Ziare.com

Supermarketurile in care nu gasesti niciun ambalaj: E mai bine si pentru mediu, si pentru portofel

de Camelia Sisea
Duminica, 21 Octombrie 2018, ora 16:13

   

Supermarketurile in care nu gasesti niciun ambalaj: E mai bine si pentru mediu, si pentru portofel
Sectorul comertului cu alimente genereaza opt milioane de tone de deseuri pe an, iar recipientele si ambalajele in care sunt vandute acestea reprezinta 23% din cantitatea totala de deseuri din depozite. In acelasi timp, poluarea cu plastic, in mare parte ambalaje, sufoca efectiv viata marina.

Asa cum hotelurile, restaurantele si municipalitatile au inceput sa ia masuri pentru reducerea bunurilor din plastic de unica folosinta, cum sunt de exemplu paiele si pungile, magazinele alimentare incearca la randul lor sa diminueze cantitatea de deseuri pe care o genereaza prin vanzarea produselor lor.

Castiga teren in acest context conceptul de magazin zero-waste, care opune imaginii cosului de cumparaturi plin ochi cu produse in ambalaje colorate, majoritatea din diverse tipuri de plastic, versiunea mai austera din punct de vedere vizual a caserolelor si pungilor aduse de acasa si incarcate cu alimente varsate.

The Refill Shoppe din Ventura, California, este un astfel de magazin. Descriindu-se ca "eco-conscious", vinde produse de ingrijire personala si de curatenie lichide vrac. Dupa acelasi principiu, The Filling Station din New York incarca recipientele refolosibile ale clientilor cu ulei de masline, otet, sare si bere.

Conceptul functioneaza pentru magazinele specializate, dar este mai greu de pus in practica la nivelul celor care vand produse mai diverse, cum sunt supermarketurile. Primul supermarket zero waste din SUA, In.gredients, a fost lansat in 2012 in Austin, Texas. Majoritatea alimentelor, de la cereale, oleaginoase, ulei si otet la sapun lichid si suc, erau depozitate in recipiente gravitationale cu autoservire.

Insa obiceiurile cumparatorilor au opus rezistenta in fata schimbarii. Fie ca isi uitau recipientele acasa, fie ca nu gaseau aici produsele cu care erau obisnuiti, ca pachetele cu sase sticle de bere si chipsurile de cartofi, multi dintre ei ajungeau in cele din urma la magazinul conventional de peste strada. In.gredients s-a inchis in aprilie.

Supermarketurile zero-waste au avut insa mai mult succes in alte parti ale lumii, cum ar fi in Berlin, unde exista de mai multi ani Unverpackt, "primul supermarket din lume dedicat unui stil de viata zero-waste". Magazine similare intalnim si in Londra, Viena sau Barcelona.

Si continua sa apara tot mai multe initiative de acest gen. La supermarketul Nada din Vancouver, Columbia Britanica, care s-a deschis in vara, clientii isi aduc propriile recipiente si pungi, in care cumpara cereale, seminte, chipsuri, fasole, produse de patiserie, produse lichide, produse de ingrijire personala etc. Pe caserole sunt lipite etichete rezistente, astfel incat sa poate fi sarita etapa cantaririi.

In acest fel, oamenii cumpara exact cat le trebuie, fiind redusa risipa de alimente, dar si de bani.

Lansat in vara, UnPackt este primul supermarket zero-waste din Singapore, tara care produce 800 de milioane de deseuri din plastic anual - in mare parte ambalaje.

Cum nu au ambalaje, produsele sunt mai ieftine aici. In plus, magazinul a implementat un sistem de reciclare in cadrul caruia pot fi donate recipiente curate, care pot fi ulterior utilizate de clientii care si le uita acasa pe ale lor.

Surse: CNBC, Mic.com, Eco-Business


Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 6057 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
1 comentariu
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

pentru cetatzenii tineri

si mai putzin tineri suna ciudat felul in care-ti poti face cumparaturile in acest fel de magazine, dar eu am cunoscut, in copilarie, in RO acel tip de comert in care mergeam dupa lapte si ulei cu sticlele de-acasa, care erau umplute de la butoi cu masuri de 1 sau 1/2 litri; marmelada era taiata dintr-un calup mare aflat pe tejghea si era ambalata in hartie, iar painea se dadea pe cartela si avea forma de cozonac (doar brutarii particulari, mai tarziu, cand s-a incheiat epoca sovromurilor, fabricau paine in forma traditionala, apoi au inceput si fabricile sa faca asta)... si asa mai departe. Chps-uri... adica un fel de otravuri sarate... nu existau; cine dorea cartofi prajiti - atentzie, uleiul nu era la discretie - si-i prepara acasa. Si nu era rau deloc, era doar incomod la transport. Deci, se poate.

 


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor