Ce e nou in campania prezidentiala din acest an?

In noiembrie 2019 se tine a opta competitie pentru Cotroceni, a treia de la intrarea noastra in UE.

Exista cateva elemente care o aseamana cu cele anterioare. As retine cinci dintre ele:

In primul rand, presedintele in functie vrea sa fie reales, asa cum au mai vrut Ion Iliescu (in 1992 si 1996) sau Traian Basescu (in 2009), doua din cele trei incercari (prima si ultima) fiind reusite.

E de observat, apoi, ca premierul e prezidentiabil: situatia a mai existat in 2000 (cand a intrat in cursa Mugur Isarescu), in 2004 (cand Adrian Nastase dorea sa plece de la Palatul Victoria la Palatul Cotroceni) si in 2014 (cand guvernul era condus de Victor Ponta): sa remarcam ca toate cele trei proiecte au esuat. De altfel, si alti fosti premieri au pierdut competitia pentru Cotroceni, chiar daca nu mai erau in functie in momentul scrutinului: asa au patit Petre Roman (in 1996, 2000 si 2004), Theodor Stolojan (2000) sau Calin Tariceanu (2014) . Aparent, cetatenii nu-i vad pe premieri buni pentru sefia statului. A ajuns, im schimb, la Cotroceni, un premier propus, dar care nu a fost numit: K. Iohannis.

In al treilea rand, campania de acum se tine, la fel ca in 2014, la cateva luni dupa scrutinul pentru PE: in urma cu cinci ani, candidatul sustinut de castigatorii de la europene a pierdut finala prezidentiala.

O alta asemanare priveste sondajele: la fel ca-n 2009, cu trei luni inainte de scrutin, PSD nu e creditat cu prima sansa. In toate celelalte ocazii, pesedistii si predecesorii lor (FSN, FDSN, PDSR) erau anuntati de sociologi ca invingatori certi.

In fine, campania din 2019 debuteaza - precum cele din 1996 si 2009 - cu trei forte politice comparabile, plasate intre 20 si 30 de procente. Acum 23 de ani era vorba despre CDR, PDSR si PD, iar in urma cu un deceniu - de PDL, PSD si PNL. Azi, cei trei concurenti desprinsi de pluton sunt PNL, PSD si Alianta USR-PLUS.

Exista si elemente noi in spectrul politic. As mentiona, din motive de simetrie, tot cinci:

In primul rand, in configuratia actuala a candidaturilor, sondajele vestesc posibilitatea ca finala sa aiba loc fara PSD. Viorica Dancila, care e chiar lidera partidului, ocupa in ultima ancheta data publicitatii locul al saselea.

In al doilea rand, e prima data cand candidatul PNL - in acest caz presedintele in functie - e creditat cu cea mai mare intentie de vot. In urma cu cinci ani, Klaus Iohannis a avut intre 27 si 32%, in vreme ce adversarul sau aparea cu 36-42% intentii de vot. Alti candidati ai PNL - Stolojan in 2000, Crin Antonescu in 2009 - au fost in cel mai bun caz pe pozitia a treia in sondajele pre-electorale.

Al treilea element nou priveste contextul politic: scrutinul se va desfasura dupa ce patru din cei cinci ani din mandatul presedintelui in functie s-au derulat in conditii de coabitare politica, Klaus Iohannis neavand vreun premier furnizat de partidul din care el insusi provine.

Penultima noutate pe care doresc s-o semnalez e prezenta in campanie a unui fost premier, dar nu in calitate de prezidentiabil, ci de candidat la revenirea in fotoliul de la Palatul Victoria: e vorba despre Dacian Ciolos, care va fi prezent in tandem cu Dan Barna, prezidentiabilul Aliantei alcatuite de PLUS si USR.

In fine, campania din 2019 ar putea consemna o situatie inedita: liderii celor doua partide ale coalitiei de guvernare sunt - cel putin deocamdata - amandoi inscrisi in competitia pentru fotoliul din Palatul Cotroceni. In campaniile din 2009 si 2014, coalitiile guvernamentale PSD-PDL si, respectiv, PSD-PNL au fost sparte cu doua si, respectiv, sase luni inainte de prezidentiale, intrucat convietuirea in executiv a prezidentiabililor devenise imposibila.

Ma abtin de la orice pronostic.

Cristian Preda este profesor la Universitatea din Bucuresti si fost deputat european.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Vot interzis la locale pentru unii alegători cu domiciliul în străinătate. Decizia aparține Biroului Electoral Central

Alegătorii cu domiciliul în străinătate, care şi-au stabilit reşedinţa în ţară, începând cu data de 11 aprilie 2024, nu vor putea vota la alegerile pentru autorităţile administraţiei...

AUR se plânge că George Simion nu are acces la comisia de control a SRI. "PNL-PSD continuă acapararea statului român"

Deputata AUR Gianina Şerban acuză că, de patru luni, Birourile permanente reunite al Camerei şi Senatului refuză, fără nicio justificare, să numească un membru al partidului în comisia...