Cum se va vota la europarlamentare si de ce acest scrutin conteaza

Discursul anual privind starea Uniunii Europene, sustinut miercuri in Parlamentul European (PE) de presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, aduce in atentie alegerile europarlamentare de anul viitor.

Cine voteaza si pentru ce

Peste 350 de milioane de adulti din cele 27 de state ale UE au drept de vot, cei mai multi urmand sa voteze duminica, 26 mai 2019, la doua luni dupa ce Marea Britanie va deveni prima tara care paraseste UE si a carei decizie a alimentat in blocul comunitar miscarile nationaliste si eurosceptice.

Printr-un sistem de reprezentare proportionala, vor fi alesi cei 705 eurodeputati, care-si impart activitatea intre Bruxelles si Strasbourg.

Incepand cu micuta Malta, cu 6 mandate europarlamentare, si pana la Germania, cu 96 de mandate, eurodeputatii vor avea ca misiune timp de cinci ani sa examineze legislatia propusa de Comisia Europeana, care de asemenea trebuie aprobata de guvernele nationale reunite in Consiliul UE.

Care e miza

Temele de campanie vor fi diverse, de la bugetul UE si pana la schimbarile climatice si asistenta sociala. Dar euroscepticii considera acest scrutin un fel de referendum in stil Brexit despre supravietuirea UE, ei sustinand ideea unei Europe a natiunilor impotriva ideii federaliste a diminuarii suveranitatii nationale a statelor membre.

In mijlocul acestei dezbateri se afla problema migratiei. Nationalistii, cum ar fi reprezentanti ai guvernelor polonez si ungar, pun pe seama UE valul masiv de migranti veniti in Europa incepand din anul 2015. In schimb, federalistii europeni spun ca migratia poate fi controlata numai prin cooperare.

Exista partide politice europene?

Da si nu. Opt grupuri parlamentare se regasesc in actualul PE, care va deveni mai mic dupa Brexit.

Partidul Popular European (PPE), de centru-dreapta, are 29% din mandate si reuseste sa asigure o majoritate a establishment-ului, adesea in cooperare cu Socialistii si Democratii (S&D), care au 25% din mandate, precum si cu liberalii din grupul ALDE, cu 9%. Dar toate grupurile politice din PE sunt neomogene.

Invingatorul va conduce UE?

Nu chiar. Sau, probabil. Liderii PE spun ca ei sunt inima democratiei europene. In practica, insa, puterea este detinuta in cea mai mare parte de guverne si nu prea se intampla lucruri pe care statele mari sa nu le agreeze.

O istorica lupta pentru Parlament si Consiliu va marca europarlamentarele. PE a promis ca va forta Consiliul UE sa-l desemneze pe succesorul lui Jean-Claude Juncker la conducerea Comisiei Europene dintre liderii marilor grupuri politice care vor castiga scrutinul. Dar unii lideri nationali, precum presedintele francez Emmanuel Macron, nu considera ca ar trebui sa se aplice o asemenea regula.

Se creeaza riscul ca PE sa respinga propunerea de presedinte al Comisiei avansata de Consiliu, fapt care ar conduce la o criza fara precedent.

Sunt derutat. Asadar, cine conduce UE?

Raspunsul este complicat. Dar votul si toata zarva din jurul desemnarii presedintelui Comisiei fac parte dintr-o targuiala mai extinsa intre guverne pentru numirea sefilor si din alte institutii-cheie, precum Consiliul UE sau Banca Centrala Europeana.

Germania si Franta au cea mai solida pozitie de negociere, dar acesta este un joc la care chiar si cei mai mici pot participa. De exemplu, Juncker este al treilea sef al Executivului UE provenit din micul Luxemburg.

Totusi, sperantele sale exprimate la inceputul mandatului de presedinte al Comisiei ca statele vor ceda mai multe prerogative catre Bruxelles au ramas in mare parte neimplinite.

Vor aduce alegerile mari schimbari?

Un eventual rezultat bun al euroscepticilor ar putea conduce la formarea unei minoritati mai mari si mai unite care sa se impotriveasca directivelor europene.

In schimb, euro-optimistii cred ca o campanie care sa atraga mai mult atentia populatiei ar putea favoriza eforturile post-Brexit de a mentine cele 27 de state impreuna.

Sondajele sugereaza ca extrema dreapta si-ar putea spori prezenta in PE, dar probabil nu suficient de mult incat sa prevesteasca moartea UE. Pare de asemenea improbabil ca vreuna dintre tabere, pro sau impotriva unei integrari sporite a UE, sa dea o lovitura decisiva la scrutinul din luna mai.

Citeste si o corespondenta din Strasbourg: Viktor Orban raspunde dur Parlamentului European, unde se discuta incalcarea statului de drept in Ungaria

Nicușor Dan, prima reacție după ce PSD și PNL au renunțat la candidatura lui Cîrstoiu. „Decizie grea pentru mafia imobiliară”

Primarul Capitalei Nicuşor Dan a reacţionat marți, 23 aprilie, printr-o postare ironică, după ce coaliţia PSD-PNL a renunţat la candidatura lui Cătălin Cîrstoiu pentru Primăria...

AUR și partidul lui Șoșoacă, în scădere, în intenția de vot la alegerile europarlamentare. Cum arată topul, cu mai puțin de două luni înainte de alegeri SONDAJ

Alianţa PSD-PNL este creditată că 46,6% din intenţiile de vot la alegerile europarlamentare, AUR cu 16,7%, iar Alianţa Dreapta Unită cu 13,8%, conform unui sondaj realizat de INSCOP în luna...