Miliardele de euro din pixul lui Shhaideh: Fata nevazuta a PNDL apare intr-un raport al Curtii de Conturi tinut 2 ani la secret

Presedintele PSD, Liviu Dragnea, anunta saptamana trecuta ca printre obiectivele deja indeplinite din programul de guvernare se afla lansarea programului PNDL II. De ce a fost asta o prioritate? "Pentru ca programul PNDL I a fost un succes", afirma Liviu Dragnea.

Curtea de Conturi spune insa altceva. Constatarile Curtii arata anomaliile severe ale mecanismului care toaca zeci de miliarde de euro, bani aflati la dispozitia si decizia unui singur om - dupa cum prevede ordonanta data in 2013 de PSD.

La inceputul anului 2015, Curtea de Conturi a realizat un audit al performantei Programului national de dezvoltare locala, program finantat de la bugetul de stat si derulat prin autoritatile locale. Perioada supusa auditarii: anii 2013 si 2014, in care la Ministerul Dezvoltarii ministru era Liviu Dragnea, iar unul dintre secretarii de stat era Sevil Shhaideh.

De mentionat ca PNDL este programul prin care urmeaza sa gestioneze investitii locale de 30 de miliarde de lei in urmatorii 3 ani - prin credite de angajament.

La finalul auditului, in aprilie 2015, Curtea a prezentat o sinteza a acestui raport, dar institutia condusa de Nicolae Vacaroiu nu a publicat niciodata documentul complet.

Intrat in Parlament dupa alegerile din 2016, Cristian Ghinea de la USR a cerut sa citeasca versiunea completa, pe care a solicitat-o, oficial, Curtii de Conturi. Documentul l-a primit pe 10 aprilie 2017, cu o saptamana inainte ca liderul PSD sa anunte etapa a doua a programului.

PNDL - o sursa de finantare a arieratelor si o sursa de satisfacere a intereselor locale

Potrivit concluziilor generale formulate de auditorii publici externi, "in lipsa unei strategii nationale in domeniu si in contextul carentelor si/sau neconcordantelor legislative, PNDL nu a functionat ca un program national in sensul prevederilor legale".

Tot Curtea explica la ce a folosit PNDL: a reprezentat initial, in 2013, o sursa de finantare a arieratelor de la nivelul UAT-urilor provenite din derularea anterioara a altor 3 programe, iar ulterior, in 2014, o sursa de finantare a unor necesitati din cele mai diverse domenii de interes local.

Banii alocati (credite bugetare definitive aprobate de Ministerul Dezvoltarii) in modul descris de raport: 3,7 miliarde lei in 2013 si 5,3 miliarde lei in 2014.

Din perspectiva Legii finantelor publice, PNDL nu trebuia sa opereze

Auditorii au mai constatat la data inceperii controlului (ianuarie 2015):

• actul de aprobare a PNDL (OUG 28/2013) nu era aprobat prin lege conform prevederilor constitutionale. Parlamentul repara omisiunea abia 2 ani mai tarziu - la 1 aprilie 2015,
• desi lansase in 2011 procedurile de aprobare a unei strategii nationale de dezvoltare locala, acesta strategie nu era adoptata de Guvern
• privit prin prisma Legii finantelor publice, in lipsa elementelor definitorii, PNDL nu poate fi recunoscut ca si program national
• modificarile ulterioare ale OUG 28 si cele operate prin ordin de ministru s-au facut fara analiza impactului asupra PNDL, fiind introduse sau extinse domenii de finantare in conditiile in care fondurile alocate erau considerate insuficiente pentru realizarea obiectivelor deja incluse in program

Cum a devenit PNDL, prin ordin de ministru, un instrument discretionar pentru finantarile "cu dedicatie"

Potrivit concluziilor Curtii de Conturi, ministerul lui Liviu Dragnea a reglementat situatia "exceptionala", in care beneficiarii puteau ocoli Consiliul Judetean si se puteau adresa direct ministerului pentru finantari.

Suplimentar, prin ordin de ministru, a fost abrogat articolul care stabilea termene clare pentru depunerea solicitarilor de finantare.

Tot ministerul a dat bani pentru obiective noi, cu toate ca norma legala este aceea de a finanta obiective "in continuare", adica de a termina un lucru inceput

Mecanismul, descris in raport: OUG 28/2013 si ordinele de ministru ulterioare OUG sunt atat de ambigue incat permit ca un obiectiv de investitii pentru care nu au fost incheiate contracte/conventii de finantare (adica tocmai acelea definite de OUG drept obiectiv nou) sa poata fi considerat obiectiv in continuare, daca pentru acesta "au fost alocate fonduri de la bugetul de stat, bugetul local sau din alte surse legal constituite"

Solidaritatea PNDL-lui lui Liviu Dragnea cu PNDI-ul Elenei Udrea: unde au "disparut" 4.950 de investitii?

Curtea de Conturi a mai constatat ca, in 2013 si 2014, prin PNDL au fost decontate inclusiv facturi emise pentru lucrari executate intre 2009-2012 prin programul similar (PNDI) gestionat la vremea respectiva de Elena Udrea.

PNDI - o institutie asemanatorare cu PNDL - fusese dur criticat de partenerii internationali ai Romaniei tocmai din cauza lipsei de transparenta in alocarea in teritoriu a banilor.

PSD a modificat, in 2013, PNDI-ul Elenei Udrea, transformandu-l in PNDL: Banii nu mai erau alocati prin hotarare de guvern, ci prin simplu ordin de ministru.

In baza de date "obiective de investitii final an 2012" sunt inregistrate 6.186 de asemenea obiective "mostenite" de la PNDI-ul Elenei Udrea.

Curtea de Conturi a descoperit ca Ministerul Dezvoltarii a finantat in 2013 numai 1.230 de obiective "in continuare", pentru restul de 4.956 de investitii neexistand date sau informatii.

Un haos intretinut atent si cu efort: Responsabili desemnati "prin dispozitii verbale"

Pentru contractele noi incheiate intre 2013-2014, Curtea de Conturi constata:

• nu s-a respectat Legea privind finantele publice locale, care prevede obligatoriu esalonarea multianuala a investitiilor
• evidenta electronica pentru gestionarea datelor si informatiilor din PNDL este realizata pe fisiere Excel, plasate pe Google Drive, deschise accesului comun, cu administrare inclusiv din partea unor terti straini

Curtea de Conturi mai afirma: "Existenta miscarilor de personal, desemnarea prin dispozitii verbale a responsabililor de judete pe perioade limitate, a generat reconstituirea cu dificultate a dosarelor aferente derularii PNDL, precum si imposibilitatea ordonarii cronologice a documentelor, existand riscul de sustragere a unor documente sau ratacirii acestora in urma gestionarii defectuoase a dosarelor".

Consecinte de sute de milioane, de miliarde

Curtea de Conturi constata ca, in 2013, intre suma estimata si cea alocata exista o diferenta de 386 milioane de lei, din care 33,55% nu este fundamentata corespunzator.

In anul 2014, diferenta intre cele doua cifre creste la 1,3 miliarde de lei, iar procentul sumelor nefundamentate urca la 58,63%.

Citeste mai departe analiza Curs de Guvernare: Atentie la mecanismul care toaca miliardele de euro investitii: Fata nevazuta a PNDL - intr-un raport al Curtii de Conturi tinut 2 ani la secret

Samsung a lansat noul model Galaxy C55. Ce specificații oferă

Samsung a lansat, în China, noul model Galaxy C55, eveniment care a avut loc fără prea multe anunțuri spectaculoase. Telefonul este, în esență, identic cu modelul Galaxy M55, dar se distinge...

Marile orașe europene, într-o criză a locuirii. ”Clujul rămâne doar al bogaților și al turiștilor”

Oameni din întreaga Uniune Europeană se confruntă cu o criză a locuirii fără precedent, agravată de inflație, sărăcie energetică și risc de excluziune socială. Un raport de la vârful...