Profit sau nationalism - ce aleg hipermarketurile? - Interviu

Hypermarketurile de la noi sunt sublime, insa produsele romanesti lipsesc cu desavarsire. Care sunt motivele pentru care, in conditiile unui potential agricol confirmat, anul acesta, prin bunavointa "divina", la raft gasim, in abundenta, produse alimentare din mai toate tarile UE.

Dragos Frumosu, presedintele Federatiei Sindicatelor din Industria Alimentara este de parere ca, atat timp cat nu vom avea o politica agricola de sprijin a producatorilor romani, nici produse romanesti nu vom vedea prea curand la raft, materia prima fiind foarte scumpa.

Totodata, Frumosu atrage atentia si asupra strategiei de stopare sau eliminare a micilor producatori de catre jucatorii internationali si hypermarketuri.

Cum se explica numarul mare de importuri in tara noastra, in sectorul alimentar?

Avem foarte multe produse importate, similare cu produsele noastre. Este explicabila prezenta importurilor, pe de o parte din cauza TVA, pe de alta parte din cauza materiei prime, care, in celelalte tari, este altfel subventionata. Atunci, produsul finit are un pret mult mai scazut, in unele cazuri, pe aceeasi categorie.

E greu de crezut ca vor fi produsele noastre in supermarket. Atat timp cat nu avem o politica agricola de sprijin a producatorilor romani, este greu de crezut ca vom fi prezenti in supermarketuri.

Care sunt deficientele sistemului alimentar?

Sunt cateva domenii in care avem lipsuri, in primul rand cel al legumelor si fructelor, nu am reusit sa determinam producatorii sa formeze asociatii puternice.

Cred ca agricultura ar fi trebuit sa incurajeze asocierea. Astfel vom putea vedea si mai multe produse romanesti la raft, pentru ca, din acest punct de vedere, supermarketurile au dreptate: noi nu putem sa asiguram o aprovizionare constanta pe o perioada mai lunga de timp.

In momentul in care vor exista asociatii, cele care sa reprezinte un numar de cateva sute de mici producatori, vor putea negocia un pret pentru arat, unul pentru ingrasaminte, unul pentru vanzare a cerealelor, unul pentru vanzarea legumelor si fructelor.

Vor putea sa acceseze fonduri europene, sa-si faca o retea de depozite care sa asorteze si sa mareasca perioada de pastrare a legumelor si fructelor si, atunci, poate sa fie o aprovizionare constanta pentru o perioada mai indelungata.

Atat timp cat politicile astea lipsesc cu desavarsire din Romania, mi-e greu sa cred ca vom avea produse romanesti la raft.

Cum profita supermarketurile de aceste deficiente?

In ceea ce priveste problema supermarketurilor, aceasta este asemanatoare si in tarile vecine: micii producatori nu sunt asociati astfel incat sa reprezinte o concurenta puternica pentru marii producatori, avand acces doar in piete.

Cred ca exista o tendinta de stopare sau de eliminare a micilor producatori de pe piata, acelasi lucru intamplandu-se si in domeniul berii. Daca, in alte tari, mai exista si firme autohtone care sa produca o cantitate mica de bere, in Romania, toate au fost distruse, 97% dintre ele sunt multinationale.

Care este interesul companiilor internationale in Romania?

Interesul multinationalelor nu era cota de piata pe care o aveau micile fabrici romanesti, cand ai un procent de 5-10% de impartit la 3-4 giganti, nu inseamna mare lucru. Mecanismul este, insa, urmatorul: daca o fabrica produce berea cea mai populara, deci berea cea mai ieftina, ei nu puteau sa creasca pretul pentru produsele lor.

Atunci, interesul lor nu era sa obtina o cota de piata, ci inchiderea produsului cel mai ieftin, astfel incat ei sa ridice stacheta acolo si sa castige mai mult din rulajul pe crestere de pret pe produsul cel mai ieftin. In principiu, lucrurile asa se intampla.

Ministerul Agriculturii si Guvernul nu sunt in stare sa incurajeze micii producatori in privinta produselor noastre speciale, astfel incat ei sa formeze o retea si sa devina concurenti reali.

Exploatarea sezonierilor români în Europa: "Este o loterie / Contractul este acolo doar ca să nu zici că nu-l ai"

În toată Europa, munca agricolă este dependentă de migrație. Încă dinainte de aderarea la Uniunea Europeană, sezonierii români mergeau la culesul recoltelor în Spania sau Italia. Intrarea...

De ce legea păcănelelor nu poate avea un impact real: ”E nevoie de o mai bună reglementare a jucătorilor”

În 2022, piața de jocuri de noroc din țara noastră era considerată ca având cea mai mare rată de creștere din Europa de Est, mai ales în contextul în care, în România, numărul sălilor...