Povestea lui Rockefeller, rechinul feroce care a pornit de la zero

Este de necrezut ca J. D. Rockefeller, considerat cel mai bogat om al tuturor timpurilor, a pornit cu adevarat de la zero. Tatal sau, William Avery Rockefeller, de profesie cherestegiu, dar care lucra ca vanzator ambulant, lipsea de acasa perioade lungi, iar grija familiei cadea in sarcina sotiei sale, mama a sase copii si fara o indeletnicire stabila.

Micul John a avut o copilarie nu tocmai fericita si, in orice caz, modesta. In plus, nu parea sa aiba vreo inclinatie deosebita pentru munca. Mai curand, ii placea placea muzica, fiind, in acest sens, cel mai talentat dintre toti fratii sai.

Un mic ajutor de contabil

Dar cum din muzica nu se putea trai, la varsta de 16 ani, s-a angajat ca ajutor de contabil la firma Hewitt & Tuttle, pentru un salariu de 50 dolari pe trimestru si pentru perspectiva de a ajunge candva un contabil adevarat.

Contabilitatea i-a pus in fata mirajul cifrelor si al calculelor. Tot contabilitatea l-a pus in contact cu forfota lumii de afaceri, cu efervescenta celor avizi de castiguri. Intrand in lumea unui asemenea mediu, mintea lui a inceput sa nascoceasca idei.

La 20 de ani si-a gasit un partener de afaceri, Maurice B. Clark, pe baza principiului: "eu cu ideile, tu cu banii". Impreuna au demarat prima afacere, de 4.000 dolari. A fost o sansa. Numai ideea singura ar fi fost prea putin.

Totul sau nimic

Aceasta prima sansa era in domeniul comertului cu alimente en gros, un domeniu profitabil, dar cu concurenta mare, intrucat la asa ceva se pricep multi si tot atat de multi dispun de un capital serios.

Era clar ca trebuie sa se orienteze spre altceva, unde se pricep putini, ceva care altora poate li se pare mai putin glorios, dar care, daca ai idei si curaj, iti deschide un drum inca nebatatorit de altii.

Cu asemenea ganduri, s-a apropiat de domeniul petrolului, pornind cu pasi mici si folosind toata agoniseala provenita din comertul cu alimente.

In 1863, la numai 24 de ani isi antreneaza doi frati in afacere si pun impreuna bazele companiei Standard Oil, cea care urma sa devina cea mai profitabila companie petroliera din lume.

In scurt timp, pariind pe principiul "totul sau nimic", Rockefeller si-a investit intreaga avere, inclusiv profiturile de la Standard Oil, in dezvoltarea ei sistematica, in patrunderea tuturor niselor colaterale, de care profilul petrolier nu este lipsit.

Un imperiu fara concurenta

Astfel, a creat primul departament corporatist de cercetare si dezvoltare din domeniu. Se deschidea un drum nou pentru a obtine pe de o parte profituri suplimentare, din reziduurile generate prin procesul rafinarii, iar pe de alta parte din perspectiva crearii de tehnologii noi, aducatoare la randurl lor de profituri.

In scurt timp, laboratoarele de cercetare ale industriasului erau fara concurenta in fabricarea combustibilui diesel, a lubrifiantilor industriali, uleiurilor, vopselurilor, si produselor derivate.

Incepuse sa se dezvolte un imperiu de neconcurat. Treptat, Standard Oil a reusit sa instaureze monopolul pe productia de petrol din SUA, detinand, in cea mai buna perioada a sa, 90% din piata de profil.

O parte insemnata a profiturilor era directionata spre cumpararea companiilor rivale, iar cand una dintre acestea refuza sa devina proprietate Standard Oil era pierduta, intrucat Rockfeller detinea mijloace concurentiale in fata carora orice rezistenta era de prisos.

Irezistibila lege a junglei

Legile anticoncurentei de astazi nu se nascocisera inca. In schimb, J. D. Rockefeller a nascocit rapid legile cu care ingenunchia fara drept de replica orice concurent. A imaginat si aplicat trei procedee tehnice, considerate, pentru acea epoca, originale.

Primul era cel mai simplu: pandea momentul potrivit pentru a cumpara toata cantitatea de petrol existenta pe piata si pentru a genera o criza care naruia micile companii.

Legile concurentei de astazi ar fi pus la zid o asemenea initiativa, dar ne referim la perioada cand, neexistand asemenea reglementari, singura respectata de toti era numai legea junglei, pe care Rockefeller o cunostea la perfectie.

Nici cel de al doilea procedeu nu era complicat: bunele lui relatii cu proprietarii liniilor de cale ferata ii permiteau sa aplice un alt capitol din aceeasi lege a junglei, determinand blocarea trenurilor ce transportau produsele concurentilor.

Exista, in extremis, posibilitatea sa blocheze incheierea contractelor firmelor concurente, dar era suficient sa determine intarzierea traficului, pentru a iesi invingator.

Cel de al treilea procedeu, pe care n-a eziat sa-l utilizeze atunci cand concurentii luau avant, era achizitionarea tuturor pieselor de schimb si accesoriile necesare rafinariilor, pentru a bloca activitatea concurentilor.

Pestele cel mare il inghite pe cel mic

Scopul insa nu era distrugerea concurentilor. Scopul era cumpararea lor, inglobarea in propria afacere, dezvoltarea galopanta si nestanjenita a acesteia.

In final, statul a constatat ca trebuie sa intervina. In 1892, Guvernul SUA a pus in aplicare prima lege anti-trust. Magnatul s-a aparat cu mijloace specifice. El si-a transformat colosul intr-un holding care functiona tot ca un fel de trust, dar nu se incadra in restrictiile afectate de lege.

Abia in 1911 Guvernul, pacalit, a intervenit cu o noua lege, determinand spargerea Standard Oil in 32 de companii mai mici, independente si incapabile sa impuna un monopol.

Rechinul filantrop

Evolutia carierei lui J. D. Rockefeller ar fi lasat amprenta penibila a unui fioros rechin in lumea afacerilor, daca n-am sti ca, atunci cand a trecut in nefiinta, la varsta de 74 de ani, donase deja - de-a lungul vietii - o suma cat jumatate din averea sa pentru opere de binefacere.

Iar suma suna si astazi de ordinul fantasticului: averea sa se cifra la 320 de miliarde de dolari.

Elon Musk vrea să taxeze noii utilizatori X pentru a fi sigur că nu sunt boți. Cât trebuie plătit pentru a posta pe fostul Twitter

Proprietarul platformei de socializare X, Elon Musk, a decis să impună o taxă utilizatorilor noi ai serviciului. Scopul este de a se asigură că nu sunt boți. Fostul Twitter a impus deja o...

Romania va avea un deficit de 6,5% anul acesta, conform estimarilor Comisiei Europene

Estimarile Comisiei Europene indica un deficit de peste 6,5% din PIB pentru Romania, in vreme ce Consiliul Fiscal considera ca acesta va fi in jur de 6,4% din PIB, daca nu se va recurge din nou la...