Votul prin corespondenta, praf in ochi pentru diaspora? Ce au facut politicienii pentru romanii de peste granita

Dupa alegerile prezidentiale, politicieni din toate partidele promiteau ca romanii din strainatate vor fi o prioritate si situatii de genul celor din luna noiembrie - cand mii de oameni nu si-au putut exercita votul - nu se vor repeta.

La mai bine de patru luni, problema diasporei nu a fost rezolvata. Ba, mai mult, in Comisia parlamentara pentru elaborarea Codului electoral, Opozitia si Puterea au batut palma pentru votul pe liste si numarul de circumscriptii, iar Circumscriptia diaspora va avea 7 parlamentari.

Ponderea parlamentarilor care reprezinta diaspora e fixa: 1,6 la suta sau 7 mandate, chiar daca voteaza un milion de romani sau trei milioane. In acelasi timp, un milion de voturi in tara ar valora 70 de mandate de parlamentar.

In aceste conditii, votul prin corespondenta ar putea fi doar praf in ochi pentru diaspora. Totusi, e inghesuiala mare in Parlament si am putea ajunge in situatia in care am avea doua intiative legislalative cu acelasi obiect.

Un traseu al votului prin corespondenta

In luna decembrie, votul prin corespondenta ajungea la vot in plenul Camerei Deputatilor. Comisia de administratie si cea juridica apreciasera ca votul prin corespondenta prezinta vulnerabilitati semnificative din punctul de vedere al sigurantei procesului de votare. In plen, s-au inregistrat doar 8 voturi in favoarea proiectului.

Votul prin corespondenta, respins: "Dispret, dezinteres, spirit ceausist. Romanii din afara nu sunt tradatori"

Romanii din strainatate scriau scrisori deschise, in care amenintau ca vor cere presedintelui Klaus Iohannis dizolvarea Parlamentului daca nu va fi adoptat proiectul. Initiatorul, Eugen Tomac, acuza clasa politica de "dispret, dezinteres si spirit ceausist" cand vine vorba de romanii de peste granita, insa nici el nu si-a votat proiectul, motivand la vremea aceea ca se afla la Chisinau unde se negocia majoritatea guvernamentala, lucru ce il interesa.

Votul prin corespondenta, respins - Nu l-au votat nici macar initiatorii. Iata de ce a picat

Timp de doua luni, un nou proiect al votului prin corespondenta si unul pentru votul electronic s-au aflat din nou in dezbatere publica, iar parlamentarii au fost invitati sa vina cu amendamente. Pe 5 martie, Tomac a depus din nou in Parlament cele doua proiecte de lege.

Votul prin corespondenta si cel electronic, din nou in Parlament: "Testul suprem pentru clasa politica"

Joi, PNL anunta la randul sau ca a finalizat proiectul legii privind votul prin corespondenta. Vicepresedintele liberal Mihai Voicu a explicat pentru Ziare.com, o zi mai tarziu, care ar fi traseul acestuia, de la punerea votului in plic pana la introducerea lui in urna.

Votul prin corespondenta: De la punerea votului in plic pana la introducerea lui in urna

Liberalii nu au suflat insa nicio vorba despre celalalt proiect care se afla deja in Parlament. Am putea ajunge in situatia ilara in care parlamentarii s-ar putea pronunta de doua ori pe un proiect de lege care are acelasi obiect. Mai mult, presedintele PMP, Eugen Tomac, a declarat pentru Ziare.com ca "nu exista nicio diferenta" intre cele doua proiecte.

"Procedura de vot este aceeasi si sunt dezamagit ca PNL una spune la televizor si alta voteaza in Parlament. Eu le-am propus, pe 20 noiembrie anul trecut, parlamentarilor PNL sa amendam legea votului prin corespondenta depusa de noi in 2013 si sa o adoptam anul trecut. Nu au dorit, iar pe 9 decembrie, legea votului prin corespondenta a fost respinsa in Camera Deputatilor. Doar 8 deputati au votat pentru aceasta lege.

PNL nu a sustinut legea votului prin corespondenta atunci cand era nevoie sa dea un semnal clar catre milioanele de romani care fusesera umiliti pe 16 noiembrie de Victor Ponta", sustine Tomac.

Potrivit acestuia, nu este nimic grav daca in Parlament exista mai multe initiative legislative care au acelasi scop. "Eu, de exemplu, voi vota si proiectul PNL privind votul prin corespondenta, spre deosebire de liberali, care au votat impotriva anul trecut", spune liderul PMP.

Ce se va intampla insa in Comisia pentru Codul Electoral, daca vor exista doua proiecte legislative diferite, pe aceeasi tema?

"Sper, totusi, ca in Comisia de Cod Electoral sa iesim cu o forma finala a votului prin corespondenta. Totodata, este important sa stim daca PSD si-a schimbat punctul de vedere din 9 decembrie pana in prezent. Vreau sa aud hotarat ca Victor Ponta spune da, PSD va vota pentru votul prin corespondenta.

Sunt convins ca, daca se va ajunge la o forma finala a legii votului prin corespondenta in plenul Parlamentului, aceasta va pleca, in mod sigur, de la initiativa legislativa propusa de noi. Este o lege buna, elaborata de toti specialistii in domeniu, inca de acum 4 ani, la Ministerul Afacerilor Externe", declara Tomac.

Stanga nu a inteles nimic din alegeri. Romanii au nevoie de votul prin corespondenta Interviu

Potrivit acestuia, partidele vechi, "si aici ma refer la PNL si PSD, nu au dorit niciodata ca romanii din afara sa se implice in procesul decizional intern".

Motivul e foarte simplu, este de parere parlamentarul: "Nu-i pot influenta si nici controla mediatic. Romanii din strainatate sunt liberi, nu au prejudecati si au pareri clare privind mersul lucrurilor in tara. Propaganda si minciuna adusa la nivel de politica de stat la Palatul Victoria nu-i poate convinge pe romanii care muncesc in conditii grele pentru un salariu mai bun departe de casa si de cei dragi. Faptul ca abia acum se discuta despre necesitatea introducerii votului prin corespondenta este din cauza presei si a putinelor voci preocupate de situatia romanilor aflati peste hotare".

De ce are nevoie diaspora si de vot prin corespondenta, si de vot electronic?

Daca proiectele lui Tomac vor trece la vot, vor exista, in paralel votul prin corespondenta si votul electronic.

"Eu imi doresc ca ambele initiative, cea privind votul prin corespondenta, precum si votul electronic, sa fie adoptate. Ele nu se suprapun, ci se completeaza ca modalitati alternative si moderne de vot. Este necesar sa fie adoptata o noua lege care sa le ofere celor 3,5 milioane de cetateni romani plecati peste hotare dreptul la vot.

Pe 16 noiembrie, romanii din Uniunea Europeana nu au putut vota. De aceea, cred ca toata clasa politica trebuie sa inteleaga ca aceasta realitate nu mai poate fi ignorata. Natiunea romana nu se afla doar in Romania, ea se intinde peste tot in lume unde exista cetateni romani", considera seful PMP.

Congresul Romanilor de Pretutindeni

Ca solutie pentru diaspora, Tomac invoca o lege din 2007 care prevede organizarea Congresului Romanilor de Pretutindeni: "Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat romanilor de pretutindeni prevede organizarea, la Parlamentul Romaniei, in fiecare an, a unui Congres al Romanilor de Pretutindeni, o forma institutionala de dialog cu romanii aflati peste hotare. Desi legea este adoptata din 2007, pana in prezent acest for nu a fost convocat niciodata.

Motivul este simplu. Partidele politice ii cauta pe romanii de pretutindeni doar in campaniile electorale. Cred ca este necesar sa avem o forma de reprezentare institutionala a romanilor din afara prin organisme recunoscute de statul roman. Acest Congres poate fi un bun inceput. Sunt, insa, rezervat si nu cred ca actualul Parlament va convoca anul acesta Congresul Romanilor de Pretutindeni. Poate anul viitor, inainte de alegeri".

Totusi, de cati parlamentari ar trebui sa fie reprezentata diaspora romaneasca? PNL vorbea anul trecut de 17 reprezentanti, Comisia parlamentara pentru elaborarea Codului electoral a stabilit, insa, ca ar trebui sa fie sapte.

"Cred, in primul rand, ca politicienii ar trebui sa tina cont de referendumul din 2009, cand romanii au decis ca vor un Legislativ cu 300 de parlamentari. Iar aici trebuie sa tinem cont si de faptul ca in strainatate avem peste trei milioane de cetateni romani.

Reprezentarea trebuie sa fie proportionala cu numarul de cetateni. Spre exemplu, in Italia avem peste un million de cetateni romani si eu cred ca acestia merita sa aiba doi deputati si un senator. In Republica Moldova, unde avem peste 400.000 de cetateni romani, majoritatea locuitorilor Basarabiei fiind tot romani, desi nu detin cetatenia romana, aici, in mod clar, trebuie sa avem doi deputati si un senator.

Propunerea noastra a fost de minim 10 deputati si 5 senatori ai romanilor de peste hotare. Noi avem in Parlament reprezentanti de drept ai unor minoritati nationale, care nu se mai regasesc la ultimul recensamant. Tocmai de aceea, chestiunea ce tine de reprezentare a cetatenilor romani de peste hotare trebuie abordata cu maxima responsabilitate", conchide Tomac.

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...

Cîrstoiu răspunde criticilor din ultimele zile: "Nişte lupi în haine de oaie încearcă să transforme oaia în lup"

Atacat în ultimele zile atât de adversarii direcți la alegerile locale, cât și de alți politicieni, dar și de ziariști, Cătălin Cîrstoiu, candidatul susţinut de PSD şi PNL pentru...