Cui foloseste frica romanilor de criza politica?

Societatea e intr-o stare de tensiune in care criza politica a fost cea mai mare frica a romanilor, din cauza instabilitatii guvernamentale, un joc "de-a uite popa, nu e popa cu guvernele". Cum insa, fricile sunt si materia prima ideala a manipularii, Vintila Mihailescu ne indeamna sa fim atenti la cine striga "Hotul". In aceeasi masura, Vasile Dincu vorbeste despre o lipsa de consens social, chiar si in jurul unor teme mari, cum e Unirea.

Radiografia societatii romanesti in 2017, un an care a stat sub semnul marilor proteste de strada, dar si al instabilitatii guvernamentale, cu doua guverne schimbate si o intreaga garnitura de ministri noi, arata ca romanii au fost afectati de criza din politica in mod direct. Mai exact, potrivit ultimei masuratori Ires, romanii au resimtit lipsa de predictibilitate politica drept cea mai mare frica.

Ce spune asta despre societate? Am vorbit cu sociologul care a facut analiza Ires, Vasile Dincu, dar am avut nevoie si de perspectiva antropologica a lui Vintila Mihailescu, pentru a intelege cum se poate ca politica sa ne afecteze atat de mult, la nivel individual, si cum se explica diferenta de optica dintre societate, unde cei mai multi dintre romani sunt pesimisti ca lucrurile merg intr-o directie buna, si Guvern, in al carui discurs cresterea economica e predominanta.

Vintila Mihailescu: Pe romani ii ingrijoreaza acest joc de-a uite popa, nu e popa cu guvernele. As fi atent la cine striga "Hotul"

"Cifrele acestea nu spun nimic deosebit in sine, ci doar faptul ca in tara respectiva exista o criza politica ce ingrijoreaza populatia. Daca ne uitam insa la particularitatile Romaniei in aceasta privinta, lucrurile se schimba radical", spune, pentru Ziare.com, Vintila Mihailescu.

"Acum zece ani (in 2008), de pilda, preturile si situatia economica se aflau relativ constant pe primele locuri in lista subiectelor de ingrijorare a romanilor. Altfel spus, asteptarile esentiale ale romanilor erau cele de tip economic, institutiile fiind secundare. Satisfactia fata de viata, respectiv ingrijorarile erau si ele evaluate in functie de accesul sau lipsa accesului la astfel de resurse materiale (Eurobarometru EB70).

In ceea ce priveste ingrijorarea fata de propria sanatate, aceasta se afla si atunci si se afla si acum pe locul trei al temelor de ingrijorare ale romanilor.

Ceea ce s-a schimbat semnificativ nu este deci legat de frica de boala, ci consta in aceasta profunda rasturnare a ierarhiilor: locul ingrijorarilor economice a fost luat in varful ierarhiei de catre ingrijorarile politice", a explicat acesta.

Aceasta atentie pentru politica inseamna ca suntem o societate matura, informata sau din contra?

"Si, si...", raspunde Vintila Mihailescu.

"Pe de o parte, revoltele de strada din ultima vreme au dus la o evidenta constientizare a problemelor politice grave ale tarii. Pe de alta parte, nu atat modul de guvernare ii ingrijoreaza pe multi dintre romani, ci instabilitatea acesteia. Nu atat despre gradul de informare este vorba aici, cat despre gradul de predictibilitate a zilei de maine, de securitatea psihica a indivizilor.

Or, in Romania, aceasta este deja la cote alarmante de multa vreme, iar acest joc de-a uite popa, nu e popa cu guvernele, ministerele, legile etc. a devenit angoasant, mai ales pentru cei aflati deja intr-o situatie mai precara sau nesigura.

Unii sunt deci ingrijorati de situatia politica pentru ca stiu, altii tocmai pentru ca nu mai stiu ce-i asteapta", spune acesta.

Foloseste cuiva ca omul sa se simta mereu stresat de instabilitatea politica?

Vintila Mihailescu spune ca da, si ne indeamna sa fim atenti la cel care va striga "Hotul!": "Fricile sociale sunt totdeauna si pretutindeni materia prima ideala a manipularii. Este suficient ca unul sa strige hotul! si toti se vor napusti asupra lui pentru a-si calma frica de a fi furati. Atentie deci la cine striga 'hotul!'..."

Vasile Dincu: Am avut in ultimii ani o lipsa de consens in toate domeniile

Anul 2017 a fost un an cu schimbari de guverne, cu batalii inter-institutionale, a fost un an reprezentativ pentru miscari politice majore, disruptive si probabil din aceasta cauza ideea ca politicul devine disfunctional pentru societate este mai prezent in mintea oamenilor.

Conteaza foarte mult si evenimentele, evenimentele pana la urma structureaza aceasta perceptie publica, explica, intr-o declaratie pentru Ziare.com, sociologul Vasile Dincu, care semneaza si analiza ultimei cercetari Ires privind bilantul politic al anului 2017.

"Fricile in general intra in atentia opiniei publice si cu marea contributie a agendei publice pe care o face politicul si in general media, televiziunile mai ales, acum si media online, mediatizeaza cu o anumita forta anumite tipuri de evenimente", a explicat Vasile Dincu.

Acesta a vorbit si despre perspectivele diferite ale societatii si guvernului: in vreme ce guvernul vorbeste despre crestere economica, romanii spun, majoritar, ca lucrurile merg in directia gresita.

"Da, sigur ca protestele au avut o influenta importanta in a arata ca tara merge intr-o directie gresita, intr-un procent mai mare decat in alti ani, cu toate ca noi avem cea mai buna crestere economica, in care cresc salariile si pensile, dar perceptia generala s-a inrautatit.

E o perceptie legata, sigur, si de criza din zona, de criza mondiala, inceputul unui nou Razboi Rece, dupa cum vad oamenii, cred ca acestea toate participa la senzatia ca exista o directie gresita in care merge tara. Sigur, aceasta senzatie e mai veche, dar s-a accentuat in ultimii trei, patru, cinci ani, cu toate ca am avut cele mai bune rezultate economice din ultimii 30 de ani", explica Dincu.

"S-a potentat o emotie politica, s-a polarizat foarte mult aceasta emotie politica, am avut in ultimii ani o lipsa de consens in toate domeniile. Ati vazut ca nici macar Unirea, acest eveniment care este important pentru psihicul romanilor, 100 de ani de la unirea cu Basarabia, macar ca eveniment istoric, nu neaparat ca un proiect de viitor, dar nici acesta nu a reusit sa adune chiar pe toata lumea in jurul lui, nici opinia publica, nici oamenii. Sunt lucruri serioase care structureaza aceasta cognitie sociala", a adaugat sociologul.

O alta cauza cu bataie lunga care intra in acest mecanism al pesimismului din societate este lipsa de incredere in institutii cheie ale mecanismului democratic, cum este institutia partidului politic.

"Lipsa de incredere este un rezultat si pana la urma, intr-un cerc vicios, devine si cauza cea mai importanta. Lipsa de incredere in institutii din ultimii 10 ani s-a accentuat.

Toate institutiile sunt la un nivel foarte jos in ultimii 10 ani. De pilda, partidul politic ca institutie este unul dintre stalpii democratiei. Nu putem sa ne inchipuim democratia fara partide. Partidul politic in sine are o incredere in jur de 10% in ultimii ani.

Este foarte, foarte putin. Numarul de membri de partid din Europa, de exemplu, in ultimii 20 de ani, a ajuns la o treime si vorbim despre toate tipurile de partide.

Au disparut in ultimii ani, mai ales in Europa Centrala si de Est, zeci de partide traditionale. Este cea mai importanta criza a reprezentativitatii in acest moment, peste tot in lume, nu numai in Romania", este analiza pe care o face Vasile Dincu.

Ungaria dă asigurări că susține aderarea deplină a României la Schengen. Măsurile decise în urma vizitei lui Cătălin Predoiu la Budapesta VIDEO

Ungaria va continua să susţină accederea României în spaţiul Schengen cu frontierele terestre în acest an, a transmis ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, în urma unei...

Kelemen Hunor, atac la PSD și PNL: "Cu chiu cu vai, au găsit un candidat comun şi acum îl abandonează. O bâlbâială politică de neiertat"

Retragerea candidatului coaliţiei PSD - PNL pentru Primăria Capitalei reprezintă o "bâlbâială politică de neiertat", consideră Kelemen Hunor, preşedintele UDMR. "Este o situaţie din...