"Criza" Airbus Helicopters arata problemele Romaniei - o tara nesigura pe ea, care joaca la doua capete

Daca romanii au facut contracte de inzestrare militara doar cu scopul de a obtine bunavointa politica a unei capitale sau alteia, e momentul sa se traga invatamintele necesare.

Recent, in presa franceza a razbatut nemultumirea companiei Airbus Helicopters, care asteapta de doi ani o comanda din partea Guvernului de la Bucuresti. Inca de pe atunci s-a observat ca pentru Romania nu este o afacere prea buna, caci la Ghimbav francezii ar fi urmat doar sa asambleze aparatele, fara sa produca la fata locului nimic.

Dar factorul politic va fi actionat cu mare putere. Asupra Romaniei s-a exercitat presiunea concertata a Uniunii Europene, care promova ideea unei cooperari militare mai avansate intre statele membre in contrapartida la NATO.

Si, de fapt, "Europa Apararii", chiar daca lasa sa se vada rivalitatea sa cu americanii, nu s-a structurat cu adevarat ca o alternativa la NATO din simplul motiv ca nu avea obiective strategice clare.

Pana si NATO a intrat in criza, dupa prabusirea URSS, din acelasi motiv. Mai simplu spus, ca sa construiesti o alianta (in definitiv PESCO, daca nu este o alianta, nu este nimic) este necesar mai intai sa ai o idee clara cu privire la cine sunt adversarii. Nu poti construi un dispozitiv militar daca nu stii impotriva cui urmeaza sa indrepti armele.

Or, la acest capitol, mai ales dupa turneul rusesc al principalilor liderilor europeni, UE pare mai derutata decat oricand.

Problemele unei tari nesigure pe ea

In orice caz, o tara ca Romania, nesigura pe ea si osciland mereu intre Europa occidentala si SUA, nu s-a putut sustrage acestei ambiante incheind mai multe contracte de inzestrare militara cu companii europene.

Cu nemtii lucrurile au mers foarte bine, infiintandu-se o companie mixta cu grupul Rheinmetall pentru producerea in Romania a unui transportor blindat, dar cu francezii lucrurile au stagnat, pentru ca, intre timp, romanii au descoperit ca e mai avantajos sa lucreze cu americanii.

Ministrul Apararii, Mihai Fifor, anunta in toamna anului trecut cumpararea a 45 de aparate AH-1Z Viper, de la Bell Helicopter, dar lasa sa se inteleaga ca cele mai multe aparate se vor construi in Romania si ca va obtine un consistent transfer de tehnologie.

Citeste si Batalia dintre SUA si Europa pentru inzestrarea armatei romane, castigata net de americani pana acum

Nu stim, de fapt, ce si cum s-a negociat. E clar insa ca francezii s-au angajat doar sa construiasca o linie de asamblare si sa instruiasca cativa tehnicieni, urmand apoi sa plece oricand in alta parte, daca nu ar fi primit mai multe comenzi.

Partea romana va fi sperat ca Franta se va arata mai receptiva cu privire la preocupari romanesti sensibile (Schengen de exemplu), ceea ce nu s-a intamplat.

Ba mai mult, dupa promisiunile desarte ale lui Francois Hollande, a venit la Bucuresti si Emmanuel Macron, dar nu pentru a implini promisiunile predecesorului sau, ci pentru a obtine acceptul Romaniei de a renunta de buna voie la avantajele pe care legea europeana le oferea lucratorilor sai detasati in strainatate.

In plus, obtinea si o innoire a promisiunii ca Guvernul de la Bucuresti va contracta elicoptere militare Airbus.

In cele din urma, tot Romania iese prost. Fostul presedinte Hollande nu se angajase in mod public sa faca nimic (eventual facuse promisiuni in tete-a-tete), in timp ce romanii au incheiat un contract comercial pe care nu par capabili sa-l onoreze.

Citeste si https://ziare.com/index.php?module=AmvcNews&id=1515388

Luni, la Paris, ministrul Fifor s-a intalnit cu detinatoarea portofoliului armatei din Franta, Florence Parly, dar nu e clar ce s-a intamplat acolo. Probabil ca i s-a cerut sa lamureasca situatia contractului cu Airbus Helicopters, dar din declaratia lui Fifor publicata pe Facebook (si nu pe site-ul oficial) nu se intelege mare lucru:

"De asemenea, - scrie ministrul - am abordat cu doamna Parly posibilitatile de cooperare bilaterala, inclusiv in domeniul tehnico-militar si am convenit asupra avansarii discutiilor pe diferite paliere, in vederea dezvoltarii industriilor europene de aparare". In schimb, partea franceza a trecut total sub tacere intrevederea cu ministrul roman.

"Criza" romano-franceza

"Criza" romano-franceza (poate e prematur sa o numim asa) ne sugereaza ca e momentul unui bilant si al unei reflectii serioase. Daca romanii au facut contracte de inzestrare militara doar cu scopul de a obtine bunavointa politica a unei capitale sau alteia e momentul sa se traga invatamintele necesare.

Se spune mereu ca "Romania nu e Polonia", cu subintelesul ca romanii ar fi nevoiti de propria lor conditie sa accepte conditii dezavantajoase, dar, in realitate, tocmai de aceea "Romania nu e Polonia", pentru ca se complace in aceasta imagine.

Daca insa au facut mai multe promisiuni decat pot tine, dintr-un zel necugetat si pentru ca nu aveau o planificare solida a cheltuielilor, ar fi iarasi momentul unui examen sever. In primul rand, in privinta posibilitatilor bugetare de ansamblu, dar in mod special in ceea ce priveste necesitatile reale de inzestrare militara.

Nu avem informatiile necesare pentru a judeca un astfel de subiect, dar din spectacolul public razbate banuiala ca nu exista o gandire strategica reala si ca politica de inzestrare este condusa frivol dupa considerente politice de circumstanta.

Horatiu Pepine

Pensiile vor fi virate înainte de Paște. Anunțul lui Marcel Ciolacu

Premierul Marcel Ciolacu i-a cerut ministrului Muncii, Simona Bucura Oprescu, marți, 23 aprilie, la începutul ședinței de Guvern, să facă demersurile necesare pentru ca toate pensiile să fie...

România, pe ultimele locuri din Europa la achiziționarea cărților online. Cât de mult se cumpără ebook-uri și volume tipărite de pe internet

În 2023, la nivelul Uniunii Europene, 13,4% din rezidenţi au cumpărat online cărţi, reviste sau ziare tipărite şi doar 7,2% din rezidenţii UE au făcut achiziţii online de cărţi...