Sfarsitul tranzitiei s-a amanat din nou

In curand vom sarbatori trei decenii de la caderea regimului comunist. In decembie 1989 a inceput tranzitia. Sfarsitul ei a fost anuntat de mai multe ori, dar de fiecare data s-a intamplat ceva care l-a amanat. Zilele trecute am trait un nou episod din serialul "Tranzitia care nu mai trece".

In anii nouazeci s-a spus ca tranzitia se incheie cand are loc prima alternanta la putere. Asta s-a realizat in 1996, dar imediat a aparut teoria potrivit careia e nevoie de o "dubla alternanta" pentru a stabiliza sistemul politic, asa cum s-a intamplat si-n celelalte tari foste comuniste.

Cand s-a petrecut si a doua schimbare de putere, s-a modificat criteriul: tranzitia urma sa se termine in momentul intrarii in UE.

Am ajuns si-n Europa, dar chiar a doua zi s-a definit drept noua tinta independenta Justitiei. Cand eram pe punctul de a crede ca, in fine, avem toate criteriile indeplinite, am descoperit ca, la fel ca si-n celelalte cazuri, traim intr-o situatie precara, fiindca majoritati iresponsabile pot sa ne intoarca in anii nouazeci prin ordonanta de urgenta.

Ei bine, in vremea din urma a fost definit un nou criteriu pentru a bifa iesirea din tranzitie: era vorba acum de o finala prezidentiala fara un reprezentant al PSD. De ce? Fiindca social-democratii sunt partidul succesor al PCR.

Candidatii sustinuti de formatiunile care au preluat mostenirea comunista - FSN, FDSN, PDSR, PSD - au reusit sa controleze reprezentarea: chiar daca nu au impus la Cotroceni decat un presedinte - ce-i drept, de trei ori - partidele lui Ion Iliescu au dominat jocul politic, de la guvern sau din Opozitie.

In toamna lui 2019 se intrevedea ocazia de a avea, in sfarsit, o finala prezidentiala fara un candidat al stangii postcomuniste. Si pentru ca traim in 2019, doctrina a fost rezumata sub forma unui hashtag: #faraPSDinturuldoi.

Speranta a fost intretinuta de scorurile obtinute la europene de PSD si alianta formata de PLUS si USR: diferenta dintre ele a fost de cateva mii de voturi in favoarea formatiunii lui Dragnea. Entuziasmul unora a creat impresia ca se poate rasturna o regula care a functionat din 1992 pana-n 2014, cand la prezidentiale au intrat in finala candidatii sustinuti de partidele (sau aliantele) care ocupasera primele doua locuri la legislative, indiferent ca acestea s-au tinut simultan sau cu un an-doi inainte de scrutinul pentru Cotroceni.

Ei bine, si-n 2019 a fost la fel: candidatii aruncati in arena de primele doua clasate la alegerile parlamentare din 2016 (ca si, in ordine inversa, la europenele din mai a.c.) sunt finalistii prezidentialelor.

Niciodata un candidat la fotoliul de la Cotroceni n-a depasit conditia propriului partid intr-atat incat sa intre-n turul decisiv.

Sfarsitul tranzitiei se amana din nou...

Cristian Preda este profesor la Universitatea din Bucuresti si fost deputat european.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...

Cîrstoiu răspunde criticilor din ultimele zile: "Nişte lupi în haine de oaie încearcă să transforme oaia în lup"

Atacat în ultimele zile atât de adversarii direcți la alegerile locale, cât și de alți politicieni, dar și de ziariști, Cătălin Cîrstoiu, candidatul susţinut de PSD şi PNL pentru...