Extrema-dreapta, in ofensiva pentru Parlamentul European

Extrema-dreapta din Europa are "vant bun din pupa" pentru alegerile europene din mai si ar urma sa ajunga in forta in Parlamentul European, dupa ce, recent, Frontul National din Franta (FN) a castigat alegerile in 11 orase, Jobbik din Ungaria a obtinut peste 20% din sufragii, iar partide cu aceeasi orientare din Austria, Olanda sau Finlanda se plaseaza pe pozitii avansate in intentiile de vot.

Dupa victoria la alegerile municipale din Franta, Frontul National, partidul Marinei Le Pen, s-a orientat catre Parlamentul European, scrie intr-un comentariu AFP.

Cu mai putin de 50 de zile pana alegerile din mai, sondajele de opinie plaseaza FN imediat dupa Uniunea pentru o Miscare Populara (UMP, de dreapta, in opozitie) si inainte de Partidul Socialist (PS, la putere), chiar pe prima pozitie. FN ar putea obtine circa douazeci de mandate in forul legislativ european.

In Austria, majoritatea sondajelor crediteaza Partidul Libertatii (FPOe) cu cel putin 20%. Miza pentru FPOe va fi depasirea uneia din cele doua formatiuni ale marii coalitii aflate la putere, care se situeaza amandoua in jurul a 23-24%.

Ca si FN, FPOe este atent la respectabilitatea sa, ceea ce a facut ca in Austria sa treaca drept un partid clasic. Formatiunea s-a debarasat saptamana trecuta de candidatul cap de lista pentru alegerile din mai, dupa ce acesta a comparat Uniunea Europeana cu Cel de-al Treilea Reich.

In Olanda, intr-un peisaj politic destul de fragmentat, Partidul Libertatii (PVV) se afla pe primul loc, cu circa 17% din intentiile de vot, pana la declaratiile incendiare ale sefului sau, Geert Wilders, care a afirmat ca vrea "mai putini marocani" in tara. Aceasta declaratie a provocat un val de demisii, indeosebi cea a liderului deputatilor PVV in Parlamentul European. Dar partidul si-a revenit de atunci si se plasa pe locul al doilea intr-un recent sondaj.

In Finlanda, valul antieuropean este puternic. Partidul Finlandezilor este creditat cu aproape 18% din intentiile de vot, plasandu-se pe locul al treilea.

In Ungaria, la recentele alegeri legislative, Jobbik (partid antisemit si anti-romi) a obtinut aproape 21% din sufragii.

Extrema-dreapta din Bulgaria si Suedia ar obtine de asemenea locuri in PE, fiind creditata cu circa 5% din intentiile de vot.

In actualul Parlament European, extrema-dreapta nu are decat o mana de deputati, printre care trei francezi de la Frontul National: Jean-Marie Le Pen si fiica sa, Marine Le Pen, si Bruno Gollnich.

De mai multe luni, FN si PVV incearca sa atraga si alte formatiuni populiste pentru a constitui un grup in viitorul PE. Lor le trebuie 25 de deputati din cel putin sapte tari ale UE. Se estimeaza ca pragul de 25 de deputati va fi cu mult depasit si reunirea formatiunilor din sapte tari va fi mai usoara. FPOe, Vlaams Belang (Belgia) si Liga Nordului (Italia) sunt de acord cu aceasta.

Dar seful Partidului Finlandezilor, Timo Soini, care s-a distantat de elementele cele mai xenofobe sau rasiste ale partidului sau, nu doreste sa participe la aceasta aventura. Alte formatiuni sunt nefrecventabile, dupa cum declara chiar Marine Le Pen, ca de altfel si ultrasii din Jobbik sau neonazistii din Zori Aurii, din Grecia.

Spre deosebire de Franta, avansul extremei-drepte nu afecteaza tarile mari din UE, care trimit cele mai mari "contingente" in PE. Extrema-dreapta este slaba in Italia si aproape inexistenta in Spania si Polonia, precum si in Regatul Unit si Germania.

In Regatul Unit si Germania, miscarea antieuropeana este reprezentata de eurofobii din Partidul pentru Independenta Regatului Unit (UKIP) si, respectiv, de Alternativa pentru Germania (AfD), formatiune anti-euro. Liderul UKIP, Nigel Farage, si-a consolidat pozitia saptamana trecuta ca urmare a unei dezbateri cu vicepremierul liberal-democrat Nick Clegg. Cu peste 6% din voturi, AfD ar putea trimite sase deputati in PE.

In Italia, populismul se exprima prin intermediul "Miscarii 5 Stele" (anti-partide) a lui Beppe Grillo.

In seara zilei de 25 mai, ansamblul partidelor antieuropene de dreapta ar putea obtine peste 120 de mandate, respectiv 15% din totalul de 751.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...