Legea pentru toti: Proiectul Business Angels - ce presupune si unde a gresit Guvernul

Senatul a adoptat recent un proiect legislativ initiat de Guvern si menit sa faciliteze finantarea unei idei de business.

Fie sub forma unui start-up, fie in interiorul unei intreprinderi mici, finantarea unei idei de business da cele mai mari batai de cap oricarui antreprenor.

Gradul mare de risc tine bancile la distanta, iar lipsa unei istorii precum si dimensiunea modesta o fac nefinantabila de catre fondurile de private equity.

Este o perioada in care singurele surse de finantare sunt investitorii neinstitutionali, iar, dintre acestia, singurii care nu sunt interesati de preluarea controlului asupra afacerii sunt investitorii individuali, "business angels" pe numele lor englezesc.

De aceea, initiativa Guvernului de a facilita, in teorie, accesul companiilor la acest tip de finantare este, tot in teorie, laudabila. In practica, insa, lucrurile stau altfel.

Ce presupune Legea Business Angels

Propunerea Guvernului, trecuta deja de Senat si ajunsa in dezbaterea Camerei Deputatilor, poate fi rezumata intr-o singura fraza:

Legea Business Angels, varianta adoptata de Senat

Investitorii individuali care finanteaza societati aflate la inceput de activitate beneficiaza de scutire de impozit pe veniturile din dividende pe o perioada de trei ani de la intrarea in investitie si pe castigurile din vanzarea participatiei, daca instrainarea are loc dupa mai mult de trei ani de la achizitie, si daca:

* societatea beneficiara a finantarii:

1. Are forma de SRL (societate cu raspundere limitata) si o vechime mai mica de trei ani,

2. Nu are ca obiect de activitate "consultanta de orice fel"

3. Nu are datorii la bugetul general consolidat,

* finantarea se realizeaza prin:

4. Acordarea unui imprumut fara dobanda pe o perioada mai mare de trei ani, si

5. Sumele primite ca imprumut sunt utilizate de catre societatea beneficiara numai pentru realizarea obiectului principal de activitate

* investitorul:

6. Achizitioneaza o participatie de cel mult 49% din capitalul social al societatii beneficiare, concomitent cu acordarea imprumutului.

Toate bune si frumoase, numai ca singurii care profita sunt investitorii. Lucru care, in mod onest, este afirmat inca din titlu: "Lege pentru stimularea investitorilor individuali - business angels" (cu siguranta unul dintre cele mai neinspirate titluri de lege din '90 incoace).

Unde a gresit Guvernul

In timp ce societatile care ar avea nevoie reala de finantare in vederea dezvoltarii si care ar trebui sa fie principala preocupare a Guvernului nu au aproape niciun beneficiu de pe urma schemei propuse. Iata de ce.

Obiectivul declarat al schemei fiscale este stimularea investitiilor in societati mici. Din pacate, limitarea este lipsita complet de eficacitate pentru ca pleaca de la premiza falsa ca toate societatile cu raspundere limitata au capital social foarte mic, prin urmare sunt societati de mici dimensiuni.

Faptul ca Legea Societatilor nr. 31/1990 impune un capital social minim de 200 lei nu inseamna ca toate societatile cu raspundere limitata au capital social de 200 lei. Nimic nu impiedica infiintarea unei societati cu raspundere limitata cu un capital de 10 milioane de euro.

In plus, faptul ca o societate are un capital de 200 lei nu inseamna ca este o societate mica. Ea poate avea active nete de milioane de euro si zeci de angajati, chiar si la mai putin de trei ani de la infiintare (cazul societatilor finantate prin contracte comerciale).

Asadar, limitarea aplicabilitatii schemei fiscale la societati cu raspundere limitata nu este justificata. Oricine poate infiinta o societate cu raspundere limitata foarte bine capitalizata (eventual prin aport in natura) numai cu scopul de a atrage investitii care beneficiaza de schema de facilitati pentru "business angels". Iar o astfel de societate in mod cert nu sufera de subfinantare.

Limitarea domeniului in care o investitie va benefica de facilitati fiscale, desi este absolut necesara, este ca si inexistenta. In primul rand, pentru ca limitarea se face utilizand obiectul de activitate inregistrat.

In al doilea rand, pentru ca, de n-ar fi obsesia Guvernului privitoare la consultanta (care in Codul Fiscal este interzisa ca activitate principala a unei microintreprinderi, laolalta cu activitatile bancare si jocurile de noroc) si sectoarele economice reglementate (cum ar fi sectorul bancar), investitia in orice societate ar beneficia de facilitatile fiscale, indiferent daca societatea vinde nasturi sau ridica mall-uri.

Lipsa unei limitari privitoare la domeniile in care investitorii beneficiaza de facilitati dinamiteaza tot proiectul legislativ, pentru ca atunci cand va avea de ales intre un proiect imobiliar sau un proiect high-tech high-risk, orice investitor rational se va indrepta catre domeniul cu risc minim.

Iar daca banii vor tinde sa se duca, asa cum e natural, catre domeniile de activitate cu risc scazut, ce mai ramane pentru cei care au reala nevoie de finantare, pentru ca riscul asociat domeniului este mare? Nimic.

Nu cred ca ar putea avea cineva ceva impotriva ca beneficiarul unei scutiri de impozit sa faca dovada ca este un bun contribuabil. Dar daca este asa, investitorul este cel care nu trebuie sa aiba datorii la stat, pentru ca el este beneficiarul scutirii de impozit, si nu societatea in care investeste. In schimb, proiectul de lege impune aceasta conditie societatilor, ceea ce este absolut nejustificat.

Asa cum bine scrie Radu Georgescu in articolul "Legea Business Angels in Romania", inca nu este inteles un fapt simplu: imprumutul nu este investitie.

Investitia este capital si atat. In timp ce imprumutul, chiar fara dobanda, este la fel de exigibil la scadenta ca orice credit bancar. Banii se intorc de unde au plecat.

Cu toate acestea, mecanismul prevazut in proiect este imprumutul, iar ca lucrurile sa fie si mai rele, suma acordata ca imprumut constituie in acelasi timp si limita maxima a scutirii de impozit pe dividende. Investitorul care finanteaza cu 1 milion de euro este scutit de impozit pe dividende in valoare de 1 milion de euro. Dupa care isi ia si milionul imprumutat.

Ne putem imagina usor cate "investitii" in imobiliare cu randament 33% (numai din dividende) vor aparea peste noapte profitand de schema de scutiri destinata "business angels".

O problema corect sesizata, dar ramasa nerezolvata este cea a utilizarii fondurilor. Proiectul limiteaza aparent utilizarea la realizarea obiectului principal de activitate. Intrebarea care se pune este cum poate functiona o astfel de limitare? Si, mai ales, cum poate fi verificat ca se intampla asa?

Ar trebui o armata de inspectori fiscali care sa ia la bani marunti mii si mii de tranzactii si sa judece in fiecare caz daca plata a fost sau nu facuta pentru realizarea obiectului principal de activitate. Iar asta pentru toate societatile beneficiare.

In mod justificat, investitorul individual care doreste sa beneficieze de schema fiscala nu trebuie sa aiba control asupra societatii beneficiare.

Numai ca cine detine 49% dintr-o societate cu raspundere limitata cu doi asociati poate sa isi asigure controlul total asupra societatii. E suficient ca investitorul sau reprezentantul sau sa fie in acelasi timp si administratorul societatii.

De vreme ce la societatile cu raspundere limitata votul reprezentand majoritatea partilor sociale nu este suficient pentru a putea lua decizii, fiind necesar si votul majoritatii asociatilor, cine detine 49% din societate si administrarea are controlul este asigurat.

Chiar si in cazul unei societati pe actiuni, majoritatile pot fi usor configurate astfel incat 49% sa asigure control aproape total.

In concluzie, limitarea participatiei la 49% din capitalul social cu scopul ca beneficiarul schemei sa nu detina controlul asupra societatii este la randul ei ineficace.

Inainte de a vedea cum fac altii si cum ar trebui sa facem si noi, merita discutate doua aspecte care nu sunt absolut deloc luate in considerare de proiectul curent: interferenta intre proiectul "business angels" si noul Cod Fiscal, pe de o parte, si, pe de alta parte, implicatiile administrative ale proiectului "business angels".

In legatura cu noul Cod Fiscal, prima observatie este ca acesta prevede eliminarea impozitului pe dividende. Ceea ce face ca scutirea de impozit prevazuta in beneficiul "business angels" sa ramana fara obiect. E adevarat ca astazi dividendele sunt impozitate cu o cota de 16%, dar va mai fi acest lcuru valabil peste un an? Nu ar fi mai intelept ca proiectul de lege actual sa astepte pana dupa ce este aprobat Codul Fiscal?

Pe de alta parte, noul Cod Fiscal nici nu s-a nascut inca si deja se discuta exceptari pe calea unei legi separate. Si atunci ce nevoie mai avem de Codul Fiscal, care a fost inventat tocmai pentru a elimina zecile de legi care reglementau fiecare feliuta ei de fiscalitate. Este fara dubiu un pas inapoi.

In fine, privitor la administrarea facilitatilor introduse prin proiectul "business angels", prima observatie este ca doua din cele mai utilizate formulare fiscale, Declaratia 100 si Declaratia 200, trebuie refacute si retiparite.

Apoi administrarea in sine este extrem de dificila. Am semnalat deja imposibilitatea practica de a analiza mii si mii de tranzactii ale unei societati pentru a determina daca au fost facute din fondurile obtinute de la investitorul individual si numai cu scopul realizarii obiectului principal de activitate. Dar nu e singura problema.

Cum poate fi verificat faptul ca imprumutul se ramburseaza in conformitate cu prevederile legii? Societatea poate sa ramburseze mascat sau poate sa ramburseze partial, daca dispune de resurse.

Ce exigente trebuie sa indeplineasca planul de afaceri? Mai ales ca se impune votul tuturor asociatilor pentru aprobarea lui. Ce se intampla daca un singur asociat cu o singura parte sociala nu e de acord? Si mai ales cum se verifica respectarea acestei clauze? Societatea nu este obligata sa isi publice hotararea.

Sunt multe intrebari fara raspuns in proiectul actual. De aceea, cred ca ar fi interesant de analizat cateva posibile solutii. Urmareste pe Ziare.com rubrica Legea pentru toti si vei afla care ar putea fi acestea.

Gabriel Techera

Exalex.co

Apple încetinește producția de Vision Pro după vânzările modeste din Statele Unite ale Americii

După ultimele vânzări înregistrate de Apple pentru produsul Vision Pro, casca VR a gigantului tech, se pare că oficialii companiei au luat decizia de a limita producția dispozitivelor....

Noutăți despre lansarea smartphone-ului Pixel 8a: prețuri și specificații dezvăluite

Cu ocazia conferinței Google I/O 2024, noua versiune a smartphone-ului Pixel, modelul 8a, face deja valuri înainte de lansarea oficială, datorită unei prezentări video neoficiale care...