Alegerile parlamentare din 9 decembrie au conferit o victorie clara pentru USL, insa mandatul noului Parlament se loveste de nesiguranta, din pricina catorva semne de intrebare, scrie Al Jazeera, continuand astfel sirul comentariilor in presa straina despre scrutinul ce s-a desfasurat pe plaiurile noastre.
Conform rezultatelor, alegerile parlamentare de duminica au conferit cea mai clara majoritate electorala de la victoria transanta a Frontului Salvarii Nationale, in primele alegeri post-comuniste, din anul 1990, transmite Al Jazeera.
La prima vedere, liderii USL ar parea indreptatiti in a interpreta victoria drept un mandat sigur pentru noua majoritate parlamentara, insa circumstantele victoriei USL ridica un numar de semne de intrebare importante in legatura cu acest fapt.
Semnele de intrebare de dupa alegeri
In primul rand, legat de procentele obtinute de fiecare formatiune politica, sursa citata aminteste ca, in 2008, partidele care formeaza in prezent USL au obtinut in total 54 la suta din voturile exprimate, fata de 59 la suta, in 2012. Victoria din 9 decembrie pare astfel mai degraba rezultatul unei coalitii preelectorale fara precedent dintre Victor Ponta si Crin Antonescu.
Rezultatul USL pare si mai putin impresionant avand in vedere ca PDL, care a fost la putere mare parte din ultimii patru ani si a dus greul nemultumirilor votantilor, ca urmare a izbucnirii crizei economice mondiale, a pierdut in 2012 aproape jumatate din cele 32 de procente obtinute in 2008, dupa o campanie destul de fragila.
Cel mai mare castigator al alegerilor este PP-DD, un partid nou-venit in Parlament, procentele obtinute de Partidul Poporului aratand ca cei mai multi dintre alegatorii dezamagiti de guvernarile PDL nu au migrat spre USL, ci mai degraba au votat in semn de protest - actiune de pe urma careia a beneficiat PP-DD - sau pur si simplu au ramas acasa.
Deutsche Welle: Romania se confrunta cu o noua ordine politica
In al doilea rand, in timp ce liderii USL au prezentat coalitia drept un efort de a lasa la o parte diferentele ideologice, pentru binele tarii lor, nu este inca clar daca USL are o agenda politica concreta dincolo de opozitia vehementa fata de presedintele Traian Basescu. Astfel, inca din februarie 2011, de la crearea aliantei, liderii sai si-au concentrat mare parte din energie pe atacurile la adresa presedintelui, acuzand abuzuri de putere si tendinte dictatoriale. Obsesia a culminat in timpul incercarii nereusite de a-l demite pe Traian Basescu, in iulie 2012.
In al treilea rand, ramane de vazut cum va fi acest mandat electoral impacat cu eforturile Guvernului de a castiga credibilitate internationala. Pe de o parte, declaratiile post-electorale ale lui Ponta au reiterat angajamentul tarii fata de aliatii occidentali din UE si din NATO, in timp ce, pe de alta parte, USL se confrunta cu un serios deficit de credibilitate in Vest, dupa gestionarea cu mana de fier a suspendarii presedintelui Basescu.
Subiectul reformelor constitutionale va fi una dintre problemele critice pentru traiectoria democratiei romane si pentru relatia sa cu Occidentul. Multi observatori, atat din Romania cat si din Europa de Vest, sunt ingrijorati ca, avand in vedere ca USL este aproape de majoritatea de doua treimi necesara amendarii Constitutiei, ar putea urma exemplul Guvernului Orban din Ungaria si sa modifice fundamental Constitutia, pentru a-si intari dominatia politica temporara si pentru a elimina institutiile ramase care ii verifica puterea.
Dupa episodul din Ungaria, este probabil ca Uniunea Europeana sa continue sa fie mai putin toleranta in legatura cu un plan similar in Romania.