Alegeri parlamentare 2016: Voturi, mandate, guvernare

Partidele politice care au participat la alegerile parlamentare si au trecut de pragul electoral de 5% au fost legitimate la urne prin votul democratic al cetatenilor de pe 11 decembrie 2016 si vor reincepe sa guverneze.

Astfel, trecerea de la guvernarea apolitica la cea politica s-a produs in urma scrutinului de lista organizat pentru alegerea reprezentantilor cetatenilor in Parlamentul Romaniei.

In democratie, partidele politice se confrunta la urne pentru preluarea puterii politice, iar scrutinul electoral de lista ordonata de partid din 11 decembrie a pus in lumina confruntarea democratica dintre formatiunile politice, precum si vointa cetatenilor care au venit la urne si au votat listele de partid, separat pentru Camera si Senat. Rezultatele electorale democratice de la urne au fost previzibile, desi prezenta la vot a fost scazuta.

Prin vot, cetatenii si-au exprimat optiunea politica pentru o formatiune politica sau alta si si-au cedat puterea in ziua votului parlamentarilor pe care i-au ales democratic, conferind legitimitate partidelor politice care au trecut pragul electoral. Legitimitatea scrutinului si desemnarea reprezentantilor, alesi prin votul democratic de pe 11 decembrie 2016, obliga partidele politice sa negocieze si sa formeze majoritatea parlamentara care va sustine viitorul Guvern politic.

Campania electorala pentru alegerile parlamentare a fost absenta, anosta si austera, din cauza constrangerilor legii electorale cu privire la finantarea partidelor politice si a campaniilor electorale, dar si pentru ca este decontata de la bugetul de stat, insa doar pentru partidele politice care au trecut pragul electoral.

Prin redistribuirea voturilor partidelor politice care nu au trecut de pragul electoral, precum si a celor neutilizate, urmate de transformarea lor in mandate parlamentare la nivel national de catre Biroul Electoral Central, partidele politice vor ocupa toate fotoliile parlamentare si vor reprezenta proportional toti cetatenii in Parlamentul Romaniei, adica si pe cei care au votat si pe cei care nu si-au exprimat optiunea politica.

La alegerile parlamentare, cetateanul a votat partidul, adica lista cu candidati propusa de birourile politice ale partidelor in buletinele de vot. Cetatenii si-au exprimat prin vot democratic simpatiile politice sau interesele pentru un partid politic si mai putin pentru un anumit candidat.

Rezultatele electorale ale urnelor au aratat faptul ca partidele mari au adunat cele mai multe voturi, iar partidele noi au reusit sa intre in Parlament, trecand de limita pragului electoral de 5% la nivel national.

Redistribuirea mandatelor parlamentare s-a realizat la nivel national, in functie de coeficientul electoral al circumscriptiei.

Prin urmare, la redistribuire au intrat in Parlament candidatii aflati pe listele partidelor care au trecut pragul electoral de 5% la nivel national, desi au obtinut mai putine voturi decat candidatii aceluiasi partid politic sau al altuia, dar din alta circumscriptie electorala, pentru ca legea electorala 208/2015 pentru alegerea deputatilor si senatorilor a fost gandita in asa fel incat sa nu ofere sanse politice partidelor mici sau candidatilor independenti, ci doar partidelor mari.

Astfel, partidele care au reusit sa obtina la urne 20% din totalul voturilor valabil exprimate in cel putin 4 circumscriptii electorale au intrat in Parlament.

La alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016, pentru prima oara in istoria electorala postdecembrista, niciun partid politic nu a realizat vreo alianta politica preelectorala cu un alt partid politic.

Formatiunile politice au asteptat sa vada daca vor trece individual de pragul electoral de 5%, deoarece pentru al doilea membru al aliantei, legea electorala cere inca 3% din voturile valabil exprimate pe intreaga tara, ajungandu-se la un prag de 8%, iar pentru al treilea membru al aliantei se adauga cate un procent din voturile valabil exprimate in toate circumscriptiile electorale, ajungandu-se la 10% din voturile valabil exprimate pe intreaga tara.

Prin urmare, temerea partidelor politice de a nu trece de pragul electoral le-a determinat sa nu realizeze nicio alianta politico-electorala inainte de alegeri.

Dupa terminarea campaniei electorale, dupa ziua votului si dupa anuntarea rezultatelor urnelor, puterea cetatenilor a fost transferata partidelor politice care au trecut pragul electoral de 5% la nivel national.

Astfel, partidele politice sunt legitimate sa realizeze majoritatea politica parlamentara in vederea sustinerii viitorului guvern. Conform rezultatelor urnelor, majoritatea parlamentara nu poate fi formata de un singur partid, iar negocierea unei formule politice este necesara in vederea fabricarii unei coalitii politice parlamentare si guvernamentale postelectorale.

Negocierile politice cu privire la formarea majoritatii parlamentare vor pune in lumina cum va arhitectura politica guvernamentala pana in 2020.

Avand in vedere ca s-a conturat deja o majoritate parlamentara intre doua partide politice, Constitutia Romaniei revizuita in 2003 mentioneaza faptul ca presedintele va desemna un candidat pentru functia de prim-ministru, in urma consultarii partidului care are majoritatea absoluta in Parlament ori, daca nu exista o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate in Parlament.

Ulterior, presedintele Romaniei va numi Guvernul pe baza votului de incredere acordat de Parlament, conform art. 85, alin (1) din Constitutia Romaniei.

Florin Grecu este absolvent al Facultatii de Stiinte Politice, Universitatea Bucuresti, ciclul licenta, master, doctorat. In anul 2011 a obtinut titlul de doctor in stiinte politice, Facultatea de Stiinte Politice, Universitatea Bucuresti. Din anul 2012 este lector univ. dr. al Universitatii Hyperion din Bucuresti, Facultatea de Stiinte Sociale, Umaniste si ale Naturii, specializarea stiinte politice.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...