Mai multe persoane fara adapost de origine romana, care locuiau in gara din Ravenna, Italia, s-au batut crunt din cauza unui loc de dormit.
Joi noapte, trei cetateni romani, doi in varsta de 26 de ani si unul de 37 de ani, l-au luat la bataie pe un conational, revedincand un loc bun de odihna. Pentru a-i desparti a fost nevoie de interventia fortelor de ordine, informeaza Evenimentul Zilei.
Agresorii au fost retinuti de politie si urmeaza sa fie deferiti justitiei, intrucat victima lor prezinta rani multiple, necesitand cel putin 25 de zile de spitalizare.
Copiii, batranii si bolnavii romani fara adapost vor fi gazduiti in centre de primire puse la dispozitie de autoritatile din Genova, iar barbatii si femeile vor avea la dispozitie trei luni sa isi gaseasca un loc de munca, informeaza publicatia italiana "La Repubblica".
La sfarsitul lunii martie, Dana Varga, consultantul Guvernului roman pentru populatia rroma, va incepe la Genova procedura prin care se vor stabili aptitudinile personale si posibilitatile de angajare.
De asemenea, se va stabili ce locuri disponibile exista in intreprinderile italiene din Romania, care cauta muncitori calificati.
Saptamana aceasta, mediatorii culturali si asistentii sociali au contactat romanii care traiesc in baracile din taberele ilegale si i-au avertizat ca, peste cateva zile se va face o razie, dar ca nu vor fi aruncati in strada.
Massimiliano Morettini, presedintele Asociatiei Imigrantilor, a spus ca romanii, in general cei de etnie rroma, s-au declarat multumiti de interesul aratat de autoritatile din Genova.
Romanii din Italia scot bani din piatra seaca. Mai nou, au inventat o taxa in gara principala din Roma, Termini. Cativa cetateni romani cer cate 10 euro fiecarei persoane fara adapost, pentru a avea "permisiunea lor" de a dormi pe trotuarele din gara, relateaza Il Tempo.
Aceasta practica, prin care romanii cereau o taxa oamenilor strazii fara domiciliu, reprezinta o noua metoda de a obtine venituri in mod ilegal. Cetatenii romanii si-au extins influenta si asupra centrului Caritas din Roma, de pe strada Marsala.
39 de copii cu varste cuprinse intre doi si 16 ani si trei femei insarcinate dorm in rulote oferite de diversi cetateni italieni, in frig, de aproape patru zile, dupa ce tabara lor de la Roma a fost demolata, relateaza APCOM in pagina sa electronica, anunta NewsIn.
Senatorul Salvatore Bonadonna, de la Partito Rifondazione Comunista (PRC), a prezentat miercuri situatia lor in Parlament. Femeile si copii lor locuiau in tabara demolata din Ponte Mammolo, iar copii merg la scolile din zona.
"Imi este rusine cu o tara care permite o astfel de cruzime (...) si imi este rusine cu orasul Roma, a carui administratie, informata de aceasta problema, raspunde ca nu poate face nimic", a subliniat Bonadonna.
"Nu este Veltroni prietenul copiilor? Primarul care se gandeste sa construiasca Muzeul Jucariilor la Villa Ada? Nu pot fi distruse baracile oamenilor fara a se gasi inainte o solutie alternativa. Nu au niciun loc unde sa mearga", a adaugat senatorul.
Oficialul a sugerat ca ar putea fi autorizate constructii ale nomazilor intr-o tabara unde exista, partial, utilitati, de pe strada Martora.
"Este vorba de cetateni italieni, francezi si romani, care au drept de rezidenta si lucreaza. Traiau la Ponte Mammolo de peste 10 ani", a declarat senatorul, care i-a trimis o scrisoare prefectului Romei, Carlo Mosca, cerandu-i sa intervina imediat.
Printre nomazii ramasi fara adapost se numara o fata de 14 ani si una de 17 ani pe punctul de a naste si o femeie de 30 de ani, ...
Aproximativ 7 000 de persoane fara adapost traiesc in acest moment pe strazile Romei, dintre care 40% sunt romani, relateaza publicatia online Wanted in Rome, destinata comunitatii strainilor din Italia.
Romanii sunt cei mai numerosi straini fara adapost din capitala Italiei,aproximativ 40%, urmati la distanta de polonezi, cu 7% si ucrainieni cu 5%. Peste jumatate din persoanele fara adapost din Roma s-au instalat in centrul istoric, la Flamino, Parioli, Pinciano, Salario, Trieste si Prati.
Alte zone in care strainii fara adapost se aduna sunt statiile de metrou Tiburtina, Tuscolana si Ostiense, a declarat Guerino di Tora, directorul asociatiei catolice Caritas.
Aproximativ 65% dintre persoanele fara adapost au varste peste 36 de ani, iar majoritatea sunt barbati. Roma se confrunta cu o crestere continua a numarului persoanelor fara adapost, care sunt cu 3000 mai multe fata de 2003, arata Caritas.
Rromii romani alungati miercuri din tabara de nomazi Casilino 700, de la periferia Romei, s-au adapostit intr-o fabrica parasita, care a apartinut candva companiei Heineken.
Peste 150 de rromi s-au adapostit in aceasta fabrica abandonata de compania olandeza, informeaza La Repubblica.
Inainte de a se refugia aici, un grup de activisti italieni a incercat sa blocheze autocarele care ii aduceau pe rromii evacuati din tabara aici. Insa ei au fost opriti de fortele de ordine.
Zeci de rromi de origine romana au fost evacuati, miercuri, dintr-o tabara de langa Roma. Autoritatile le-au pus dispozitie mijloace de transport pentru a se asigura ca se intorc in tara.
Tabara de rromi se afla in parcul Centocelle de la periferia orasului Roma, iar pentru expulzarea lor a fost nevoie de interventia politiei.
Autoritatile au distrus baracile construite ilegal de catre rromi pentru a putea reconstrui zona.
"Evacuarea este primul raspuns major la cerintele cetatenilor care traiesc in aceasta zona pentru a restabili siguranta si securitatea pentru oamenii care traiesc aici in conditii de mediu periculoase pentru sanatate", sustin autoritatile.
Aproximativ 150 din cei 200 de rromi de origine romana care au fost evacuati joi dintr-o tabara de nomazi au ocupat, sambata seara, o biserica din Milano.
Cei mai multi dintre refugiati sunt femei si copii. 27 de famili au fost aduse cu mai multe camioane, conform Unione Sarda.
200 de rromi romani, dintre care 70 sunt copii, au fost evacuati de luni pana joi din taberele de nomazi de la periferia orasului Milano, iar operatiunea a fost condusa de primarul ialian Riccardo De Corato.
Familiile acestora au fost obligate de fortele de ordine italiene sa paraseasca baracile in care traiau, fiind nevoite sa isi gaseasca un adapost temporar.
A.B.
200 de rromi romani, dintre care 70 sunt copii, au fost evacuati de luni pana joi din taberele de nomazi de la periferia orasului Milano, iar operatiunea a fost condusa de primarul ialian Riccardo De Corato.
Familiile acestora au fost obligate de fortele de ordine italiene sa paraseasca baracile in care traiau, iar acum spera ca isi vor gasi un adapost temporar la un azil, informeaza Corriere dela Sera.
Desi mai multe organizatii si asociatii au protestat duminica seara fata de decizia primarului de a-i evacua, se pare ca totul a fost in van.
"Pompierii au gasit conditii neigienice in taberele de nomazi si asta ii pune in pericol si pe cei care locuiesc acolo, dar si pe cei care locuiesc in apropierie", a declarat De Corato.
Scriitoarea americana de origine romana, Domnica Radulescu, a primit premiul bibliotecii statului Virginia pentru cel mai bun roman de fictiune.
Autoarea a primit aceasta distinctie, sambata, in cadrul unei gale la care au participat mai multi scriitori americani, informeaza site-ul Universitatii Lee din Washington.
Domnica Radulesu a declarat ca in romanul sau este descrisa povestea unei femei tinere care lupta pentru libertate si adapost. Ea pleaca din Romania anilor '70 si ajunge in Chicago.
Radulescu s-a nascut in Romania si a ajuns in Statele Unite in 1983. Ea a intrat la Facultatea Lee din Washington in 1992 si in prezent este profesor de limbi romanice.
Romanul ei a fost laudat foarte mult de la publicarea lui, in august 2008.
Landul Berlin a cheltuit de la inceputul lunii iunie 52.450 de euro pentru adapostirea si repatrierea romilor, a anuntat in Parlament Heidi Knake-Werner, senator din partea partidului Die Linke.
Autoritatile germane din landul Berlin au cheltuit de la incepulul lunii iunie 26.000 de euro pentru adapostirea si ingrijirea romilor in diferite centre si alti 25.000 de euro pentru repatrierea lor cu avionul.
Die Tageszeitung (TAZ) precizeaza ca mai multe sute de rromi din Romania cu multi copii au fost gazduiti in aceasta luna in centrele din Berlin, acestia adapostindu-se initial ilegal in parcurile din oras.
Senatoarea Knake-Werner a justificat cheltuiala prin faptul ca este de datoria unei metropole ca Berlinul sa faca un astfel de gest umanitar. "Consider ca este potrivit ca o metropola de talia Berlinului sa reactioneze cand este vorba de astfel de cazuri umanitare", a declarat ea.
Propunerea partidului Die Linke de a acorda rromilor din Germania o suma de bani in numerar pentru a-i ajuta sa plece in tarile lor a starnit o serie de critici in Parlamentul de la Berlin, atat din partea partenerilor din coalitie, cat si din partea opozitiei, fiind considerata o oferta disperata, din lipsa de solutii.
Adultii rromi primesc, in cadrul acestui program, 250 de euro de persoana pentru repatriere si cate 150 de euro pentru copiii de peste 14 ani.
Popunerea ajutorului de repatriere pentru romi a venit din partea senatoarei Heidi Knake-Werner (Die Linke). Kurt ...
Atacurile rasiste din Irlanda de Nord urmeaza sa fie discutate in cursul unei conferinte la Belfast, autoritatile dorind sa stabileasca imprejurarile in care romanii au plecat din casele lor, in vara.
Aproximativ 100 de romani au fost fortati sa plece din casele lor din Belfast si s-au refugiat mai intai intr-o biserica, apoi au fost gazduiti de autoritati intr-un adapost provizoriu, informeaza BBC.
Se va discuta si despre violentele impotriva imigrantilor dupa meciul dintre Irlanda de Nord si Polonia, care a avut loc la Belfast in martie.
Primarul Belastului, Naomi Long, a spus ca aceste incidente strica reputatia orasului. "Nu numai rasismul este problema aici, in Belfast. Chestiunea infractiunilor motivate de ura este mult mai ampla si include si discriminarea persoanelor cu handicap sau discriminarea pe motive legate de religie sau orientare sexuala", a spus primarul.
Anul trecut a avut loc prima conferinta pe aceste chestiuni, la Belfast. Pentru ca a fost un succes, s-a decis ca va avea loc anual.
Numarul cersetorilor veniti in Danemarca a crescut simtitor in ultimii ani, cei mai multi dintre ei fiind femei cu copii din Romania.
Potrivit unui sondaj citat de The Copenhagen Post, 70% dintre cei intervievati au declarat ca li s-au cerut bani pe strada si 58% considera ca numarul cersetorilor care activeaza pe strazile Copenhagai a explodat in ultimii cinci ani.
Acest lucru este confirmat si de autoritatile daneze, Mogens Lauridsen, seful politiei din Copenhaga, declarand ca numarul oamenilor fara adapost care vin din tarile est-europene a crescut considerabil in ultimii ani.
"Dupa extinderea Uniunii Europene in 2007, am observat un important aflux de cersetori care au venit din tarile est-europene", a spus Lauridsen. El a fost completat de un purtator de cuvant care a precizat ca cersetorii care au invadat in ultimii ani Copenhaga sunt femei si copii de origine romana.
Studiul citat arata, insa, ca oamenii sunt tot mai putin tentati sa le dea bani cersetorilor, doar 12% dintre cei intervievati declarand ca dau maruntul oamenilor strazii.
Printre principalele motive pe care le invoca cei care nu dau bani sunt faptul ca nu vor sa se simta presati sa faca asta si sa nu incurajeze alcoolismul.
Publicatia daneza citeaza si un fost om al strazii care locuieste acum intr-un centru social care spune ca, pentru ca primesc destui bani, cersestorii nici nu incearca macar sa-si schimbe modul de viata.
Romanii care au fost nevoiti sa-si paraseasca locuintele din Belfast, din cauza atacurilor extremistilor irlandezi, se vor intoarce in Romania.
O suta de romani se vor intoarce in tara, pe banii autoritatilor irlandeze, dupa ce au fost tinta atacurilor rasiste din Belfast de saptamana trecuta, in timp ce alti 14 au decis sa ramana totusi in Irlanda, potrivit ministrului irlandez pentru dezvoltare sociala, Margaret Ritchie, citat de The Guardian.
"Regret profund aceasta decizie, dar este vorba despre o alegere personala", a spus Margaret Ritchie, care a precizat ca doar o familie de sapte persoane si alti sapte barbati au ales sa ramana in continuare in Irlanda.
Ministrul irlandez a mai adaugat ca plecarea romanilor reprezinta o lovitura la adresa "tintei autoritatilor de a construi un viitor comun pentru toti locuitorii Irlandei de Nord".
Ritchie a mai precizat ca toate costurile repatrierii vor fi suportate de autoritatile irlandeze, dupa ce consulul roman din Irlanda a declarat, saptamana trecuta, ca Romania nu are de gand sa plateasca biletele de avion pentru cei 100 de romani.
Biserica in care s-au refugiat romanii, vandalizata
Biserica in care s-au adapostit imigrantii romani in timpul atacurilor rasiste de la Belfast a fost vandalizata, in noaptea de luni spre marti.
Pastorul Malcolm Morgan spune ca a gasit geamurile si usa bisericii sparte, iar in jurul cladirii si in interior erau mai multe pietre.
Morgan crede ca incidentul are legatura cu ...
Zeci de romani de etnie rroma care au plecat in Germania ca turisti au ocupat abuziv o biserica din Berlin si spun ca nu vor pleca acolo daca autoritatile locale nu le vor pune la dispozitie locuinte si locuri de munca.
Pentru ca rromii si-au amenajat, initial, adapost intr-un parc din capitala Germaniei, atat Primaria, cat si un centru de caritate le-au sarit in ajutor: centrul Bethania le-a oferit adapost, iar autoritatile locale le-au dat ocazia sa se mute intr-un camin, informeaza Berliner Morgenpost.
Inainte sa ocupe cu forta biserica, autoritatile berlineze au decis la o masa rotunda, ce a avut loc la primaria capitalei germane, sa ii mute pe rromi in adaposturi pentru situatii de urgenta.
Purtatorul de cuvant al adiministratiei sociale a Senatului berlinez, Anja Wollny, a declarat ca la ora actuala in Berlin sunt circa 100 de locuri libere in locuinte si camine pentru cei fara adapost.
Primarul districtual, Franz Schulz, a declarat ca familiile de tigani au venit in calitate de turisti, iar punerea la dispozitia acestora de adaposturi reprezinta un act umanitar, nu o obligatie.
A.T.
Tot mai multi rromi vin in Germania, ca turisti, insa ei nu locuiesc la hotel ci in parcuri sau in adaposturile pentru cei fara locuinte.
La inceput au locuit in parcul Goerlitzer Park, apoi in casa Betania si biserica Sankt Marien-Liebfrauenkirche, iar acum au ajuns intr-un adapost temporar din districtul Spandau, comenteaza Tagesspiegel.
Spre deosebire de turistii obisnuiti, tiganii nu mai vor sa se intoarca acasa. In cazul in care exista asa ceva, pentru ca pana acum acest popor nu a fost nicaieri cu adevarat acasa, mai noteaza publicatia citata.
Se pare ca rromii provin din India, insa povestea lor nu este foarte clara. Istoricii cred ca intre anii 500 si 1000, dupa nasterea lui Hristos, acestia au fost dusi ca sclavi din tara lor originala spre vest. Mai intai au fost dusi pe teritoriul actualului Iran iar apoi in Imperiul Otoman.
Unii dintre ei au fost folositi acolo ca soldati si au ajuns in urma campaniilor militare otomane pana la Viena. Altii au lucrat ca iobagi in agricultura, mai ales in actuala Romanie si Ungarie.
Niciodata tiganii nu au dorit sa se intoarca in tara lor de origine, unde ar fi fost iar sclavi. Mai mult decat atat, limba si cultura lor au fost intre timp eliminate. Din acest motiv, ei au plecat mai departe catre vest.
In urma cu 600 de ani, in Germania au ajuns sinitii. Acestia sunt un subgrup al rromilor, convertiti la crestinism in Imperiul Otoman.
Initial, in Germania ei au fost populari in randul populatiei din clasa ...