Romania are nevoie de 5 miliarde euro pana la sfarsitul anului cu care sa isi achite obligatiile, suma crescand odata cu amanarea transelor de la Fondul Monetar International (FMI) si Comisia Europeana, sustine consilierul guvernatorului BNR Adrian Vasilescu.
"Este o mare problema deoarece cred ca deja suma necesara, in total, s-a ridicat la 5 miliarde euro", a spus Vasilescu, sambata, la Realitatea TV.
El a adaugat ca autoritatile romane nu vor apela la emisiunea de moneda pentru a suplini necesarul de bani.
"Din 1997, Romania nu a facut nicio emisiune monetara fara acoperire in valuta, reintrari de valuta in tara. Cine viseaza la afluxuri mari de bani dinspre BNR fara aceasta acoperire viseaza degeaba", a comentat consilierul guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei (BNR).
Fostul premier desemnat, Lucian Croitoru, declarase de altfel, miercuri in plenul Parlamentului, ca instabilitatea politica duce la majorarea nevoilor de finantare ale Romaniei de la 3,5 miliarde euro la 5 miliarde euro pana la sfarsitul anului.
"Daca reformele cheltuielilor publice s-ar derula la timp, conform programului fiscal pe anul 2009, statul roman ar avea nevoie de aproximativ 3,5 miliarde euro pana la sfarsitul acestui an, adica pentru mai putin de doua luni. Amanarea reformelor face ca nevoile de finantare ale statului roman sa creasca spre 5 miliarde euro pentru aceeasi perioada, in conditiile in care nici Uniunea Europeana, nici Fondul Monetar International nu vor mai acorda ...
Urmatoarele transe din imprumutul extern al Romaniei risca sa ramana la FMI, din cauza ca nu ne putem tine promisiunile legate de adoptarea unor legi.
Una dintre ele este Legea salarizarii unitare, care are ca termen final 30 octombrie 2009. Desi guvernul Boc 1 si-a asumat raspunderea in Parlament pe trei pachete de legi, si anume salarizarea unica, educatia si restructurarea agentiilor guvernamentale, acestea se afla in analiza Curtii Constitutionale, relateaza Evenimentul Zilei.
Termene greu de respectat Conform raportului primei evaluari a acordului stand-by cu FMI, Romania s-a angajat sa respecte mai multe termene si conditii pentru a putea primi si celelalte sase transe.
Urmatoarea transa de 1,41 milioane de DST (drepturi speciale de tragere - n.r.) ar trebui, conform graficului, sa intre in vistieria statului roman si a BNR pana pe 15 decembrie, adica dupa ce alegerile prezidentiale vor fi incheiate.
Totodata, daca Parlamentul va aproba motiunea, care urmeaza sa fie discutata, marti, in plenul comun al celor doua Camere, cabinetul Boc 2 va cadea, astfel ca vor fi puse in pericol si celelalte conditii impuse de institutia financiara.
Potrivit raportului de evaluare, guvernul trebuie sa prezinte parlamentului, pana pe 30 noiembrie, legea responsabilitatii fiscale si un plan de implementare a acesteia.
Totodata, pana la finele anului, trebuie aprobata noua lege a pensiilor, pe care premierul Emil Boc a declarat recent ca PSD si PNL nu vor sa o aprobe, ...
Categorie: Dezvaluiri 1873 vizite [ Ziare.com ]
Romanii din strainatate au alimentat economia romaneasca cu 7,84 miliarde de euro in perioada ianuarie - noiembrie 2008, potrivit cifrelor Bancii Nationale a Romaniei (BNR).
Chiar si in conditii de recesiune pe plan european, romanii tot au gasit resurse sa puna bani la ciorap pentru familiile lor, chiar mai multi decat anul trecut, cand suma totala s-a ridicat la numai 6,59 miliarde de euro, informeaza Gandul.
Analistii economici nu gasesc inca o explicatie a cresterii volumului de bani trimisi acasa de "capsunari", mai ales in conditiile in care in vestul Europei efectele crizei economice s-au facut simtite inca din prima jumatate a anului trecut, cu precadere in Spania si Irlanda.
"Banii nu vin numai din Spania. Pe de alta parte, in opinia mea, impactul negativ al crizei se va resimti abia in acest an", a declarat profesorul Daniel Daianu.
Si analistul economic Dragos Cabat are aceeasi parere. "Criza financiara s-a manifestat cu adevarat abia in ultimul trimestru al anului trecut, chiar si in vestul Europei, iar majoritatea banilor fusese trimisa acasa.
In decembrie 2008 si apoi in acest an remiterile de bani de la romanii din strainatate vor fi din ce in ce mai scazute", a declarat el.
Mai mult de 99% dintre titularii de depozite isi vor recupera banii depusi la banci sub forma de depozite, intrucat detin sub 20.000 de euro, plafon garantat in cazul unor falimente.
Restul deponentilor insa, detin depozite de 34 de miliarde de lei, aproape jumatate din suma totala depusa de persoanele fizice, conform datelor furnizate de Fondul de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar (FGDB), informeaza Evenimentul Zilei.
Peste 17 milioane de depozite sunt garantate in cazul unor falimente, insa circa 170.000 de titulari isi pot recupera o suma infima din bani. Valoarea medie a depozitelor populatiei este de 1.100 de euro pe persoana fizica, in timp ce la firme media este de 10.000 de euro.
In cazul deponentilor garantati persoane juridice, ponderea celor cu depozite cel mult egale cu 20.000 de euro era de 94,7%. Restul de 5,3% au depozite mai mari decat plafonul de garantare, care reprezinta 80% din totalul depozitelor companiilor romanesti la banci.
In prezent, tot mai multe state adopta sau intentioneaza sa acopere integral depozitele deponentilor.
Prima transa de la FMI, in valoare de 5 miliarde de euro, a fost virata marti, su urmeaza sa ajunga, cel mai tarziu miercuri, la Banca Nationala a Romaniei (BNR), a anuntat presedintele Traian Basescu la intalnirea cu Consiliul Investitorilor Straini.
Consiliul executiv al Fondului Monetar International (FMI) a aprobat, luni, acordul de tip stand-by covenit cu Romania, pe o perioada de doi ani, in valoare de 12,95 miliarde de euro.
Informatia a fost confirmata de reprezentantul Romaniei la FMI, Mihai Tanasescu.
Potrivit acestuia, care participa la o emisiune a Realitatea Tv, Romania va primi, in cel mai scurt timp, prima transa, in valoare de 5 miliarde de euro, suma care urmeaza sa intre la Banca Nationala a Romaniei (BNR), pentru sustinerea rezervei valutare si relansarea economiei romanesti.
In 24 martie, Romania a ajuns la un acord pentru o finantare totala de 19,95 miliarde euro, din care 12,95 miliarde euro de la FMI, 5 miliarde euro de la Comisia Europeana, 1 miliard euro de la Banca Mondiala si 1 miliard euro de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD).
Conform calendarului stabilit de guvernatii romani si reprezentantii FMI, prima transa a finantarii, de cinci miliarde euro, va fi disponibila imediat dupa aprobare.
Acordul are patru conditii majore, prima constand in rectificarea bugetara deja aprobata prin Ordonanta de Urgenta si care a ajustat bugetul cu 1,1% din produsul intern brut (PIB).
De asemenea, in cursul acestui an ..
Romania mai are nevoie de cel putin cinci miliarde de euro pana la sfarsitul anului pentru a-si putea achita obligatiile, a declarat, sambata, consilierul guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Mugur Isarescu.
Odata cu amanarea transelor din imprumut de la FMI, va creste si suma de carea are nevoie Romania, a declarat Vasilescu, sambata, la Realitatea TV, adaugand ca autoritatile nu vor apela la emisiunea de moneda pentru a suplini necesarul de bani, informeaza Adevarul
"Este o mare problema deoarece cred ca deja suma necesara, in total, s-a ridicat la 5 miliarde euro", a spus Vasilescu.
Fondul Monetar International trebuia sa acorde Romaniei, in luna decembrie, a treia transa din imprumutul de 20 de miliarde de euro, in valoare de aproximativ 1,5 milioane de euro.
Delegatia FMI a plecat insa vineri, in urma intalnirilor cu partidele politice, fara sa acorde niciun ban, acuzand climatul politic instabil si lipsa unui buget aprobat pentru anul viitor. Este posibil ca Romania sa isi primeasca banii (transele trei si patru) in ianuarie-februarie 2010, insa numai daca evolutia climatului politic intern este favorabila.
Presedintele Traian Basescu va cere Parlamentului, dupa cum el insusi a anuntat in Polonia, sa se pronunte asupra posibilitatii ca Romania sa contracteze un imprumut extern.
Ramane de vazut daca o va face luni, cand se adresa legislativului, sau cu o alta ocazie.
O delegatie romaneasca, condusa de viceguvernatorul BNR, Cristian Popa, s-a dus deja la Washington pentru a discuta despre posibilitatea unui acord cu FMI.
Guvernatorul Mugur Isarescu a transat deja dilema imprumutului: el este necesar si ar trebui sa fie intre 2 si 4 miliarde de euro, fie dintr-o singura sursa, fie din mai multe: UE, FMI, BM si BERD.
Creditul extern ar urma sa fie la dispozitia Romaniei, ceea ce nu inseamna ca banii ar fi trasi automat, ci numai la nevoie. Ei ar fi un fel de plasa de siguranta care sa impiedice un blocaj major.
Ceea ce nu spune explicit guvernatorul, dar stim cu totii, este ca un eventual imprumut, mai ales cu FMI, are un efect de disciplinare, esential intr-o tara ai carei guvernanti sunt in mod traditional incapabili sa respecte de buna voie o anumita disciplina financiara.
Daca ne aducem aminte anii '90, acordurile cu FMI au fost principalele motive pentru care salariile n-au crescut haotic, iar cifrele macroeconomice n-au luat-o razna.
"Noi v-am da, am face, dar nu ne lasa FMI" spunea fiecare premier si fiecare ministru al Finantelor al acelor vremuri. Si asa era. De altfel, premierul Tariceanu a renuntat in 2005 la relatia cu FMI tocmai din cauza ...
In luna spetembrie, romanii au luat de doua ori mai multe credite de casa de la banca decat in august. Cei mai multi bani au fost imprumutati in Bucuresti si Cluj.
Speriati de noile norme BNR care au intrat in vigoare in octombrie, romanii au imprumutat 400 de milioane de euro intr-o luna, informeaza Business Standard.
Dintre toate aceste credite, cele mai multe, cam 40%, au fost luate in Bucuresti.
"Teama de regulament a determinat clientii sa acceseze credite in septembrie. Pentru octombrie, cresterea nu o sa fie atat de spectaculoasa, au fost tatonari mai mari", a declarat pentru Business Standard Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor.
Cat despre creditele de consum, si acestea au ajuns la 994 de milioane de euro.
"Oamenii s-au repezit sa ia credite in septembrie, motivul principal fiind schimbarea normelor de creditare. Creditarea in octombrie a incetinit, din cauza schimbarii normelor si a raspandirii sentimentului de ingrijorare. Oamenii incep sa constientizeze riscurile pe care le presupune creditarea si se vor gandi de doua ori inainte sa se imprumute", a punctat pentru Business Standard Aurelian Dochia, managing partner la compania de consultanta Concept.
Categorie: Investitii personale 1075 vizite [ Ziare.com ]
Avansul depozitelor in lei si valuta ale populatiei si firmelor din Romania s-a temperat la 30,9% in august, de la 35,2% in iulie, ajungand la 141,33 miliarde lei (40 miliarde euro), in conditiile unui declin semnificativ al economiilor in valuta ale firmelor, potrivit statisticilor BNR.
Ritmul anual de crestere a depozitelor in august este cel mai redus din ultimele zece luni, fiind neatins din octombrie 2007, cand depozitele populatiei si firmelor, in lei si valuta, avansasera doar cu 29,9% fata de aceeasi luna din 2006.
Raportat la luna anterioara, valoarea depozitelor populatiei si firmelor a crescut in august cu 0,7%, in conditiile in care cele in lei au avansat cu 1,3%, pana la 93,5 miliarde lei (26,5 miliarde euro), iar economiile in valuta s-au comprimat cu 0,4%, pana la 47,8 miliarde lei (13,5 miliarde euro).
Daca economiile populatiei au stagnat in august la 49,9 miliarde lei (14,1 miliarde euro) - si si-au temperat avansul anual la 33,2%, de la 34,3% in intervalul iulie 2007-iulie 2008 -, depozitele in lei ale firmelor au sporit cu 2,7%, pana la 43,6 miliarde lei, scrie NewsIn.
Pe componenta in valuta, avansul lunar de 3,1% al economiilor populatiei a fost anulat de comprimarea cu 5,4% a depozitelor firmelor. Populatia a ajuns la 31 august la depozite in valuta de 29,13 miliarde lei (8,25 miliarde euro), iar firmele aveau in conturi in valuta echivalentul a 18,68 miliarde lei.
Categorie: Consumator 873 vizite [ Ziare.com ]
In mai putin de doua saptamani BNR va elibera in piata o parte din rezerva minima obligatorie constituita in prezent pentru pasivele in valuta, cel putin asa sustin premierul Emil Boc si Constantin Nita, ministerul Intreprinderilor Mici si Mijlocii, Comertului si Mediului de Afaceri.
Teoretic, acesti bani vor trebui sa ramana in piata si sa ajute la relansarea creditarii, dar exista tot mai multe voci care sustin ca bancile straine vor profita de aceasta ocazie si vor scoate din tara sume importante de valuta, din dorinta institutiilor-mama de a reduce expunerile pe Romania.
Ca dovada, bancile cumpara deja valuta speculand intarirea monedei nationale, survenita pe fondul imprumutului de la FMI, pentru a o tranfera in conturile bancilor-mama, sustine Nicolae Danila, fost presedinte executiv al BCR.
"Ne-am imprumutat pentru a sustine cursul si am apreciat leul, insa acum este foarte periculos pentru ca bancile straine cumpara valuta, o scot din tara si mai ies si in castig. Cum prind un euro, cum il transfera in cont la bancile-mama, care il folosesc ca resursa, nu ca expunere", a precizat Danila, citat de Ziarul Financiar.
Chiar daca fostul presedinte BCR sustine ca bancile straine nu pot fi obligate "la nimic", reprezentantii Bancii Nationale sunt foarte putin ingrijorati cu privire la acest risc, continuand sa afirme ca institutiile fnanciare din Romania nu sunt tentate sa scoata banii din tara.
In timp ce BNR face apel la calm, Emil Boc face declaratii care ...
BNR are independenta institutionala si financiara, nefiind alimentata de la bugetul de stat, a precizat consilierul guvernatorului BNR, care a subliniat ca "niciun salariat al bancii centrale nu e platit cu zeci de mii de euro" si "nu beneficiaza de pensii exceptionale sau nesimtite".
"Comunicatul emis de un grup de parlamentari PDL cu privire la faptul ca o serie de institutii de stat nu sunt incluse in legea salarizarii unice este din mai multe puncte de vedere lipsit de logica. In primul rand, gruparea celor patru institutii este anapoda, deoarece BNR nu are nicio legatura cu CSA, CNVM si CSSPP in planul salarizarii", a declarat, pentru NewsIn, consilierul guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei (BNR) Adrian Vasilescu, in replica la solicitarea parlamentarilor.
El precizeaza ca, din acest punct de vedere, "si adresantul (FMI,n.r.) este ales in necunostinta de cauza", in conditiile in care BNR face parte din sistemul european al bancilor centrale si se supune in exclusivitate reglementarilor Bancii Centrale Europene (BCE).
"Prin urmare, FMI, sub acest aspect, nu poate avea nicio influenta asupra modului in care este salarizat personalul BNR", a subliniat Vasilescu.
Consilierul guvernatorului BNR a adaugat ca nici nivelul salarizarii in cele patru institutii nu este cat de cat apropiat astfel incat acestea sa poata fi asociate din acest punct de vedere.
"Exemplul dat in comunicat, cu salariul de 19.600 de euro al presedintelui CSA, nu are nicio legatura cu ...
Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) va reduce cu doar 0,25% dobanda cheie in sedinta de marti, ultima din 2009, dupa ce tensiunile politice au amplificat presiunea pe cursul de schimb si risca sa intarzie urmatoarea transa de la FMI, estimeaza analistii, care nu exclud nici mentinerea dobanzii la 8%.
Totodata, lipsa lichiditatii a ridicat dobanzile pe piata interbancara, decuplandu-le semnificativ de dobanda de politica monetara.
Leul s-a depreciat cu peste 11 bani, respectiv 2,64%, de la ultima sedinta de politica monetara, din 29 septembrie, in conditiile in care, intre timp, coalitia de guvernare s-a destramat, iar cabinetul Boc a fost demis de Parlament.
BNR va actiona astfel cu prudenta la urmatoarea sedinta de politica monetara a Consiliului de Administratie, stabilita pentru marti, 3 noiembrie, iar majoritatea analistilor mizeaza pe o reducere cu 0,25 puncte procentuale a dobanzii cheie, la 7,75%.
"Un factor important in decizia de marti vor fi incertitudinile mari create de mediul politic, situatie ce pune presiune pe leu, dar duce si la probleme legate de acordul cu FMI (Fondul Monetar International, n.r.). BNR va cobori dobanda cheie cu 0,25 puncte procentuale ca un semn de prudenta intr-o perioada cu turbulente", a declarat economistul-sef al Raiffeisen Bank, Ionut Dumitru, pentru NewsIn.
"Am revenit la o perioada in care deciziile BNR au o relevanta scazuta, ca si la finalul lui 2008 - inceputul lui 2009, deoarece este o ...
"Nici Guvernul, nici eu si nici Banca Nationala nu ne-am propus sa scoata tara din criza". Chiar nicio institutie enumerata de seful statului sa nu poata face nimic pentru ca Romania sa treaca de criza?
Cu siguranta este mai simplu sa astepti sa te traga altii dupa ei, dar este oare si eficient? Poate ca nicio tara nu are capacitatea de a iesi de una singura din criza globala, asa cum a precizat Traian Basescu, dar cum se face ca unele state au o crestere economica mai aproape de zero, iar Romania va incheia anul cu -9%?
Daca presedintele nu ar fi facut aceasta declaratie ar fi fost oricum limpede ca nicio autoritate nu si-a propus sa scoata tara din criza, ca dovada stand zecile de "masuri anticriza" adoptate in acest an de Cabinetul Emil Boc.
Traian Basescu are dreptate cand spune ca Romania este dependenta de ceea ce se intampla pe piata globala, cu precadere pe cea comunitara, dar nu si atunci cand zice ca nici el, nici Guvernul si nici BNR nu aveau ce face in fata crizei.
Lucrurile pe care le-ar fi putut face nu fac obiectul acestei discutii, dar ne putem opri asupra celor doua prioritati ale autoritatilor pentru aceasta perioada: mentinerea cursului in frau si reducerea deficitului bugetar.
Cum media cursului de schimb nu a depasit in nicio luna din acest an valoarea de 4,2839 lei/euro, putem considera atins obiectivul BNR de a mentine euro intre 4,2 si 4,3 lei.
Daca Romania s-a imprumutat cu 13 miliarde de euro de la FMI pentru ca BNR sa aiba bani cu ...
Ultima reduta de profesionalism din Romania a cazut in fata ofensivei politrucilor incompetenti, dar mustind de tupeu.
Bogdan Olteanu se pregateste sa navaleasca triumfator in BNR, ca viceguvernator, in locul lui Eugen Dijmarescu. Iata deci primul exemplu senzational din oferta de tehnocrati a lui Crin Antonescu.
Ce-o sa faca Bodgan Olteanu la BNR? Relatii internationale, rezerve valutare si statistica, a explicat presedintele comisiei buget finante din Camera Deputatilor. Dl. Dijmarescu se ocupa de operatiuni de piata ale BNR.
Si ce-l califica sa ia locul unui doctor in economie? Este jurist cu un masterat in finante banci, la fel ca alte sute, poate mii de alti romani. E drept, niciunul dintre acestia nu a fost precum dl. Olteanu membru in comisia de privatizare a BCR, activitate pentru care a incasat vreo 60 de mii de lei.
Banii ca banii, dar va dati seama ce experienta de profesionist a capatat? Cu mult mai mare decat, sa zicem, Daniel Daianu, considerat insuficient de competent pentru un loc in consiliul de administratie al BNR. Altfel statea treaba daca dl. Daianu privatiza BCR si era jurist cu master in finante banci, nu vreun prapadit de doctorat, nu-i asa?
Mugur Isarescu a simtit ofesiva politrucului cu tupeu si a incercat sa o respinga: "Astept (in CA - n.r.) specialisti care sa aiba experienta bancara si nu de orice gen, ci experienta internationala. BNR este integrata in proportie de 70% in sistemul bancilor centrale europene", le-a spus ...
Principalele noua banci straine din Romania si-au retras din tara aproximativ 700 de milioane de euro, in perioada martie-septembrie 2009.
Din acest motiv, expunerea lor s-a redus cu aproximativ 2%, procent care nu este considerat mare insa de prim viceguvernatorul bancii centrale, Florin Georgescu.
Reprezentantii celor noua institutii de credit vor avea o noua intalnire, pe 18 noiembrie, la Bruxelles, cu oficiali ai BNR si ai FMI. La aceasta data va avea loc o reconfirmare a angajamentelor initiale, conform Adevarul.
Saptamana trecuta, viceguvernatorul BNR, Cristian Popa, declara ca expunerea celor noua grupuri bancare internationale in Romania a scazut cu 1-2% fata de nivelul de referinta din 31 martie.
La mijlocul lunii martie, noua mari grupuri financiare s-au angajat in fata CE, FMI si BNR sa sustina operatiunile de pe pe piata romaneasca si, eventual, sa suplimenteze capitalul subsidiarelor din Romania.
Cele noua grupuri sunt Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, Unicredit, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank si Piraeus Bank.