Legea pentru toti: "Business Angels" - un portret robot

"There's no such thing as a free lunch". Sau cel putin nu ar trebui sa existe. Iar daca privim in sens invers, atunci cand cineva plateste, trebuie sa se aleaga cu ceva.

Cam asa ar trebui sa stea lucrurile si atunci cand statul acorda facilitati fiscale, trebuie sa castige ceva. Iar cand vine vorba de economie singurul lucru pe care poate sa-l castige este cresterea economica.

Legea pentru toti: Proiectul Business Angels - ce presupune si unde a gresit Guvernul

Din perspectiva aceasta, premizele de la care pleaca proiectul legii "business angels" sunt corecte. Intreprinderile au o nevoie acuta de finantare in stadiile timpurii de dezvoltare, iar furnizorii institutionali, banci sau fonduri de investitii, nu sunt dispusi sa le finanteze fie din cauza riscului ridicat, fie din cauza dimensiunii prea mici.

Exista, asadar, un deficit de finantare care poate fi acoperit de investitorii individuali, sub forma unor investitii directe. In consecinta, stimularea acestui tip de investitie prin facilitati fiscale poate sa impulsioneze dezvoltarea intreprinderilor mici si sa genereze crestere economica.

In forma actuala, insa, proiectul propus de Guvern si aprobat de Senat are sanse aproape nule sa isi atinga scopul.

Principalul motiv este lipsa aproape completa a unor limitari coerente privitoare la profilul investitional (societate tinta - domeniu de activitate - suma investita) care sa determine canalizarea eficace a fondurilor investitorilor individuali catre acele intreprinderi care au nevoie reala de finantare si a caror dezvoltare este de dorit.

Mai exact, iata portretul robot al legii.

Societatile tinta

Legea ar trebui sa se limiteze la a acorda facilitati fiscale doar pentru investitiile in microintreprinderi si intreprinderi mici.

Concret asta inseamna intreprinderi care au cifre de afaceri si active totale mai mici de 10 milioane de euro si care au mai putin de 50 salariati.

Intreprinderile mijlocii (cifre de afaceri si active totale intre 10 si 43 milioane EUR si intre 50 si 249 salariati) sunt in mod evident mult mai putin afectate de lipsa finantarii.

Este adevarat ca bancile inca nu sunt foarte entuziaste in a acorda credite de dezvoltare, insa atunci cand prezinti o cifra de afaceri de 40 milioane de euro, care are in spate active de aceeasi valoare, sansele de a obtine un credit sunt mult mai mari decat in cazul unei microintreprinderi.

Se poate argumenta ca, de vreme ce numarul intreprinderilor mijlocii romanesti este de aproximativ 7.000, reprezentand mai putin de 2% din populatia IMM din Romania conform unui studiu realizat de Fundatia Post-Privatizare, excluderea lor din aria de aplicabilitate a legii nu aduce un mare avantaj.

Aparent asa este, numai ca, daca luam in calcul faptul ca valoarea adaugata de intreprinderile din aceasta clasa de marime reprezinta 40% din valoarea adaugata de catre toate IMM, precum si diferenta considerabila de marime intre acestea si suratele lor mai mici, devine evident ca mentinerea acestora in aria de aplicabilitate a legii poate conduce la un efect de "crowding out" (in acelasi mod in care prezenta pe piata a statului ca principal consumator de bani imprumutati limiteaza drastic fondurile disponibile pentru ceilalti participanti pe piata).

Spre exemplu, in cazul Seed-Enterprise Investment Scheme - SEIS (schema fiscala britanica destinata investitiilor business angels in startup-uri), la momentul investitiei, societatea trebuie sa aiba o valoare totala a activelor mai mica de 200.000 de lire sterline (274.000 euro) si mai putin de 25 de angajati full-time.

In cazul Enterprise Investment Scheme - EIS (schema fiscala britanica destinata investitiilor business angels in IMM-uri cu vechime), la momentul investitiei societatea trebuie sa aiba o valoare totala a activelor mai mica de 15.000.000 de lire sterline (20.550.000 de euro) si mai putin de 250 de angajati full-time.

Luand in considerare gradul de dezvoltare atat al economiei romanesti cat si al IMM, pentru ca legea sa isi atinga scopul trebuie sa impuna ca limita maxima de marime pentru societatile beneficiare sa fie cea corespunzatoare intreprinderilor mici.

Limitarea sumelor investite

Al doilea aspect pe care legea trebuie sa il aiba in vedere este limitarea sumei maxime cumulate provenind din investitii care beneficiaza de facilitati fiscale, care poate fi investita intr-o singura intreprindere.

Fondurile disponibile sunt ele insele limitate, iar in lipsa unei limitari a sumei maxime investite numarul de societati care vor beneficia de astfel de investitii va fi mai mic decat in prezenta unei astfel de limite.

In plus, daca investitia purtatoare de facilitati fiscale depaseste pragul ajutorului de minimis valabil in Uniunea Europeana, respectiv 200.000 de euro, intra in categoria ajutoarelor de stat, reglementarile europene impunand aprobarea acesteia, lucru care ar complica foarte mult accesarea efectiva a fondurilor.

Din nou, pentru exemplificare, SEIS prevede o suma totala maxima investitiilor beneficiare de facilitati fiscale intr-o aceeasi companie la 150.000 de lire sterline (205.500 euro).

Domeniile de activitate

Limitarea domeniilor de activitate in care investitiile beneficiaza de facilitati fiscale este obligatorie.

Este lipsit de sens sa stimulezi investitiile in domenii in care nu este nevoie de interventia statului pentru a le face atractive.

La nivelul Uniunii Europene, spre exemplu, sunt interzise ajutoarele de minimis pentru industriile carbunelui, otelului si constructiilor de nave.

SEIS si EIS merg mai departe si exclud in plus domeniile imobiliar, financiar, industria forestiera, agricultura si serviciile juridice si de contabilitate.

In Romania, OUG 6/2011 care reglementeaza societatile cu raspundere limitata - debutant (cea mai apropiata in spirit de proiectul in discutie) nu este aplicabila societatilor active intr-o gama mai larga de domenii: intermedieri financiare si asigurari, tranzactii imobiliare, activitati de jocuri de noroc si pariuri, productie sau comercializare de armament, munitii, explozibili, tutun, alcool, substante aflate sub control national, plante, substante si preparate stupefiante si psihotrope.

Este evident ca ideal ar fi ca aceste investitii sa fie facute numai in domenii cu valoare adaugata foarte mare. Dar o limitare atat de stricta ar fi atat contraproductiva, cat si foarte dificil de definit. De aceea, limitarea prin excluziunea numai a acelor domenii care in mod cert nu au nevoie de stimulente fiscale este categoric mai eficienta.

Iar fara aceste limitari este mai mult ca sigur ca legea are sanse mici sa isi atinga scopul. Asa cum am mentionat in prima parte, in lipsa lor, vor rasari peste noapte o puzderie de societati avand ca scop dezvoltarea imobiliara, infiintate doar pentru a beneficia de facilitatile fiscale si care vor absorbi fonduri importante.

Iar intreprinderile mici cu potential vor ramane in continuare subfinantate.

Sta in puterea Camerei Deputatilor sa evite o situatie care trebuie fara indoiala evitata.

Gabriel Techera

Exalex.co

Acuzații incredibile în SUA: Tot avansul bursei americane din ultimii ani este datorat banilor publici injectați în piață de FED!

Mai mulți analiști economici din Statele Unite trag un semnal de alarmă cu privire la performanța financiară reală a companiilor americane listate pe bursă. Ei susțin că practic nu a...

Este oficial! Aplicațiile de tastatură din China permit interceptarea comunicațiilor

Potrivit unei analize publicate de MIT Technology Review, aplicațiile de tastatură utilizate de vorbitorii de limba chineză prezintă vulnerabilități care facilitează interceptarea textelor...