Cum a lungit Boagiu canalul Dunare-Bucuresti cu 30 km si l-a scumpit de 4 ori

Transformarea Bucurestiului in port la Dunare surescita interes pentru autoritati doar atunci cand se apropie momentele electorale importante, in special pentru cei cu ambitii la Primaria Capitalei.

In mare, cifrele vehiculate sunt cam aceleasi: 20 de milioane de tone de marfa transportate in fiecare an, irigatii pentru partea centrala a Baraganului, reducerea pericolului de inundatii pentru 30.000 de hectare de teren agricol, 11 localitati si peste 6.500 de gospodarii, 75 GWh/an generati de cele sase ecluze etc.

Singurele cifre care sunt mereu altele, din ce in ce mai mari, sunt cele legate de costuri. Daca in 2008, cand proiectul a fost readus in atentia opiniei publice de Ludovic Orban, fostul ministru al Transporturilor si candidat la acea vreme la primaria generala din partea PNL, costurile erau estimate la 450 de milioane de euro, la sfarsitul anului trecut suma vehiculata era aproape dubla, de 800 de milioane de euro.

Recent, intr-un interviu acordat Ziare.com, necesarul de investitie pentru a face navigabil canalul Bucuresti-Dunare a fost estimat de actualul ministru al Transporturilor, Anca Boagiu, la 2,5 miliarde de euro.

Asta poate si pentru ca, din datele detinute la ora actuala de oficialii din Ministerul Transporturilor, canalul este mai lung cu peste 30 de kilometri. Desi proiectul initial prevede o lungime a canalului de 73 km (o latime de 80 m, adancimea minima a apei de 4,5 m, diferenta de nivel de 53 m - 10 m deasupra nivelului marii la Oltenita si 63 m la Bucuresti), Anca Boagiu sustine ca este nevoie de lucrari de infrastructura navigabila de 104 km.

"Este un proiect mare, chiar foarte mare. Valoarea estimata este de 2,5 miliarde de euro si vizeaza 104 km de infrastructura navigabila. Noi, in acest moment, refacem studiile, este una din prioritatile pe care le avem privind finantarile in regim de parteneriat public privat. Un orizont de timp privind finalizarea imi este greu sa va dau pentru ca astept reactualizarea studiului de fezabilitate", a precizat Anca Boagiu pentru Ziare.com.

Cat ne-ar fi costat sa terminam canalul in anii '90 ?

In februarie 1990, cand lucrarile au fost sistate, mai era nevoie de o investitie de aproximativ 1,5 miliarde de lei (echivalentul a mai putin de 200 de milioane de dolari). Sapte ani mai tarziu, sub guvernarea Victor Ciorbea, s-a estimat ca ar mai fi fost nevoie de 400 de milioane de euro.

Cine se "lupta" pentru realizarea canalului Dunare-Bucuresti?

In 2008, sub mandatul lui Ludovic Orban, canalul a trecut din administrarea Apele Romane in cea a Ministerului Transporturilor pentru a fi transformat in canal navigabil. De atunci si pana in prezent Ministerul Transporturilor nu a mai dat niciun semn ca ar fi interesat sa duca la bun sfarsit acest proiect.

In 2010, Elena Udrea preciza ca realizarea canalului ar trebui sa intre in atributiile Ministerului Dezvoltarii Regionale, acesta putand constitui o componenta importanta in strategia europeana pentru zona Dunarii.

"Este un proiect pe care ne-am gandit sa-l preluam la ministerul nostru, tinand cont de relevanta pe care acest minister, care se ocupa de dezvoltare regionala, trebuie sa o aiba in constructia noii strategii europene a Dunarii. Canalul Dunare - Bucuresti leaga Bucurestiul de Dunare, respectiv leaga Bucurestiul de coridorul de transport numarul VII, printr-o cale navigabila, avand capacitatea de transport de pana la 20 de milioane de tone pe an, pe sectorul Budesti-Oltenita, 16 milioane de tone pe an pe sectorul Budesti - portul Bucuresti", a precizat ministrul.

Daca o colaborare intre cele doua ministere este usor imaginabila, mai dificil s-ar putea sa fie cu Primaria Generala, asta daca actorii principali din fruntea celor trei institutii raman aceiasi.

"Canalul Dunare-Bucuresti este finalizat in proportie de 65%. E pacat sa nu duci Bucurestiul la Dunare in conditiile pe care le avem. Strategia nu poate fi insa facuta decat o data cu Legea Bucurestiului, cu zona de influenta metropolitana, spoliata de orice hotarare politica (...)

Am luat legatura cu oameni care au lucrat la conceptia canalului si incerc sa asamblez o sustinere economica luand in considerare suprafetele de apa de acolo, lacul de la Mihailesti, de la Comana, in asa fel incat sa pot sa integrez acest proiect cu cel al aeroportului din sud, urmand ca apoi sa pot sa ma apropii incet incet de Giurgiu", a explicat primarul general, Sorin Oprescu.

Veste bună pentru șoferii de mașini electrice! Google Maps anunță noi funcții

Google Maps a anunțat introducerea unor noi funcții, dedicate în special utilizatorilor de mașini electrice. Îmbunătățirile vizează facilitarea accesului la informații despre stațiile...

În contra curentului european, românii s-au îndreptat în 2024 către mașinile diesel: Înmatriculările au crescut cu peste 31%

În timp ce la nivelul pieței auto europene înmatriculările de autoturisme diesel au înregistrat declinuri anuale de 10,6% în primul trimestru și de 18,5% în luna martie 2024, în România...