Un brasovean a reusit sa aclimatizeze sturioni in Muntii Fagaras, in lacuri alimentate de Paraul Balea, iar acum se pregateste sa isi dubleze ferma cu bani de la Uniunea Europeana.
Desi interprinzatorul are doi ani pana va recolta primul kilogram de caviar, el vrea sa isi dezvolte afacerea, iar investitiile vor fi de cinci milioane de euro, anunta Pro Tv.
Nicolae Neagoe, proprietarul fermei piscicole, va lua un credit de la banca, daca ii va fi aprobata finantarea europeana.
"In momentul in care un astfel de proiect are un impact mai mare din punct de vede social astfel incat creaza mai mult locuri de munca va obtine si puncte mai multe," il incurajeaza Florentina Tavalica, director de banca.
Datorita succesului pe care l-a realizat cu sturionii, brasoveanul incearca acum sa aclimatizeze cega si morunul siberian.
Pana vor ajunge sa produca icre, pestii sunt hraniti non stop cu ajutorul a 12 dispozitive automate cu baterii solare, sub care sunt instalate camere video subacvatice. Sacrificiul este destul de mare daca luam in considerare faptul ca pe hrana lor plateste un milion de euro.
Insa prima recolta de icre negre ii va aduce proprietarului peste patru milioane de euro, iar extinderea fermei cu bani europeni ii va dubla productia.
Categorie: Fonduri Europene 851 vizite [ Ziare.com ]
Pana la sfarsitul acestui an, timisorenii vor lansa pe piata nationala carnea de sturion, iar in trei ani caviarul banatean.
Potrivit profesorului Marian Bura, coordonatorul unui proiect universitar, banatenii vor avea oportunitatea de a se lansa in acvacultura, domeniu care le va aduce castiguri insemnate din cresterea sturionilor pentru carne si icre, informeaza Ziua in editia online.
Ferma de sturioni de la Timisoara este unica in tara. Ea este dotata cu 34 de bazine capabile sa primeasca pentru inceput 14.000 de puieti de sturioni.
La inceput, cultura va fi de cega (singurul sturion de apa dulce din Romania), iar in urmatorii ani va fi aclimatizat sturionul siberian, apreciat pentru ritmul foarte alert de maturizare.
Bazinele sunt alimentate cu apa forata la adancime, care trece printr-un filtru special si care e adusa la o temperatura constanta pe tot parcursul anului, intre 18 si 20 de grade Celsius.
"In cresterea sturionilor, etapa cea mai dificila este productia de puiet. La trecerea de la stadiul larvar la cel de puiet, mai exact de la hrana naturala la cea artificiala, pierderile sunt foarte mari, de regula circa 60%", explica Bura.
Cu cat este mai mare numarul sturionilor care ajung la maturitate, cu atat mai mult caviar se poate recolta. De regula, icrele negre reprezinta 10% din greutatea sturionului, astfel ca de la o cega de un kilogram se obtin circa o suta de grame de caviar.
Un peste cu icre negre ne-a facut vedete in piscicultura mondiala. Si nici macar nu-i peste romanesc: este sturion nord-american, adus din Mississippi. Suntem insa singurii din Europa care am reusit sa-l aclimatizam cu brio si sa-l inmultim artificial, exact ca la carte. Performanta asta s-a intamplat acum sase ani, la Statiunea de Cercetare pentru Piscicultura Nucet, Dambovita. Ne-au invidiat toate fermele piscicole din Europa, la vremea aia. "La inceput, am adus 2.000