Propunerea legislativa initiata de parlamentarii PD-L care reglementeaza situatia copiilor ai caror parinti pleaca din tara pentru a munci in strainatate a trecut prin adoptare tacita de Senat, fiind depasit termenul de 29 iunie.
Potrivit propunerii legislative, cetatenii romani care au copii minori in ingrijire si doresc obtinerea unui contract de munca in strainatate au obligatia de a notifica Serviciul Public de Asistenta Sociala (SPAS) al primariei de la domiciliu intentia de a pleca la munca in strainatate cu 40 de zile inainte de a parasi domiciuliul stabil. Textul prevede obligativitatea nominalizarii persoanei in a carei intretinere si ingrijire raman copii.
Nerespectarea acestor prevederi se pedepseste cu amenda de la 2.500 la 10.000 de lei.
Persoana nominalizata pentru a avea grija de copil trebuie sa faca parte din familie, adica sa fie ruda de gradul IV inclusiv, iar nominalizarea se face in baza unui act intocmit in prealabil si legalizat la notariat.
In momentul solicitarii ajutorului sau, persoana nominalizata trebuie sa nu aiba in ingrijire mai mult de trei copii cu varste cuprinse intre 1-18 ani si sa fie cu cel putin 18 ani mai mare decat copilul care urmeaza a-i fi incredintat.
Serviciul Public de Asistenta Sociala, persoanele cu atributii de asistenta sociala din aparatul propriu al Consiliilor Locale din unitatea administrativ-teritoriala unde se afla copilul, precum si Directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului de la ...
Ordonanta de urgenta a Guvernului privind implementarea programului "Prima casa" va fi adoptata tacit de Senat marti dupa ce senatorii au amanat un vot final in acest caz tot pentru data de 29 septembrie, data la care insa in programul Senatului nu se regaseste sedinta de plen.
Senatorii au reluat luni votul final pe OUG privind "Prima casa", proiectul de admitere a ordonantei primind doar 40 de voturi pentru, noua abtineri si 16 voturi impotriva, fiind astfel respins din cauza lipsei unui minim de 69 voturi pentru.
Astfel, proiectul urma sa fie transformat in proiect de respingere a OUG. Cel care a sugerat acest lucru a fost presedintele Comisiei juridice, social-democratul Toni Grebla.
"Daca proiectul de Ordonanta nu a intrunit numarul necesar pentru a fi adoptat, el se converteste in proiect de lege pentru respingerea OUG, astfel domnule presedinte, va rog ca la urmatoarea sedinta cand vom vota legile organice sa supuneti votului proiectul de lege pentru respingere", a afirmat Toni Grebla.
In acest context, vicepresedintele Senatului, democrat-liberalul Alexandru Peres, a intervenit si a anuntat ca proiectul de lege de respingere a OUG-ului privind prima casa va fi votat "pe data de 29, deci miercuri", desi data de miercuri este 30 septembrie, iar martea, in programul Senatului nu exista sedinta de plen.
Totodata, OUG are termen de adoptare tacita data de marti, 29 septembrie. Senatul este prima camera sesizata, o decizie finala urmand a fi luata de Camera ...
Legea privind introducerea pasapoartelor electronice a fost adoptata tacit in plenul Senatului, in varianta Guvernului, dupa ce senatorii nu au intrunit numarul de voturi, respectiv 69, nici pentru admiterea, dar nici pentru respingerea ei.
Initial, OUG nu a intrunit numarul necesar de voturi pentru adoptare, fiind votata doar de 65 de senatori, in timp ce 19 s-au impotrivit, iar 12 s-au abtinut. La finalul votului, liderul PSD Toni Grebla a cerut reluarea votului pentru raportul Comisiei, initiativa sustinuta si de grupurile PD-L si UDMR.
Presedintele sedintei, Alexandru Peres, a reluat votul, dar nici de aceasta data senatorii nu au reusit sa se decida asupra acestei legi, raportul primind doar 60 de voturi pentru Ordonanta 58, iar proiectul pentru respingerea acesteia a primit 55.
Astfel, ordonanta a fost adoptata tacit, fiind ultima zi in care mai putea fi votata in Senat, si urmeaza sa fie dezbatuta la Camera Deputatilor, in varianta Guvernului.
Plenul Senatului hotarase in sedinta de pe 11 martie sa amane pentru luni, 16 martie, votul final pentru OUG prin care se introduc pasapoartele electronice, raportul suplimentar al Comisiei juridice a Senatului neintrunind numarul necesar de voturi pentru a fi aprobat.
Parintele Filoteu de la Manastirea Petru Rares a venit, luni, in plenul Senatului si a declarat ca a avut sustinere, in initiativa sa impotriva acestei legi, din partea "partidului oamenilor cu frica lui Dumnezeu", adaugand ca va astepta sa vada ce ...
Camera Deputatilor a respins marti ordonanta de urgenta emisa de Guvern in timpul mandatului lui Tudor Chiuariu, care modifica legea raspunderii ministeriale si functionarea comisiei de la Cotroceni, anunta Newsin.
Ordonanta a trecut tacit de Senat, desi fusese anterior declarata neconstitutionala de CCR, in noiembrie anul trecut.
In favoarea respingerii OUG 95/2007, singura solutie legala dupa declararea ei ca neconstitutionala, au votat 240 de deputati, in timp ce doi au votat impotriva, iar sase s-au abtinut. Camera Deputatilor este for decizional in acest caz.
Ordonanta Chiuariu privind Comisia de la Cotroceni, act normativ declarat neconstitutional de CCR, a trecut pe 10 decembrie de Senat prin adoptare tacita, ceea ce a facut ca acest proiect de lege sa intre in anecdotica parlamentara, situatia ca o lege neconstitutionala sa fie adoptata in Parlament nemaifiind intalnita pana atunci.
Ordonanta de urgenta 95/2007, adoptata in 4 octombrie de Cabinetul Tariceanu II, la propunerea lui Chiuariu, vizat de o ancheta a procurorilor DNA, stabilea ca, la data intrarii in vigoare a ordonantei, comisia de la Cotroceni, in formula din acel moment, isi inceta activitatea. Ordonanta mai prevedea ca abia peste 30 de zile de la data intrarii sale in vigoare, CSM urma sa inainteze presedintelui tarii propunerile pentru noua comisie, care urma sa fie alcatuita din judecatori.
Proiectul Guvernului privind interzicerea in anumite conditii a cumulului pensie-salariu, transmis in aprilie Parlamentului, a trecut de Senat prin adoptare tacita, in conditiile in care prevederi pe acest subiect au fost incluse in Legea privind reorganizarea, pe care Executivul si-a asumat-o marti.
Cele doua proiecte prevad ca beneficiarii dreptului la pensie pot cumula pensia neta cu veniturile salariale daca nivelul acesteia nu depaseste nivelul salariului mediu brut pe economie.
Potrivit textului propus initial de Guvern si transmis Parlamentului in sesiunea trecuta, cei care cumulau pensia si salariul aveau de ales intre suspendarea platii sumei pensiei nete aflata in plata care depaseste nivelul salariului mediu brut pe economie sau mentinerea pensiei si incetarea raporturilor de munca.
In schimb, textul pe care Executivul si-a angajat raspunderea marti prevede ca persoanele care la data intrarii in vigoare a Legii cumuleaza pensie cu salariu au obligatia ca, in termen de 15 zile de la data intrarii in vigoare a acestei masuri, sa-si exprime in scris optiunea intre suspendarea platii pensiei pe durata exercitarii activitatii si incetarea raporturilor de munca daca nivelul pensiei nete aflate in plata depaseste nivelul salariului mediu brut pe economie.
In cadrul dezbaterilor din plenul Senatului, liderul grupului PNL Puiu Hasotti, a ridicat problema faptului ca proiectul transmis de Guvern, desi a intrat in adoptare tacita de pe 10 septembrie, nu a fost ...
Camera Deputatilor a adoptat tacit, marti, propunerea legislativa pentru modificarea si completarea Legii privind Statutul alesilor locali.
Propunerea legislativa a fost adoptata tacit intrucat termenul constitutional pentru dezbatere si vot final - 12 septembrie - a fost depasit.
Proiectul de lege, initiat de catre deputatul PSD Eugen Nicolicea, are drept scop armonizarea Legii privind Statutul alesilor locali astfel incat dispozitiile aplicabile primarilor sa fie valabile si pentru presedintii de consilii judetene, avand in vedere ca ambele demnitati sunt ocupate de persoane alese prin vot uninominal.
Totodata, deputatii au adoptat tacit si un proiect de lege privind aprobarea Ordonantei de urgenta 66/2008 pentru modificarea si completarea Legii administratiei publice locale si a Legii privind finantarea activitatii partidelor politice si a campaniilor electorale.
Ordonanta vizeaza modificarea Legii pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, modificarea si completarea Legii pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale si a Legii privind statutul alesilor locali.
Disputele dintre partidele de la guvernare, tergiversarile deliberate sau termene prea ambitioase fixate pentru adoptarea unor legi au facut ca mai multe proiecte sa ramana nevotate de catre plenul Camerei sau Senatului, in diverse stadii de legiferare.
Prima sesiune parlamentara a acestei legislaturi nu s-a facut remarcata prin operativitatea cu care forul legislativ a adoptat legile, unele dintre restante fiind mostenite de pe vremea legislaturii anterioare, dar au ramas nesolutionate.
Unele, precum Legea berii sau transferul ONRC in subordinea Camerei de Comert au aparut periodic pe agenda plenului fara ca acesta sa adopte sau sa respinga aceste legi. in absenta unui acord politic intre partidele de guvernamant, PSD si PD-L, procedeul preferat de tergiversare a fost retrimiterea la Comisii pentru un raport suplimentar, mai mult un pretext pana cand partidele de la putere vor conveni asupra unui punct de vedere comun.
Legea berii, restanta din legislatura trecuta
Unul dintre cazurile cele mai elocvente de tergiversare a procesului de legiferare a fost controversata Lege a berii prin care micii producatori de bere primeau anumite scutiri de taxe si impozite, precum si anularea datoriilor acumulate la bugetul de stat incepand din 2003.
Legea, initiata de un grup de deputati ai PD, a fost adoptata de Camera Deputatilor in noiembrie 2006, dar presedintele Basescu a solicitat reexaminarea afirmand ca aceasta Lege este un exemplu privind legile facute speciale ...
OUG vizand Fondul Proprietatii de Stat sau finalizarea privatizarii Petromidia sunt inca in Parlament, in prima Camera sesizata - Senatul, alaturi de alte texte neadoptate de trei-patru legislaturi, oficiali ai Senatului declarand pentru NewsIn ca nu exista un termen limita de adoptare a acestora.
Lipsa de reglementare in domeniul duratei traseului legislativ al unei ordonante de urgenta a generat, in Parlamentul Romaniei, situatia ca un astfel de act normativ sa intre in a patra sesiune legislativa si, dupa 12 ani de la emiterea lui, sa nu fie adoptat prin lege.
Ordonanta de Urgenta 59/1997 privind destinatia sumelor incasate de Fondul Proprietatii de Stat in cadrul procesului de privatizare a societatilor la care statul este actionar se afla in continuare in prima camera sesizata - Senatul, fiind in stadiul "inscris pe ordinea de zi". Situatia este cu atat mai incurcata cu cat nu exista reglementare pentru efectele pe care le-ar avea respingerea unei astfel de ordonante, dupa atatia ani.
Ordonanta de Urgenta este semnata de premierul de atunci, Victor Ciorbea, si contrasemnata de ministrul Reformei, Ulm Spineanu, si ministrul Finantelor, Mircea Ciumara.
Traseul legislativ al proiectului incepe pe 2 octombrie 1997, cand a fost inregistrat la Senat pentru dezbatere. La cateva zile, Comisia pentru privatizare si administrarea activelor statului depune un raport "negativ", cu care intra in plen pe 23 octombrie 1997. Rezultatul este retrimiterea la Comisie, pentru ...
Parlamentarii mandatului 2004-2008 lasa pe seama viitorului Legislativ o lunga lista de proiecte cu incarcatura politica, printre care legile sigurantei si a lustratiei care nu au putut fi adoptate din lipsa consensului politic.
Activitatea Camerei Deputatilor si a Senatului a fost aproape blocata in ultimele doua saptamani din cauza ca parlamentarii sunt plecati in circumscriptiile electorale in care candideaza pentru un nou mandat, informeaza NewsIn.
Biroul Permanent al Camerei Deputatilor a incercat de doua ori sa se intruneasca in cursul acestei saptamani, fara succes insa, deoarece la sedinta nu au fost prezenti decat patru deputati din cei 13 membri, astfel ca nu au putut lua nicio decizie in privinta Ordonantei de urgenta privind amanarea aplicarii majorarii salariilor cu 50% pentru profesori.
Aceasta OUG este ultimul act normativ intrat la Camera Deputatilor, si care isi asteapta votul, dintr-o lunga lista de proiecte care, desi promise, nu au fost discutate si supuse votului in legislatura 2004-2008.
Restante in domeniul apararii si sigurantei nationale
Legile securitatii nationale sunt blocate la comisiile de resort din Senat, scrierea lor starnind inca de la inceputul acestei legislaturi vii dispute intre Palatul Cotroceni si PNL, precum si intre PNL si PSD.
In aprilie 2007, Legile securitatii nationale, mai putin proiectul privind statutul ofiterului de informatii, au fost adoptate tacit, fara nicio modificare, de catre Camera Deputatilor, din ...
Curtea Constitutionala s-ar putea pronunta din oficiu si in cazul unor legi asupra carora nu a fost sesizata, potrivit unui proiect de lege initiat de sapte parlamentari PRM si de liberalul Ioan Ghise, adoptat luni tacit de catre Camera Deputatilor.
Parlamentarii au propus modificarea Legii 47 din 1992, privind functionarea Curtii Constitutionale, introducand, pe motiv ca s-a constat ca multe acte normative au fost declarate neconstitutionale, posibilitatea ca judecatorii sa se pronunte, din oficiu, asupra tuturor legilor, inainte de promulgarea acestora. Un alt amendament prevede expres ca mandatul presedintelui Curtii sa nu poata fi reinnoit.
Atat Consiliul Legislativ, cat si Guvernul au dat avize negative pe motiv de neconstitutionalitate ale acestei prevederi. "Semnalam ca solutia legislatorului privind pronuntarea din oficiu a Curtii Constitutionale asupra constitutionalitatii tuturor legilor inainte de promulgare excede prevederile articolului 146 litera a) din Constitutie", se arata in avizul Consiliului Legislativ.
Articolul respectiv stipuleaza ca CCR "se pronunta asupra constitutionalitatii legilor, inainte de promulgarea acestora, la sesizarea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a Guvernului, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a Avocatului Poporului, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori, precum si, din oficiu, asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei". Si Guvernul ...
PD-L a decis, luni, in Colegiul Director, sa renunte la o initiativa legislativa promovata de vicepresedintele democrat-liberal Ioan Oltean, potrivit careia parlamentarii care au parasit partidul sub sigla caruia au fost alesi sa nu mai poata candida decat ca independenti.
Surse din PD-L au declarat, luni, pentru NewsIn, ca decizia s-a luat in unanimitate, avandu-se in vedere argumente de ordin constitutional.
Potrivit surselor citate, o eventuala cerere de retragere de pe ordinea de zi a Camerei Deputatilor n-ar avea sanse prea mari de izbanda din punct de vedere procedural, insa varianta luata in calcul este ca la dezbaterea legii initiatorul sa anunte in plen ca nu mai sustine proiectul.
Legea initiata de Ioan Oltean si inregistrata la Parlament in 2006, viza "migratia parlamentara" si prevedea ca senatorii si deputatii care in legislaturile anterioare au parasit grupurile parlamentare pe listele carora au obtinut madatul si s-au alaturat altor grupuri parlamentare sau si-au desfasurat activitatea in afara acestora sa poata candida numai ca independenti.
Actul normativ, care modifica legea privind alegerea Camerei Deputatilor si Senatului, a fost adoptata tacit de Camera superioara, la sfarsitul lui aprilie 2008, iar in iunie deputatii juristi au decis sa avizeze negativ propunerea pe motiv ca legea la a carei modificare se refera a fost abrogata odata cu intrarea in vigoare a celei care prevede ca alegerea parlamentarilor se face in sistem uninominal si nu pe ..
Presedintele Traian Basescu a promulgat vineri legile de aprobare a ordonantelor pe baza carora functioneaza Cabinetul Tariceanu II, dupa eliminarea, in 2007, a PD de la guvernare, transmite NewsIn.
Seful statului a semnat vineri decretele de promulgare a ordonantelor de urgenta 24/2007 si 25/2007 privind stabilirea unor masuri de reorganizare in cadrul administratiei publice centrale si de reorganizare a aparatului de lucru al Guvernului.
Cele doua acte normative au fost adoptate in acest an de Parlament, dupa ce in 2007 au fost respinse, urmand apoi calea Curtii Constitutionale care a admis contestatia executivului potrivit careia ordonantele au fost respinse printr-un numar de voturi pentru o lege ordinara cand de fapt era nevoie de voturile pentru o lege organica.
Respingerea celor doua OUG, cu largul concurs al PD, PSD si PRM, a provocat ample dezbateri, unii politicieni de la PSD sustinand initial ca Guvernul a fost invalidat, iar efectele respingerii echivaleaza cu o motiune de cenzura.
Ulterior opiniile partidelor s-au nuantat, ideea care s-a degajat fiind ca Guvernul revine in forma actuala de dinainte de restructurare, adica cu ministerele ce existau inaintea scoaterii PD de la guvernare.
Respingerea celor doua acte nu a apucat insa sa produca efecte juridice, acestea fiind atacate la Curtea Constitutionala de catre Guvern in luna octombrie, dupa ce anterior trecusera prin adoptare tacita si de Camera Deputatilor.
CCR a decis ca guvernul ...
Fostii ministri intra sub incidenta legii raspunderii ministeriale, dupa ce Senatul a adoptat tacit proiectul de lege initiat de senatorul PSD Serban Nicolae, actul normativ fiind extins si asupra cauzelor penale aflate in curs de cercetare, anunta Gandul, in editia online de miercuri.
Este vorba despre o propunere legislativa pentru modificarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministeriala, initiata de Serban Nicolae si al carei termen de adoptare a expirat luni.
Legea 115/1999 prevede ca "intra sub incidenta prezentei legi faptele savarsite de membrii Guvernului in exercitiul functiei lor si care, potrivit legii penale, constituie infractiuni".
Senatul este prima Camera sesizata. Forul decizional este Camera Deputatilor.
Ministrul justitiei, Catalin Predoiu, a precizat joi ca obiectivul prioritar al ministerului pe care il conduce ramane promovarea si adoptarea codurilor juridice de catre Parlamentul Romaniei, iar saptamana viitoare va trimite la Guvern o propunere concreta pentru acest lucru.
"Raportul pe Justitie prezentat joi de Comisia Europeana subliniaza necesitatea ca acestea sa devina legi si sa fie supuse dezbaterilor publice, desi in anul 2008 aceste proiecte au stat in dezbatere publica timp de 6 luni de zile.
Saptamana viitoare voi inainta Guvernului o modalitate concreta prin care acestea pot fi adoptate si sa concilieze punctele de vedere ale celor doua partide care formeaza coalitia guvernamentala", a declarat Predoiu.
Ministrul justitiei a subliniat faptul ca propunerea pe care o va inainta va avea la baza discutiile de ultima ora din cadrul coalitiei, iar acestea vor fi puse apoi in dezbatere publica.
"Nu pot sa nu remarc cu parere de rau ca s-a pierdut o luna si jumatate fara sa progresam ca sa fie adoptate intr-un terment rezonabil. Trebuie sa verificam daca codurile au continut coerent si corespund caracterului judiciar, dar vom face si studiu de impact asupra sistemului judiciar. Dupa adoptarea acestora strategia de resurse umane a Consiliului Suprem al Magistraturii va fi revizuita", a mai precizat Predoiu.
Predoiu cere mai multi bani pentru Justitie de la buget
Catalin Predoiu a facut, joi, un apel public catre Guvern si Coalitie, pentru a avea in ...
Senatorii s-au certat, marti, in sedinta de plen din cauza supunerii la vot a unor legi organice, in conditiile in care in sala se aflau doar 69 de senatori, limita inferioara a cvorumului necesar pentru trecerea unor acte normative cu caracter oragnic.
Dupa ce senatorii s-au chinuit sa voteze legile ordinare de pe ordinea de zi, senatorul PSD, Doru Ioan Taracila, cel care conducea sedinta a propus plenului sa se supuna la vot, prin ridicarea mainii, legile organice care sunt sub iminenta adoptarii tacite si care sunt acceptate de toate grupurile parlamentare, informeaza NewsIn.
Plenul a fost initial de acord, dar scandalul s-a iscat dupa votarea primei legi. Grupul PRM a votat impotriva aprobarii Ordonantei de urgenta care privea alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, respingand amendamentul conform caruia inalti functionari publici trebuie sa isi dea demisia in cazul in care vor sa candideze la alegerile parlamentare.
In urma respingerii raportului, Taracila a decis amanarea votului, fapt care a nemultumit grupul PRM dar si alte grupuri parlamentare.
"De ce dumneavoastra doriti sa modificati cursul acestor proiecte de legi pentru ca unii parlamentari nu doresc sa participe la dezbateri si isi fac campanie in teritoriu. Sunt la a patra saptamana in care se discuta unele proiecte de lege, fara sa fi fost pronuntat un vot in cazul lor, am senzatia ca vin inutil la Senat", a declarat senatorul PRM, Carol Dina.
Senatorul Peter Eckstein Kovacs a amenintat ..