Prima femeie primar in Bucuresti? Ca sa ajunga intr-o pozitie importanta, femeile "trebuie sa aiba pielea groasa ca a unui crocodil batran"

Suntem chemati duminica la vot, pentru a ne alege primarii, consilierii locali si consilierii judeteni. Toate sondajele arata ca Gabriela Firea pleaca avand prima sansa in cursa electorala pentru Primaria Capitalei.

Asadar, Bucurestiul ar putea avea pentru prima data o femeie in functia cea mai importanta dupa cea de presedinte, daca tinem cont de numarul de alegatori care decid edilul Capitalei.

Romania nu sta deloc bine la capitolul egalitate de gen comparativ cu alte state UE. Dar candidatele la aceste alegeri locale nu au jucat aceasta carte. In schimb, Gabriela Firea a mizat pe mesaje de genul "ideea mea de forta este aceea ca o femeie face curat zilnic dupa mai multi barbati".

Citeste cu atentie despre Ce trebuie sa faci in data de 5 iunie, ziua votului (Video).

In acest context, am vrut sa aflam care e portretul unei femei care isi doreste o cariera in politica, ce calitati ar trebui sa aiba ea pentru a fi votata primar, cat misoginism exista in mentalul nostru, cat de auzita este vocea femeii in politica romaneasca si ce anume se poate face ca ea sa fie mai puternica si mai coerenta.

Elena Brodeala, cercetator in problema egalitatii de gen in Romania, aminteste ca, potrivit Indexului Egalitatii de Gen al Institutului European pentru Egalitate de Gen, Romania se situeaza pe ultima pozitie la nivelul UE cu privire la egalitatea intre femei si barbati.

Indexul, explica aceasta, masoara decalajele de gen in sapte domenii importante: campul muncii, puterea economica, domeniul acumularii de constiinte, domeniul timpului, al accesului la putere, domeniul violentei si al inegalitatilor multiple, sau altfel spus al inegalitatilor care se datoreaza mai multor factorii si nu doar genului, ca de exemplu al etniei sau al orientarii sexuale.

"Cele mai mari decalaje de gen se gasesc in domeniul puterii economice, al timpului si al accesului la putere. Ceea ce inseamna ca femeile in Romania castiga mai putin decat barbatii, asta desi muncesc dublu - pe piata muncii si acasa - si ocupa pozitii mai putin valorizate social si economic sau pur si simplu sunt serios sub-reprezentate in pozitii de putere, ca de exemplu cele din sfera politicii.

Romania are in prezent doar aproximativ 11,5% femei in Parlament, nu a avut niciodata o femeie presedinte, iar Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice ne spune ca dupa ultimele alegeri doar 1,86% dintre primarii de municipii din Romania sunt femei. Exista multe studii si teorii care sugereaza ca aceste lucruri sunt cauzate de prejudecatile si stereotipurile de gen sau de credinte cum sunt ca rolul femeii este sa aiba grija de casa si copii, ca barbatul este capul familiei si cel care trebuie sa isi sustina financiar sotia si copiii, ca femeile sunt mai sensibile si, de aceea, li se potrivesc mai mult joburi precum cele de educatoare sau asistenta medicala, ca barbatii sunt mai rationali si, de aceea, sunt lideri mai buni si asa mai departe.

Sunt convinsa ca traind in societatea romaneasca cu totii ne-am confruntat cu astfel de perceptii sau, mai mult decat atat, probabil cu totii cunoastem persoane care cred si perpetueaza astfel de idei", a declarat Elena Brodeala pentru Ziare.com.

Niciun candidat cu agenda feminista

In plina campanie electorala, cercetatorul nu considera ca a miza pe egalitatea de gen poate fi o greseala. Din contra. "Cred ca este foarte important sa atragem atentia asupra inegalitatii cu care femeile din Romania se confrunta. Cu toate acestea, din pacate, nu am reusit sa identific vreun candidat sau vreo candidata care sa aiba o campanie sau o agenda feminista - si spun candidat sau candidata, pentru ca nu e neaparat nevoie sa fii femeie pentru a promova egalitatea de gen.

Desigur, daca esti femeie, cu atat mai mult ar trebui sa mizezi pe egalitatea de gen avand in vedere ca discriminarea la momentul de fata in Romania afecteaza disproportionat femeile comparativ cu barbatii".

Dar daca a miza pe egalitatea de gen poate fi un avantaj pentru candidatele femei, tot asa acestea pot folosi diferentele de gen impotriva lor, iar aici, puncteaza Elena Brodeala, exemplul Gabrielei Firea este foarte elocvent.

Doamna Firea a declarat ca "ideea mea de forta este aceea ca o femeie face curat zilnic dupa mai multi barbati". Din punctul meu de vedere acest mesaj nu poate decat sa intareasca stereotipurile de gen si sa invite societatea sa trateze femeile ca cetateni de rangul doi. Faptul ca "o femeie face curat dupa mai multi barbati" si atunci cand este adevarat nu poate decat indica trista realitate a dublei munci pe care femeile o fac acasa si pe piata muncii, fara a primi recunoasterea sociala si compensatia pe care o merita. Femeile muncesc dublu, pentru ca structura sociala le obliga sa faca astfel, iar acest lucru nu reprezinta nimic altceva decat o serioasa nedreptate pentru femei.

In ceea ce priveste portretul femeii care isi doreste o cariera in politica si ce calitati ar trebui sa aiba o femeie pentru a fi votata primar, Elena Brodeala mentioneaza ca depinde si de la comunitate la comunitate.

"Cred ca fiecare comunitate are asteptari diferite de la viitorul primar, fie el femeie sau barbat. De asemenea, femeile care candideaza la primaria diverselor localitati sunt diferite.

In acest sens, am putea de exemplu sa o comparam pe doamna Gabriela Firea care candideaza pentru PSD la Primaria Bucurestiului cu doamna Astrid Fodor, candidata Forumului Democrat al Germanilor din Romania pentru Primaria Sibiului. La nivel teoretic desigur problemele stau altfel. Din cauza discriminarii de gen din politica, femeile de obicei trebuie sa lucreze si sa lupte mai mult decat barbatii pentru a-si face o cariera politica.

Ele se confrunta cu mai multe prejudecati si stereotipuri si sunt judecate dupa alte standarde decat barbatii. Cred ca asa cum zicea Christine Lagarde, director general al Fondului Monetar International si prima femeie ministru de Finante al unei tari din G8, ca sa ajunga intr-o pozitie politica importanta, femeile 'trebuie sa aiba pielea groasa ca a unui crocodil batran' adica sa fie agresive, determinate si nepasatoare la critici. Apoi, asa cum explica Lagarde, odata ce au ajuns in pozitiile dorite, femeile "isi pot da pielea de crocodil jos si pot deveni oameni normali, fara a trebui sa se fereasca de atacuri oribile sau de vreo lovitura sub centura".

Din pacate, in actualul mediu politic, atributele feminine ca sensibilitatea sau grija nu par sa fie apreciate sau sa aduca succes in cariera politica a unei femei (sau a unui barbat) ", puncteaza Elena Brodeala.

Doua lucruri care pot fi facute pentru ca vocea femeilor sa fie mai bine auzita

Cat de auzita este vocea femeii in politica romaneasca si ce anume se poate face ca ea sa fie mai puternica si mai coerenta? Aici, spune cercetatorul, depinde de ceea ce intelegem prin vocea femeii.

Daca intelegem prin ea apararea si promovarea intereselor si drepturilor femeilor, atunci pare ca vocea femeii nu este prea auzita, este de parere Elena Brodeala.

"Daca vocea femeii in Romania ar fi auzita, nu ne-am plasa pe ultimul loc din Uniunea Europeana cu privire la egalitatea de gen. Cred ca sunt doua lucruri care pot fi facute, pentru ca vocea femeilor sa fie mai bine auzita.

In primul rand, ar trebui ca vocea femeilor sa se auda la propriu, iar pentru asta trebuie ridicat numarul femeilor in politica.

Acest lucru se poate face prin adoptarea cotelor de gen sustinute de Alina Gorghiu, copresedinta PNL, cote care se afla in momentul de fata in dezbatere in Parlamentul Romaniei. In al doilea rand, este nevoie de o campanie de constientizare cu privire la discriminarea de gen, astfel incat politicienii romani sa fie obligati sa ia masuri in acest sens - iar aici trebuie mentionat ca vocea femeilor, sau altfel supus interesele si drepturile lor pot fi promovate si de politicieni barbati.

Este nevoie doar de vointa politica!", completeaza Brodeala.

Este mai mult misoginism in politica decat in alte domenii?

Pentru a face o astfel de afirmatie, avem nevoie de studii mai ample, considera cercetatorul.

"Bunaoara, este politica dominata de mai mult misoginism decat lumea afacerilor sau a fotbalului? Este desigur greu de apreciat, dar avand in vedere ca politica a fost in mod traditional un domeniu al barbatilor se poate spune ca este inca un spatiu unde discriminarea de gen persista.

Femeilor li s-a deschis drumul spre participare politica relativ recent. De exemplu, Constitutia din 1923 garanta in mod expres dreptul de a alege si de a fi ales doar barbatilor. Cu privire la femei, in articolul 6, Constitutia statua ca: 'Legi speciale, votate cu majoritate de doua treimi, vor determina conditiunile sub cari femeile pot avea exercitiul drepturilor politice'. Doar in 1929 o lege speciala a acordat femeilor dreptul de a fi alese in consiliile comunale si judetene daca indeplineau anumite conditii", puncteaza Elena Brodeala.

Potrivit acesteia, mediul politic a fost construit de catre barbati dupa model barbatesc. Politica a fost dominata timp de secole de barbati atat la nivel mondial, cat la nivel si european si ea este inca dominata de barbati.

"De exemplu, datele oferite de Comisia Europeana ne spun ca in prezent doar 28% dintre membrii parlamentelor nationale ale statelor membre ale UE sunt femei. Carole Pateman, una dintre cele mai importante teoreticiene feministe, intr-una din scrierile sale arata ca, pentru a putea face politica si pentru a fi pe deplin independenti, barbatii au avut nevoie de femei ca sa ii sustina prin preluarea atributiilor casnice si a atributiilor legate de cresterea copiilor.

Asadar, prin casatorie femeile au devenit legate de sfera privata si au inceput sa participe la sfera politica din umbra prin sustinerea sotilor lor.

In acest fel munca femeilor si contributia lor sociala a devenit invizibila. Mai mult decat atat, femeile au inceput sa fie valorizate pentru calitatile lor legate de sfera domestica. Acest lucru a exclus femeile din politica care cerea atribute considerate 'masculine' ca independenta - sau mai bine spus falsa independenta, cum barbatii au fost si sunt 'independenti' datorita muncii femeilor -, rationalitate si nu sensibilitate care era vazuta ca un atribut necesar sferei private a familiei si grijii si asa mai departe.

Asadar, pentru a reusi in politica, femeile au de obicei doua optiuni. Prima este sa imite modelul masculin de independenta si sa adopte atitudini considerate 'masculine'. A doua optiune este sa mizeze pe stereotipul de gen si pe ideea asa-zisei diferente intre barbati si femei si fie sa promita o 'altfel' de politica, o politica mai 'feminina', fie sa ocupe pozitii considerate 'feminine', ca de exemplu pozitii legate de politicile educatiei, ale sanatatii, familiei sau altele", adauga Elena Brodeala.

Ea mentioneaza ca e foarte greu de apreciat daca la nivel de populatie egalitatea de gen este internalizata ca o valoare europeana sau in ce masura acest lucru influenteaza comportamentul alegatorilor.

"In orice caz, indicii care sa sugereze faptul ca alegatorii din Romania tin cont de legatura candidatului cu idea europeana exista. De exemplu, cand candidatura lui Marian Munteanu a fost retrasa de catre PNL datorita criticilor societatii civile cu privire la legaturile legionare ale acestuia si in locul sau a fost propus Catalin Predoiu, mesajulu acestuia a fost: 'Bucurestiul este o capitala europeana si va ramane o capitala europeana pentru ca Romania este o tara europeana si va ramane o tara europeana'.

In ciuda faptului ca la prima vedere mesajul domnului Predoiu a parut sa repete ce deja este evident fara sa transmita prea mult, discursul acestuia si strategia electorala par sa ne spuna ca exista motive pentru care am putea crede ca alegatorii ar putea fi influentati de legatura unui candidat sau a unui program electoral cu ideea europeana.

Cat priveste egalitatea de gen si reprezentare femeilor in politica, si acestea par sa fie legate de integrarea Romaniei in Uniunea Europeana. De pilda, in 2002 sub influenta UE a fost adoptata Legea 202/2002 privind egalitatea de sanse intre femei si barbati, a fost modificata Constitutia si au inceput sa fie discutate diverse propuneri pentru introducerea cotelor de gen in Romania. Mai mult decat atat, reprezentarea femeilor in Parlamentul European este cu mult deasupra mediei nationale, ajungand undeva la 30%, ceea ce pare sa indice ca, atunci cand vine vorba de UE, partidele politice pot sa nominalizeze femei, iar alegatorii vor si pot sa le voteze pe acestea", conchide Elena Brodeala.

Elena Brodeala este cercetator in problema egalitatii de gen in Romania la Institutul Universitar European din Florenta. In trecut a studiat dreptul si problematica egalitatii de gen la Universitatea din Oslo, Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu si la Universitatea din Akureyri, Islanda.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...