Alegeri locale austere si tacute

Alegerea lui Klaus Iohannis, in functia de presedinte al Romaniei, in 2014, a fost urmata de demisia lui Victor Ponta din functia de premier si depunerea mandatelor ministrilor Cabinetului, in toamna anului 2015, in urma tragediei de la clubul Colectiv.

Demisia politica a premierului a creat premisele reformarii, resetarii clasei politice romanesti, primul efect fiind reprezentat de instalarea guvernului de tehnocrati condus de premierul Dacian Ciolos a carui misiune declarata a fost organizarea alegerilor locale si parlamentare din 2016, iar efectul secund a fost reprezentat de inlaturarea partidelor politice de la guvernare.

Klaus Iohannis a declarat ca, prin instalarea guvernului apolitic, partidele politice vor avea posibilitatea sa se reformeze pe parcursul unui an de zile, timp in care organizatiile sa vina cu candidati noi pentru alegerile locale si parlamentare din anul 2016.

Cu toate acestea, reforma politica ceruta de protestatarii iesiti in strada, in urma incendiului de la clubul Colectiv, pare a fi la inceput de drum, deoarece eforturile clasei politice de a se schimba sunt modeste.

Reformarea clasei politice, prin fabricarea de organizatii noi care sa concureze politicul, pare a reprezenta solutia pana la alegerile parlamentare de la toamna. Pana la schimbarea din interior a partidelor politice, politicul este reformat de procurori, caci DNA s-a transformat in jucator al reformei politice, economice, sociale si electorale inlaturand suspectii de acte de coruptie.

Lupta impotriva coruptiei electoralo-politico-guvernamentala este axata pe actiunile Justitiei, devenind astfel principalul motor al reformei politice. Din acest motiv, partidele politice s-au divizat, unele trasformandu-se in aparatoare ale sistemului judiciar, iar altele se afla in contradictie cu reforma.

Partidele politice, fiind inerte la schimbare, vor fi impinse sau "ajutate" sa se reformeze. Desi cazul Colectiv a creat speranta transformarii clasei politice, totusi etapele schimbarii politico-administrative ar putea fi realizate in timp.

Desi partidele politice au ramas in urma societatii, organizatiile vor fi obligate sa se adapteze criteriilor de integritate cerute atat de societate, cat si de actorii europeni si globali care crediteaza reformele sectoriale.

Campania electorala pentru alegerile locale din 2016 aduce la lumina contrariul reformei politice si anume ca personaje politice noi, de bune moravuri, sunt greu de gasit in randul organizatiilor politice.

Astfel, contrar cerintelor societatii, partidele au propus oameni de partid cu scopul de a exercita un cat mai bun control asupra listei.

Desi scrutinul electoral local se desfasoara intr-un singur tur, alegerile au ca obiectiv reprezentarea proportionala a partidelor politice in consiliile judetene, care vor trece de pragul electoral de 3% la nivel national.

Desi presedintele si vicepresedintele Consiliului judetean vor fi negociati politic, adica vor fi alesi indirect de catre consilierii locali alesi pe listele partidelor politice, totusi scrutinul nu poate conduce la formarea de majoritati de catre un singur partid, iar efectul va consta in construirea de coalitii politice locale postelectorale.

Desi cheltuielile organizatiilor politice sunt decontate de la bugetul de stat, totusi, partidele politice au inceput campania electorala cu o luna inainte de desfasurarea ei efectiva, deoarece cheltuielile efectuate in afara campaniei nu fac obiectul verificarilor de catre AEP.

Astfel, in precampanie candidatii la primarii, sustinuti de partide, au impanzit cu corturi si bannere electorale strazile si trotuarele, dar in timpul desfasurarii efective a campaniei electorale afisajul stradal s-a mutat in mediul online si in platourile televiziunilor.

Partidele au fost constranse de legislatia electorala sa-si limiteze cheltuielile si in consecinta actiunile de campanie nu au existat, iar afisajul stradal de mari dimensiuni a fost invizibil.

In consecinta, cetatenii, fara acces la Internet, nu au putut fi informati cu privire la personajele inserate de partide pe listele electorale. Efectul legii finantarii campaniei electorale si a partidelor politice a constat intr-o campanie electorala austera si atipica oricarei luptei politice democratice.

Campania pentru alegerile locale reprezinta primul proces electoral postdecembrist in care nu se simte ca sunt alegeri, suferind de minusuri majore cu privire la imagini si mesaje politice pe subiecte locale. Astfel, persoanele care candideaza pe listele electorale ale partidelor politice nu sunt cunoscute de electorat.

Cu o campanie electorala finantata de stat si desfasurata intr-o matrice financiara austera, fiind lipsita de vizibilitate, cetatenii au fost privati de informatie si in consecinta nu vor sti pe cine vor vota.

Prin urmare, partidele politice, care vor trece de pragul electoral, vor reprezenta interesele cetatenilor, chiar daca cetatenii nu vor cunoaste nici mcar numele viitorilor consilieri locali.

Cetatenii, in functie de afinitati si simpatii, vor stampila lista cu candidati propusa de organizatiile politice si isi vor alege primarul in functie de interesele lor politice si economice.

Scrutinul pe lista inchisa de partid si limitarile cheltuielilor financiare ar putea fi cauzele tacutei campanii electorale pentru alegerile locale.

Dupa publicarea rezultatelor scrutinului pentru alegerile locale, partidele vor negocia politic viitoarele majoritati din consiliile judetene.

Florin Grecu este absolvent al Facultatii de Stiinte Politice, Universitatea Bucuresti, ciclul licenta, master, doctorat. In anul 2011 a obtinut titlul de doctor in stiinte politice, Facultatea de Stiinte Politice, Universitatea Bucuresti. Din anul 2012 este lector univ. dr. al Universitatii Hyperion din Bucuresti, Facultatea de Stiinte Sociale, Umaniste si ale Naturii, specializarea stiinte politice.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Vot interzis la locale pentru unii alegători cu domiciliul în străinătate. Decizia aparține Biroului Electoral Central

Alegătorii cu domiciliul în străinătate, care şi-au stabilit reşedinţa în ţară, începând cu data de 11 aprilie 2024, nu vor putea vota la alegerile pentru autorităţile administraţiei...

AUR se plânge că George Simion nu are acces la comisia de control a SRI. "PNL-PSD continuă acapararea statului român"

Deputata AUR Gianina Şerban acuză că, de patru luni, Birourile permanente reunite al Camerei şi Senatului refuză, fără nicio justificare, să numească un membru al partidului în comisia...