UE a suspendat ajutorul de dezvoltare acordat Nigerului si a dat o luna autoritatilor din Niamey pentru initierea de 'consultari' menite reinstaurarii 'ordinii constitutionale'.
In asteptarea rezultatelor acestor consultari, UE a suspendat ajutorul in valoare de 458 de milioane de euro pentru perioada 2008-2013, fara ca aceasta suspendare sa afecteze ajutorul umanitar destinat acestei tari.
UE a suspendat deja un ajutor bugetar de 180 de milioane de euro acordat Nigerului pentru a protesta fata de referendumul din 4 august, considerat de Bruxelles drept o incalcare a Constitutiei, prin care Tandja a obtinut o prelungire de mandat de trei ani, dupa 10 ani in care s-a aflat la conducerea tarii.
Numarul americanilor care au depus noi cereri pentru acordarea ajutorului de somaj a ajuns saptamana trecuta pana la cel mai scazut nivel din ultimele noua luni.
Potrivit datelor corectate in functie de variatiile sezoniere publicate de Departamentul american al Muncii, numarul noilor cereri depuse in saptamana care s-a incheiat la 3 octombrie a scazut cu 33.000 pana la 521.000 de noi cereri de la 554.000 de cereri, cifre revizuite in sus, pentru saptamana care s-a incheiat la 26 septembrie.
Este cel mai scazut nivel inregistrat de SUA de la inceputul lunii ianuarie a acestui an si totodata a patra scadere inregistrata de acest indicator in decursul ultimelor cinci saptamani.
Comisia Europeana a aprobat o a doua masura pentru diminuarea efectelor crizei economice in Germania, conform careia firmele confruntate cu dificultati financiare din aceasta tara pot beneficia de un ajutor de stat de maximum 500.000 de euro pentru o companie.
Ajutorul poate fi acordat in anii 2009 si 2010, informeaza saptamanalul State Aid Weekly, editat de Comisia Europeana.
In baza acestei scheme de ajutor de stat, se pot acorda garantii pentru a facilita accesul la finantare in conditiile create de criza financiara mondiala.
De aceasta masura au mai beneficiat 16 din cele 27 de state europene, si anume Austria, Cehia, Finlanda, Franta, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania si Marea Britanie.
Asa cum ne-a obisnuit, premierul Emil Boc a iesit si miercuri dupa sedinta de Guvern sa prezinte actele normative adoptate de Executiv.
Miercuri, pe ordinea de zi s-au aflat programul "Primul Siloz", acordarea ajutorului minimis pentru firme din mai multe domenii, trei decizii ce privesc infrastructura si sistemul pus la punct de ministerul Finantelor de rambursare a TVA-ului.
- "Asa cum am anuntat, am adoptat actul normativ cu privire la 'Primul Siloz', sistem de garantii guvernamentale utilizat si in cadrul 'Prima Casa'. Prin 'Primul siloz' dam posibilitatea fermierilor sa primeasca pretul corect pentru munca lor. Nu-i mai lasam prada samsarilor. Producatorii au posibilitatea sa-si depuna marfa intr-un siloz acreditat.
- Am adoptat doua acte normative prin care am extins sfera domeniilor prin care se poate acorda ajutor in valoare de pana la 200.000 de euro de intreprindere. Am pastrat ca limite doar acolo unde UE nu ne permite sa acordam acest ajutor. Am extins sfera domeniilor pentru care se poate acorda ajutor de stat firmelor care creeaza locuri de munca sau fac investitii.
- Am luat trei decizii pentru sustinerea infrastructurii, ma refer la exproprierea unor imobile de pe centura Bucurestiului, Sibiului, reabilitarea DN Craiova- Calafat.
- Punctul 4, rambursarea de TVA. Prin ceea ce a facut azi, ministrul Finantelor a pus la punct un mecanism computerizat pentru rambursarea de TVA", a declarat premierul Emil Boc dupa sedinta de Guvern.
Si ministrul ...
CE a anuntat ca va oferi un ajutor de 10 milioane de euro pentru Belarus. Comisarul european pentru Afaceri Externe, Benita Ferrero-Waldner, efectueaza luni o vizita in Belarus, in cadrul careia se va intalni cu presedintele Alexander Lukasenko.
Banii sunt destinati imbunatatirii conditiilor de siguranta alimentara si a calitatii alimentelor. In Belarus, aproape 23% din teritoriu a ramas contaminat in urma accidentului nuclear din 1986, cand reactorul patru al centralei de la Cernobal a explodat, motiv pentru care siguranta alimentara este o problema serioasa, se arata intr-un comunicat al CE.
Prin programul anual de actiune, CE ajuta Belarusul in ceea ce priveste siguranta alimentara. Anul acesta insa, fondurile acordate sunt duble fata de anul trecut.
"Este un pas important in relatia UE-Belarus. Insa pentru ca relatiile sa fie mai bune, trebuie sa vedem progrese in ceea ce priveste libertatea in Belarus, in ceea ce priveste libertatea societatii civile care trebuie sa se intruneasca fara teama de hartuiri si arestari, jurnalistii straini trebuie sa activeze in mod liber. Daca vedem progrese de acest tip, UE are multe de oferit Belarusului. Totul depinde insa de Belarus", a declarat Waldner, inainte de vizita sa.
Acordarea ajutorului pentru siguranta alimentelor este "un bun exemplu al cooperarii ce poate avea loc, daca Belarusul alege calea corecta", a adaugat Waldner.
Comisia Europeana (CE) a autorizat un sistem de ajutor propus de Romania, pentru a oferi sprijin societatilor care se confrunta cu dificultati de finantare, in urma inaspririi conditiilor de creditare.
Sistemul permite autoritatilor sa acorde ajutoare sub forma de garantii subventionate pentru creditele de investitii si creditele pentru capital de lucru, incheiate pana la 31 decembrie 2010, informeaza The Wall Street Journal.
Programul este destinat doar societatilor care nu se aflau in dificultate la 1 iulie 2008.
"Masura propusa de Romania faciliteaza accesul companiilor la credite. Aceasta este o modalitate eficace de a incuraja investitiile in afaceri si redresarea economica, fara a se denatura, in mod nejustificat, concurenta," a spus comisarul european pentru concurenta, Neelie Kroes.
Reducerea comisioanelor de garantare se poate aplica pe o perioada de pana la doi ani pentru garantiile la creditele contractate pana cel tarziu la 31 decembrie, 2010.
Comisia Europeana a autorizat schema de ajutor de stat privind salvarea IMM-urilor din Romania, valoarea ajutorului fiind de circa 30 milioane euro, potrivit Consiliului Concurentei.
Ajutorul de stat este adresat agentilor economici din portofoliul AVAS si al Ministerului Economiei, in vederea depasirii efectelor crizei economico-financiare mondiale.
Bugetul total estimat al schemei ajutor de stat este de 30 milioane euro, din care 15 milioane euro sunt alocati pentru anul 2009.
Durata schemei de ajutor de stat de salvare este de doi ani, respectiv 2009-2010, cu posibilitatea prelungirii cu un an in situatia in care criza economico-financiara mondiala se mentine.
Japonia va acorda un ajutor de 220 milioane euro pentru Africa, a anuntat sambata ministrul japonez al afacerilor externe, Hirofumi Nakasone, cu ocazia deschiderii unei conferinte economice din Botswana.
"Criza economica si financiara mondiala ce a inceput in toamna trecuta ar putea avea un impact asupra tarilor africane pentru cel putin doi ani de acum inainte", a declarat acesta in fata unei adunari a ministrilor din Africa.
Pentru a limita aceste consecinte, Nakasone a anuntat un nou ajutor, in valoare de 220 milioane euro, pentru continent, sprijin ce vizeaza in principal "oferirea unor ajutoare alimentare pentru sustinerea sigurantei sociale si ameliorarea productivitatii agricole".
In plus, "pe 24 martie, guvernul japonez va acorda 194 milioane dolari fondului mondial de lupta impotriva SIDEI, tuberculozei si malariei, ce joaca un rol important in sanatatea mondiala", a mai spus Nakasone.
Ministrul japonez a mai spus ca tara sa va atrage atentia grupului G20, ce se va reuni la Londra pe 2 aprilie, in legatura cu problemele Africii.
Orice ajutor strain acordat Romaniei pentru evitarea crizei financiare va presupune probabil masuri drastice de austeritate pentru al doilea cel mai sarac stat din Uniunea Europeana (UE) si va furniza o sustinere limitata a leului pe termen lung.
Orice tranzactie incheiata ca urmare a cererii Romaniei va calma temerile privitoare la o criza imediata si ar putea determina o apreciere pe termen scurt a pietei, spun economistii citati de Reuters.
Analistii atrag, insa, atentia ca un astfel de acord nu va indeparta nevoia fundamentala de depreciere a leului si nici nu va redeschide calea spre o crestere exploziva.
Detaliile facute publice despre un posibil acord au fost putine, dar o sursa diplomatica din cadrul Uniunii Europene, apropiata negocierilor cu UE si Fondul Monetar International (FMI), a spus ca un acord ar putea fi decis foarte rapid, daca Romania accepta conditiile. O delegatie a FMI va vizita Bucurestiul saptamana aceasta.
Analistii spun ca un acord comun ar putea ajunge la circa 20 miliarde euro, asemanator cuantumului de 25 miliarde dolari luat anul trecut de Ungaria de la FMI, UE si Banca Mondiala (BM), dar ar putea sa se cifreze sau ca ar putea sa se cifreze si la 9 miliarde euro.
Perspectiva economica
In timp ce cuantumul tranzactiei este inca neclar, analistul Neil Shearing de la institutul de cercetare Capital Economics a spus ca 25 miliarde dolari ar putea acoperi aproape toata datoria externa a Romaniei de anul viitor.
Pachetul de ...
Bancile private romanesti sunt nevoite sa treaca de criza prin forte proprii, in timp ce competitorii lor - subsidiarele grupurilor straine - beneficiaza indirect de ajutorul oferit de guvernele din statelele unde bancile-mama isi au sediul.
Bancherii cer ca si pe plan local Guvernul sa pregateasca un plan de ajutor pentru banci, care sa nu afecteze competitia, informeaza Ziarul Financiar.
"Faptul ca multe banci internationale active pe piata romaneasca beneficiaza, pentru a supravietui, de suport de lichiditate si capital, dar si de finantari in euro de la guvernele tarilor in care au sediul central, creeaza un dezechilibru, in defavoarea bancilor locale cu capital privat, care infrunta criza economica cat de bine pot, bazandu-se doar pe propriile forte", afirma Robert Rekkers, directorul general al Bancii Transilvania, singurul jucator de top zece cu capital privat romanesc.
Cand pietele financiare au fost in fierbere in toamna trecuta, iar guvernele din mai multe state din Uniunea Europeana au operat injectii de capital in bancile locale, statul roman nu a intervenit. Doar BNR a injectat lichiditati, insa nu la nivel de sistem, ci mai ales prin operatiuni bilaterale cu bancile care aveau nevoie.
In anii trecuti, Guvernul roman a primit critici dure din partea UE pentru ajutoarele de stat oferite companiilor private sau de stat. Cel mai recent exemplu este privatizarea Ford, care a fost anchetata de Comisia Europeana.
Cancelarul german Angela Merkel a declarat sambata ca, pentru moment, nu este rolul statului sa ajute producatorul de rulmenti Schaeffler.
Schaeffler, companie prezenta si in Romania, se lupta cu o datorie de mai multe miliarde de euro acumulata cu prilejul achizitionarii unei participatii de 49,9 procente la producatorul de anvelope Continental, informeaza Reuters.
O sursa din interiorul companiei a declarat recent pentru Reuters ca Schaeffler a evocat posibilitatea unei injectii de capital de pana la patru miliarde de euro din partea guvernului german.
"Nu vom achita nota de plata pentru deciziile riscante ale companiei", a declarat sambata Merkel, precizand ca pana acum Schaeffler nu a prezentat un scenariu credibil cu privire la viitorul sau.
In opinia cancelarului german problemele legate de restructurare trebuie rezolvate in primul rand de banci, apoi posibil de autoritatile landurilor federale care pot solicitat ajutorul statului.
Piata constructiilor este complet blocata, in conditiile in care firmele nu au mai semnat contracte de luni bune, iar vechile lucrari au fost suspendate.
Acest lucru apare pe fondul faptului ca firmele mai au de recuperat in total, in jur de 1,7 miliarde de euro, pentru lucrari deja realizate in ultimul trimestru al anului trecut, scrie Evenimentul Zilei.
Singura speranta de iesire din colaps este aceea ca proiectele de infrastructura si anvelopare, finantate de la buget si din fonduri de la UE, sa vina cat mai repede.
Nici situatia locurile de munca in domeniul constructiilor nu este una prea buna. Daca in urma cu doi ani antreprenorii se plangeau de un deficit in privinta specialistilor din domeniu, acum se vorbeste despre somaj.
Specialistii vad ca o solutie de iesire din criza ajutorul din partea statului, autoritatile putand profita de ocazie sa demareze marile proiecte de infrastructura si reabilitare termica.
Ungaria a cerut Romaniei un ajutor de 200 de MW, dar s-a razgandit si va cumpara de la alte state vecine, a declarat, miercuri, directorul Dispeceratului Energetic National, Octavian Lohan.
"Ungaria ne-a cerut ajutorul si aveam dreptul sa-i dam cu returnare, nu sa-i vindem, iar Ungaria poate doar sa cumpere. Transelectrica putea sa organizeze o licitatie si sa-i vanda, dar intre timp s-a razgandit, desi noi ii ofeream un pret mai bun", a declarat Octavian Lohan.
Ministrul Economiei Adriean Videanu a confirmat, miercuri, la Antena 3 ca Ungaria a solicitat un ajutor Romaniei de 200 MW.
"Am si raspuns in aceasta seara (miercuri-n.r.) operativ ca putem sa dam acest ajutor Ungariei, dar mesajul pe care il transmitem este unul foarte serios pentru Romania.
Romania este o tara stabila care-si poate gestiona foarte serios problemele chiar cu resusrsele proprii si iata ca are capacitatea sa isi ajute vecinii atata timp cat acestia au nevoie de acest lucru", a explicat Videanu.
Dupa banci si industria automobilelor, este randul sex-shop-urilor si producatorilor de filme pornografice sa ceara ajutorul statului german, urmand astfel exemplul concurentilor americani.
"Un ajutor economic ar fi judicios", a estimat Uwe Kaltenberg, responsabil al Federatiei comertului erotic intr-un interviu acordat ziarului regional WAZ, relateaza AFP.
Uwe Kaltenberg nu isi face prea multe sperante ca va fi ascultat de politicieni, estimand ca salvarea unui constructor de masini este mai importanta pentru ei, in vederea sprijinului in alegeri.
Industria germana a sex-shop-urilor, care cuprinde gigantul Beate Uhse, precum si cea a filmelor pornografice sufera din cauza descarcarii lor ilegale de pe internet.
La inceputul lunii ianuarie, doua figuri ale pornografiei americane, Larry Flynt si Joe Francis, au cerut Congresului un plan de sustinere de cinci miliarde de dolari.
Presedintele francez Nicolas Sarkozy a conditionat acordarea unui ajutor de 10,5 miliarde de dolari bancilor cu renuntarea la primele pentru directori.
Sarkozy s-a intalnit marti cu directorii, care au aceeptat conditiile puse.
Directorii bancilor Societe Generale SA, BNP Paribas si Credit Agricole au participat la intalnirea de marti si au decis in unanimitate sa renunte la bonusurile pe 2008. Potrivit lui Sarkozy, bancile vor primi in curand un nou imprumut, relateaza StraitsTimes.
Imprumuturile acordate de statul francez au scopul de a incuraja crediarea si consumatorii care sunt afectati de criza economica si conditiile de creditare. Directorii au acceptat si sa foloseasca toate rezervele disponibile pentru a intari capitalul in loc sa plateasca dividende, a declarat ministrul de Finante francez Christine Lagarde.
Sase dintre cele mai mari banci din Franta au primit in decembrie anul trecut prima transa dintr-un imprumut de 10,5 miliarde de euro, ce face parte dintr-un pachet de 360 de miliarde de euro anuntat in octombrie.