
Rezultatul alegerilor prezidentiale a lasat Romania, lovita puternic de recesiune, cu un castigator controversat si un Guvern interimar, tocmai in momentul in care Uniunea Europeana si Fondul Monetar International fac presiuni pentru reforme bugetare, spun analistii.
Dupa ce Biroul Electoral Central a anuntat realegerea lui Traian Basescu, actualul presedinte, cu 50,33 de procente, fata de cele 49,66 castigate de liderul Partidului Social Democrat, Mircea Geoana, bursa a scazut cu trei procente, iar leul s-a depreciat usor in raport cu moneda unica europeana.
FMI a suspendat imprumutul de 20 de miliarde de euro pana cand va exista un nou Guvern cu drepturi depline, care sa aiba capacitatea sa efectueze reducerile bugetare cerute.
Potrivit lui Liviu Voinea, director al organizatiei non-guvernamentale Grupul de Economie Aplicata (GEA), citat de Financial Times, daca FMI va bloca a treia transa din imprumutul international si in urmatoarele trei luni, "costurile crizei politice vor fi aproape de neimaginat".
Din cauza stilului abraziv, cred analistii publicatiei financiare, Traian Basescu ar putea avea probleme in intrunirea unei majoritati parlamentare care sa aprobe un nou premier.
"Pentru investitori, nu prea conteaza cine este la guvernare. Este important sa existe un Guvern stabil. Dar se pare ca nu vom avea asa ceva pentru o perioada", a spus Gyula Toth, analist la Unicredit.
"Basescu ar putea incerca sa formeze un alt guvern iar, daca acest lucru ...
Indiferent de care va fi castigatorul alegerilor prezidentiale, actualul presedinte, Traian Basescu, sau liderul PSD, Mircea Geoana, un lucru este sigur: Romania nu isi va putea reveni din punct de vedere economic fara ajutorul Fondului Monetar International, cred analistii internationali.
Pentru a obtine deblocarea urmatoarei transe de la FMI, in valoare de 1,5 miliarde de euro, urmatorul Guvern, oricare ar fi el, trebuie sa reduca deficitul bugetar la 5,9 procente din produsul intern brut, de la nivelul estimat pentru sfarsitul acestui an, de 7,3 procente din PIB.
Iar cheia pentru aceasta reducere, spun analistii Reuters, va fi micsorarea aparatului de stat, in cadrul caruia muncesc, in acest moment, 1,3 milioane de persoane, adica o treime din forta de munca totala din Romania.
Traian Basescu deja a fost de acord sa inghete salariile bugetarilor, sa reduca unele pensii si sa taie 150.000 de locuri de munca din sectorul public, masuri care ar putea, potrivit unor analisti, sa reduca sansele de crestere economica pe termen lung a tarii.
Pe de alta parte, economistii cred ca Partidul Social Democrat si Partidul National Liberal nu ar reusi sa indeplineasca cerintele Fondului Monetar International, iar amanarile, oricat de mici, ar putea dauna leului, care s-a depreciat cu 4,7 procente fata de euro, in acest an.
Ce se intampla cu acordul FMI
In schimb, Traian Basescu nici macar nu are un Guvern pregatit, iar in cazul in care va fi declarat castigator ...
Traian Basescu sau Mircea Geoana? Cine are mai multe sanse sa redreseze starea economica a Romaniei?
Candidatul sustinut de Partidul Democrat Liberal intentioneaza sa mentina cota unica de impozitare de 16 procente, iar, ca ultima solutie, sa majoreze taxa pe valoarea adaugata, pentru sporirea veniturilor la bugetul de stat.
De asemenea, Traian Basescu intentioneaza sa implementeze o metodologie de bugetare multianuala si sa ajute la reducerea populatiei care lucreaza in agricultura de la 30 de procente, in prezent, la 8 - 10%, in urmatorii zece ani.
Pe de alta parte, reprezentantul Partidului Social Democrat spune ca este nevoie de introducerea unei cote de impozitare progresive, dar modificarea cotei unice nu trebuie facuta in plina criza. Mircea Geoana vrea sa introduca un impozit de 20% pe salariile care depasesc 3.000 de lei lunar. Banii in plus obtinuti la buget intentioneaza sa-i foloseasca pentru investitii in construirea de locuinte si infrastructura.
Vor reusi aceste masuri sa scoata Romania din criza? Potrivit analistilor romani, acest lucru nu depinde deloc de candidatii la presedintie sau cine va castiga alegerile, ci de factori externi.
"Sef al economiei este capitalul strain. Nu are legatura cu nici unul dintre candidati, ci depinde de Fondul Monetar International", a declarat, pentru Ziare.com, analistul Ilie Serbanescu.
Insa, potrivit spuselor sale, acordul semnat cu FMI nu reprezinta un program anticriza, ci doar un program de ...
Romanii vor incerca, pe 22 noiembrie, sa aleaga un presedinte pentru a debloca situatia politica si financiara, ce a condus la deprecierea leului, a alungat investitorii straini si a determinat institutiile internationale sa amane plata imprumutului extern, insa demersul lor ar putea esua, cred analistii internationali.
Primii doi candidati, potrivit sondajelor, actualul presedinte, Traian Basescu, si liderul PSD, Mircea Geoana, nu sunt destul de puternici pentru a castiga din primul tur, fiind nevoie de un al doilea, pe 6 decembrie.
Guvernul de numai zece luni s-a prabusit, in octombrie, si nu s-a reusit numirea unui nou premier. Astfel, noul presedinte va fi nevoit sa faca fata unui impas care risca sa deprecieze si mai mult moneda nationala, sa scada preturile actiunilor si sa indeparteze investitorii de cel de-al doilea cel mai sarac stat din Uniunea Europeana, spun analistii de la Bloomberg. Deja, primul efect a fost amanarea intrarii celei de-a treia transe din imprumutul FMI.
"Cel mai importat lucru este sa existe un nou guvern. Nu conteaza atat de mult cine este ales, cat faptul ca noul presedinte sa reuseasca formarea unui Guvern, pentru a pune capat situatiei incerte", spune Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, economist sef la ING Bank Romania.
Economia Romaniei, care a inregistrat cea mai rapida crestere dintre tarile UE, anul trecut, a scazut cu 7,1 procente, in al treilea trimestru, iar rata somajului s-a dublat, pe masura ce fabrici precum Dacia, ...
Procesul alegerii presedintelui Romaniei, inceput duminca, pe 22 noiembrie, va arata daca romanii sunt in stare sa faca schimbarile pe care atat Uniunea Europeana, cat si institutiile bancare le-au cerut, pe fondul scaderii economice de 7,6 procente, in prima jumatate a acestui an, cred analistii straini.
Luna trecuta, coalitia de centru - dreapta s-a prabusit, iar Fondul Monetar International (FMI) a ajuns la concluzia ca va amana plata celei de-a treia transe, valorand aproximativ 1,5 miliarde de euro, din imprumutul extern de 20 de miliarde de euro, pana cand se va stabili un nou Guvern.
Insa acest lucru va dura mult timp. Presedintele trebuie sa aleaga un premier, care, la randul sau, trebuie sa-si aleaga ministrii. Insa, cursa prezidentiala este stransa. Presedintele actual, Traian Basescu, a obtinut cele mai multe voturi in turul I, desfasurat duminica, dar principalul contracandidat, liderul Partidului Social Democrat, Mircea Geoana, il urmeaza la doar cateva procente.
Ambii se bucura de o oarecare sustinere din partea Vestului, spun analistii de la Times. Traian Basescu este apreciat pentru ca stie sa vorbeasca maselor, iar Mircea Geoana beneficiaza de pe urma perioadei in care a fost ambasador al Romaniei la Washington. Pe de alta parte, multi il considera pe Basescu abraziv, iar investitorii straini se tem ca, daca va castiga alegerile in urma turului II ce va avea loc pe 6 decembrie, diferenta fata de contracandidat va fi extrem de redusa, iar el nu va ...
Dupa un an de criza economica, liderii politici, atat cei care conduc actualmente tara, cat si cei care isi doresc sa preia fraiele puterii, nu au sau nu vor sa prezinte nicio solutie reala pentru traversarea mai usoara si rapida a acestei perioade.
Daca arunci o privire peste materialele de campanie ale principalilor candidati la alegerile prezidentiale, printre numeroasele atacuri politice, cu greu mai gasesti si referiri la masurile anticriza care se impun si cu atat mai putin la modul cum s-ar putea ele implementa.
Traian Basescu - Este necesar sa dam atentie urgenta constructiei de autostrazi
Astfel, pe site-ul oficial al lui Traian Basescu se fac la fel de multe referiri despre criza si referendum, sub aspectul ca reducerea numarului de alesi si trecerea la un Parlamentul Unicameral se justifica prin economisirea banului public, necesara in vremuri de criza.
Cat priveste "masurile anticriza", acestea sunt amintite o singura data, in transcrierea discursului sustinut de presedinte in timpul unei intalniri cu reprezentanti ai administratiei publice locale, ai cadrelor didactice si ai mediului de afaceri din judet Iasi. Oficial, pentru Traian Basescu, singura masura anticriza este imprumutul de 20 de miliarde de euro pe are Romania l-a contractat in primavara.
"Romania nu si-a propus iesirea din criza pentru ca nu are cum, nu are o economie de tip locomotiva, care sa tracteze celelalte economii, are o economie dependenta de ce se intampla pe piata Germaniei, ..
Singura masura importanta luata de Guvern pentru combaterea crizei a fost contractarea unui imprumut de la FMI, prezentata ca un panaceu, in timp ce deficitul bugetar a atins in primele trei luni ale anului 75% din prognoza pe 2009, a atras, duminica, atentia presedintele PNL, Crin Antonescu.
"Dupa trei luni de la instalarea acestui Guvern avem cateva constatari si niciuna nu este de natura sa ne convinga ca Guvernul are intr-adevar scopurile pe care le-a declarat public, ca este in posesia unor solutii care sa ajute economia romaneasca sa parcurga cu succes criza.
Pana la urma, singura masura importanta pe care presedintele si Guvernul sau au luat-o a fost decizia contractarii unui imprumut de la FMI, solutie pe care ne-au prezentat-o ca pe un fel de panaceu si care, din punctul nostru de vedere, nu inseamna un raspuns eficace la criza", a declarat Antonescu. Presedintele PNL a spus ca imprumutul de la FMI este "un colac de salvare" temporara a actualei puteri si nu a economiei romanesti.
Liderul liberal a spus ca aplicarea impozitului forfetar, masura propusa de actualul Guvern, va fi o frana in dezvoltarea IMM-urilor in perioada de criza, iar aplicarea contributiei de solidaritate de 90% este o masura "absurda, de un stangism pe care nici PSD nu si l-a imaginat in vremurile sale de glorie".
Antonescu a spus ca, potrivit OUG privind prima rectificare bugetara din acest an, deficitul bugetar a atins 1,5% din PIB in primele trei luni de mandat ale actualului ...