Vot prin corespondenta pentru diaspora? Cand informatizam sectiile de votare? Interviu cu presedintele AEP

Parlamentul trebuie sa adopte, cat mai curand posibil, modificari legislative majore in domeniul electoral, pentru ca ele sa poata fi aplicate la alegerile de anul viitor, declara Ana Maria Patru (foto), presedintele Autoritatii Electorale Permanente (AEP), care saluta inceperea dezbaterilor in Comisia parlamentara de Cod electoral.

Intr-un interviu acordat Ziare.com in contextul consultarilor care au loc, miercuri, la Palatul Cotroceni, presedintele AEP prezinta punctul de vedere al institutiei cu privire la adoptarea Codului electoral, informatizarea sectiilor de votare, introducerea votului prin corespondenta si a votului electronic, precum si in legatura cu rezolvarea problemelor aparute la alegerile prezidentiale in cadrul sectiilor din diaspora.

Presedintele Iohannis a initiat consultari cu partidele pe tema legilor electorale. Anul acesta trebuie organizate alegeri partiale locale sau parlamentare, iar in 2016 avem doua runde de alegeri. Ce trebuie sa faca Parlamentul si in ce interval de timp pentru ca sa putem vorbi despre o reala reforma electorala?

Ideal ar fi ca Parlamentul sa ia in dezbatere proiectul de Cod electoral, iar in Romania sa existe o singura lege care sa reglementeze organizarea si desfasurarea alegerilor, o lege care sa asigure predictibilitatea organizarii unui scrutin, indiferent daca acesta este pentru administratia publica locala, Parlamentul Romaniei, Parlamentul European, presedintele Romaniei sau un referendum national.

Parlamentul trebuie sa adopte, cat mai curand posibil, modificari legislative majore in domeniul electoral. Urgenta este determinata de faptul ca avem recomandarile Comisiei de la Venetia si decizia Curtii Constitutionale, iar cetatenii trebuie sa stie ca legea electorala nu poate fi modificata cu mai tarziu de un an inaintea alegerilor.

Cu alte cuvinte, pentru ca aceste reglementari sa fie aplicabile la alegerile de anul viitor, acest cod trebuie sa fie aprobat, promulgat si publicat in Monitorul Oficial pana in luna iunie 2015 (pentru a fi folosit la alegerile locale), respectiv pana la 1 decembrie 2015 (pentru a fi folosit la alegerile pentru Parlamentul Romaniei).

Adoptarea unui proiect legislativ de o asemenea amploare in marja de timp mai sus aratata este nerealista. Astfel, in opinia mea, daca se doreste implementarea unor reforme electorale aplicabile la alegerile din anul 2016, acest lucru s-ar putea face prin modificari punctuale ale legilor electorale in vigoare, concomitent cu dezbaterea Codului electoral si introducerea acestor texte legale in proiectul de cod existent.

Insa este incurajator faptul ca decidentii politici sunt preocupati de o reala reforma electorala in Romania. AEP va participa activ la aceste demersuri, mai ales ca pentru noi reforma electorala a devenit o prioritate inca din anul 2011.

AEP a transmis comisiei parlamentare propuneri privind alegerile locale din 2016 si urmeaza sa trimita si pentru alegerile parlamentare. Deci, din punct de vedere tehnic, parlamentarii au material. Raman de dezbatut elemente care pot fi stabilite doar prin decizie politica.

Ca sa fim realisti, o reala reforma electorala nu poate fi realizata intr-un timp atat de scurt. Reforma in sine este un obiectiv pe termen mediu si lung. Avem insa un inceput.

Ce este Codul electoral? Ce mandat are reprezentantul AEP in dezbaterile din comisia parlamentara de Cod electoral?

Ca sa vorbim pe intelesul tuturor, Codul electoral este simplificarea legilor electorale. Cu alte cuvinte, din 6 legi facem una singura.

AEP a transmis Parlamentului, inca din anul 2011, un proiect in acest sens, deci exista un punct de plecare pentru o dezbatere pe acest subiect.

Daca exista vointa politica, asa cum se vede in acest moment atat din partea presedintelui, a premierului, cat si celor doua camere parlamentare, probabil ca vom avea adoptarea acestui act normativ la finalul anului 2016 cu intrare in vigoare la inceputul anului 2018.

Acest corp de texte care inglobeaza toate regulile din domeniu trebuie dezbatut si perfectat de decidentii politici impreuna cu AEP, pentru ca expertiza tehnica si independenta politica a institutiei noastre se impun in realizarea acestui proiect.

Pentru noi, acest proces reprezinta primul pas spre reforma electorala, lucru care incepe cu modificarea legislatiei astfel incat cetatenii sa-si cunoasca si inteleaga fara confuzie drepturile si obligatiile. Legea trebuie sa fie clara pentru fiecare alegator.

Mandatul reprezentantului AEP este sa faciliteze identificarea unor solutii, astfel incat toate prevederile legate de organizarea alegerilor sa fie la indemana oricarei persoane care vrea sa inteleaga drepturile si obligatiile pe care le are, lucru care inevitabil ar creste increderea cetatenilor in alegeri.

Ce trebuie facut pentru ca procesul electoral sa fie transparent, predictibil, depolitizat si corect finantat?

In primul rand, trebuie realizata informatizarea sectiilor de votare. Aceasta masura va reda cetateanului increderea in dreptul de vot. Transparenta este asigurata astfel chiar de posibilitatea de a afla in timp real prezenta la vot si rezultatele alegerilor.

In ceea ce priveste predictibilitatea, atunci cand un cetatean intelege elementele care tin de sistemul de votare, procedura de numarare a voturilor si chiar problemele de finantare a campaniilor electorale, acest lucru va creste gradul in care intentia de vot se reflecta in rezultate. Iar aici ajungem tot la Codul electoral, textul care ofera fiecarui alegator raspunsurile pentru orice intrebare din domeniu.

Autoritatea Electorala Permanenta este o institutie independenta politic si concentrata pe aspectele tehnice ale procesului electoral. Avand la indemana toate instrumentele, AEP poate sa se ocupe de organizarea alegerilor, lucru care asigura depolitizarea alegerilor.

Cat despre finantare, reiterez faptul ca banii pentru achizitiile din anii electorali trebuie sa fie alocati cu un an inainte de alegeri. In acest fel, procesul electoral va fi pregatit in timp util si nu vom mai avea nevoie de hotarari de guvern, ci alocarea bugetara va fi prin executia anuala.

De cine depinde informatizarea sectiilor de votare si care ar fi efectele? De ce in Republica Moldova s-a putut face acest lucru, iar in Romania nu?

Informatizarea depinde de doua elemente - vointa politica si finantarea infrastructurii necesare. Republica Moldova a reusit implementarea acestui proiect si pentru ca noi le-am fost furnizori de expertiza in domeniu si imi pare rau ca s-a intarziat demararea acestui proiect in Romania.

AEP a derulat in anii 2010 si 2011 trei proiecte pilot pentru informatizarea sectiilor de votare si a dovedit ca aceasta masura este benefica pentru procesul democratic si creste increderea cetateanului in dreptul lui.

Ganditi-va putin la aspectele cele mai vizibile ale informatizarii. Verificarea in timp real a votului ilegal, aflarea in timp real a prezentei la vot sau centralizarea rapida a rezultatelor alegerilor sunt cateva dintre avantajele implementarii unui astfel de sistem.

Personal, cred ca nu exista nicio modalitate de vot infailibila, insa primul pas pentru reforma si modernizarea sistemului de vot din Romania este informatizarea sectiilor.

Presedintele Camerei Deputatilor, Valeriu Zgonea, a declarat recent ca a discutat cu conducerea AEP si puteti prelua organizarea alegerilor in diaspora, in timp ce MAE va fi doar colaborator. Puteti sa detaliati?

Ceea ce poate prelua, eventual, Autoritatea Electorala Permanenta este identificarea necesarului de sectii de votare din strainatate, desigur daca se introduce o procedura de preinregistrare a alegatorilor si o formula matematica legala de constituire a sectiei de votare in strainatate.

Cu alte cuvinte, AEP poate gestiona un eventual "recensamant electoral" si poate stabili cate sectii de votare trebuie constituite in diaspora si unde anume. Constituirea efectiva a sectiilor de votare (sediu, logistica, personal) nu se poate concepe, in opinia noastra, fara o implicare foarte serioasa a Ministerului Afacerilor Externe.

Aici intervine Registrul electoral, care trebuie extins la nivel international, prin intermediul caruia sa avem posibilitatea preinregistrarii alegatorilor intre perioadele electorale si cu pana la 30 de zile inainte de alegeri.

In proiectul de Cod electoral pe care l-am inaintat Parlamentului, am introdus un articol care prevede ca pot fi organizate sectii de votare la solicitarea formulata catre misiunea diplomatica, oficiul consular sau de catre cel putin 100 de alegatori. Cred ca o astfel de masura ar fluidiza mult procedura de vot.

Ce propune AEP cu privire la votul electronic, votul prin corespondenta si listele suplimentare? Valeriu Zgonea a declarat ca aceste tipuri de vot pot fi introduse inclusiv in tara, nu doar pentru diaspora.

Exista si varianta votului electronic sau prin corespondenta, dar cred ca solutia trebuie sa vina de la decidentii politici, ca urmare a dezbaterilor. AEP detine expertiza necesara organizarii proceselor electorale, iar implementarea Registrului electoral la nivel national a dovedit deja acest lucru.

Atrag totusi atentia ca votul electronic si cel prin corespondenta ar putea fi metode alternative la votul clasic si pot fi implementate doar daca alegatorii colaboreaza. Ceea ce pot preciza este ca ambele sisteme de exercitare a dreptului de vot genereaza vulnerabilitati legate de o eventuala frauda electorala. Aceste metode presupun o inscriere prealabila in Registrul electoral, cu datele de rezidenta actualizate.

Tocmai de aceea trebuie sa redefinim listele electorale, avem nevoie de o aliniere a terminologiei pe aceasta tema, iar aici discutia revine la inscrierea in Registrul electoral si regimul in care se realizeaza acest lucru, eventual obligativitatea acestei proceduri.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...