De ce au votat putini tineri la prezidentiale - Cifre, grafice si argumente

Consiliul Tineretului din Romania (CTR) condamna discursul public indreptat impotriva tinerilor, potrivit caruia acestia nu au votat in primul tur al alegerilor prezidentiale.

Conform unui comunicat de presa al CTR remis miercuri Ziare.com, in primul tur al prezidentialelor au votat 1.915.610 de tineri cu varsta intre 18 si 34 de ani in Romania, respectiv 258.769 in diaspora.

"In data de 10 noiembrie 2019 au participat la vot 39,48% dintre tinerii cu varsta intre 18 si 34 de ani care domiciliaza in Romania.

De asemenea, in ceea ce priveste participarea pe grupe de varsta utilizata de Autoritatea Electorala Permanenta, tinerii intre 18-24 de ani (41,38%) si cei intre 25-34 de ani (38,51%), au votat similar cu alte categorii de varsta, respectiv 35-44 de ani (43,26%), 45-64 de ani (54,17%) sau 65+ ani (51,50%)", precizeaza sursa citata.

Totodata, Consiliul mentioneaza si cateva dintre cauzele care au generat o prezenta putin mai scazuta a tinerilor:

- 36,7% dintre tinerii cu varsta intre 18 si 24 de ani se aflau in risc de excluziune sociala in 2018, conform unor date Eurostat. In aceste conditii, este clar ca acesti tineri sunt marginalizati in societate si exista sanse semnificative ca ei sa nu voteze.

- 18,1% dintre tinerii cu varsta intre 18 si 24 de ani, 21,5% dintre cei cu varsta intre 25 si 29 de ani, respectiv 20,3% cu varsta intre 30 si 34 de ani erau incadrati in 2018 ca fiind NEET, insemnand ca nu au niciun loc de munca, nu urmeaza o forma de invatamant si nu participa la activitati de formare profesionala. In momentul de fata, peste 1.000.000 de tineri resimt o nesiguranta sociala, dificultatile inerente indepartandu-i pe acesti tineri de ceea ce ar presupune o cetatenie activa.

- Exista diferente semnificative in ceea ce priveste numarul de cetateni cu varsta de peste 45 de ani, raportat la cei cu varsta sub 45 de ani. De altfel, numarul cetatenilor aflati la mediana intervalului 45-64 de ani (1967 - 527.764 nou-nascuti, 1968 - 526.091, 1969 - 465.764, 1970 - 427.034) este de cateva ori mai mare decat al celor aflati la mediana intervalului 18-34 de ani (1992 - 274.088, 1993 - 263.649, 1994 - 250.379, 1995 - 246.646). Prima categorie mentionata a fost semnificativ influentata de adoptarea Decretului nr. 770/1966, care a interzis avorturile si care a fost abrogat dupa caderea regimului comunist in 1989.

Mentionam ca, din punct de vedere demografic, Romania isi continua in mod abrupt declinul in absenta unor politici guvernamentale in acest sens.

- In perioada 2013-2018, numarul tinerilor din Romania (in sensul Legii tinerilor nr. 350/2006, insemnand cetatenii cu varsta cuprinsa intre 14 si 35 de ani) a scazut cu 2.471.349, de la 7.546.097, la 5.074.748, fiind vorba de o scadere de 32,75%.

De asemenea, un numar semnificativ de tineri au emigrat din tara, neexistand date statistice certe cu privire la acestia.

Iata judetele in care s-a inregistrat o pondere mare de votanti raportat la tinerii cu domiciliul in acel judet:

Cluj (72,64%),

Ilfov (60,79%),

Municipiul Bucuresti (57,72%),

Timis (52,21%),

Brasov (50,03%),

Sibiu (49,12%),

Alba (42,95%),

Giurgiu (42,74%),

Bihor (42,13%)

Arges (41,89%).

Iata si judetele in care s-au inregistrat procente mai mici:

Harghita (29,48%),

Galati (29,41%),

Tulcea (29,18%),

Ialomita (29,03%),

Neamt (28,39%),

Botosani (27,88%),

Bacau (27,60%),

Satu Mare (26,47%),

Covasna (23,83%)

Vaslui (21,59%).

"Suntem consternati sa vedem reactii extrem de negative cu privire la participarea tinerilor la primul tur al alegerilor prezidentiale din acest an.

Dat fiind contextul socio-economic predominant nefavorabil pentru o mare parte a tinerilor din Romania, precum si exodul fara precedent al tinerilor, participarea a 1.915.610 de tineri cu varsta intre 18 si 34 de ani in Romania, respectiv 258.769 in diaspora, este un lucru mai mult decat laudabil", a declarat Gabriel Carnariu, presedintele CTR, citat in comunicat.

A.D.

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...

Cîrstoiu răspunde criticilor din ultimele zile: "Nişte lupi în haine de oaie încearcă să transforme oaia în lup"

Atacat în ultimele zile atât de adversarii direcți la alegerile locale, cât și de alți politicieni, dar și de ziariști, Cătălin Cîrstoiu, candidatul susţinut de PSD şi PNL pentru...