Fondul Monetar International a semnat un acord cu Spania pentru ca aceasta tara sa-i acorde un imprumut de patru miliarde de euro, in cadrul eforturilor internationale destinate triplarii resurselor Fondului.
Suma de patru miliarde de euro oferita de Spania se inscrie in cele 75 miliarde de euro promise in luna martie de Uniunea Europeana, inainte ca in septembrie UE sa se angajeze pentru alte 50 de miliarde de euro suplimentare.
Acordul dintre FMI si Spania a fost semnat in timpul reuniunii anuale a FMI, care se desfasoara zilele acestea la Istanbul.
Spania este a saptea tara care semneaza un acord formal cu FMI si a patra tara membra a Uniunii Europene dupa Marea Britanie (care a fost de acord sa acorde Fondului un imprumut de 15 miliarde de dolari), Franta (11 miliarde de euro) si Germania (15 miliarde de euro).
Mai multe alte state emergente, precum China, India si Brazilia, au de gand sa stranga bani pentru FMI prin cumpararea de bonduri emise de institutia internationala.
Fondul Monetar International (FMI) a sprijinit sambata ideea emiterii de obligatiuni ale zonei euro, pentru sustinerea statelor cu economii fragile ce au adoptat moneda unica, in contextual actualei crize economice.
Franta si Germania au cerut o revizuire radica a regulilor pietelor financiare globale, inaintea importantei reuniuni de la Berlin de duminica, care are ca obiectiv gasirea unui raspuns comun in fata crizei, informeaza agentia NewsIn, citand Reuters.
Totusi, economiile cele mai puternice din UE, precum Germania, pot impiedica planul emiterii de obligatiuni ale zonei euro.
"Avem un jucator major, care este Uniunea Europeana, si nu ar exista nici un motiv pentru care aceasta nu ar putea finanta un astfel de plan, iar emiterea de obligatiuni este o idee buna", a declarat directorul FMI, Dominique Strauss-Kahn, in cadrul unei conferinte de presa din Roma.
"Sprijin aceasta initiativa", a precizat Strauss-Kahn. "Totul depinde de Comisia Europeana si de autoritatile de reglementare ale UE, dar nu vad niciun motiv pentru care UE nu ar reusi sa duca planul la bun sfarsit", a adaugat el.
Strauss-Kahn este de parere ca exista multe riscuri de revizuire in jos a prognozei FMI, care indica o scadere cu 2% a produsului intern brut (PIB) din zona euro in 2009.
Deasemenea, exista riscuri de criza pe permen scurt legate de abilitatea statelor emergente de a-si finanta deficitele de cont curent.
O emisiune de obligatiuni ale zonei euro ar putea tempera ...
Liderii europeni vor discuta saptamana viitoare despre posibilitatea de a suplimenta fondul de 25 de miliarde de euro destinat asistentei pentru economiile din afara Zonei euro si din care ar putea primi bani si Romania, arata un proiect de document european obtinut de Reuters.
Fondul este destinat exclusiv membrelor UE din afara Zonei euro, adica tarilor est-europene intrate de curand, dar si Marii Britanii, Suediei sau Danemarcei. Banii provin din bonduri emise de Comisia Europeana, iar fondul a fost deja dublat de la declansarea crizei, pentru a putea ajuta economiile estice afectate.
"Comisia si Consiliul ar trebui sa examineze rapid posibilitatea de a ridica plafonul fondului pentru asistenta a tarilor cu probleme la balanta de plati", se arata in cel mai recent proiect pentru summitul european ce incepe joi.
Documentul mai arata ca atat Comisia, cat si Consiliul ministrilor de finante UE ar trebui sa fie pregatite sa actioneze in stransa cooperare cu institutiile financiare internationale, pentru a ajuta tarile europene sa isi pastreze stabilitatea economica.
Suplimentarea fondului ar ajuta la calmarea temerilor Austriei si unor banci occidentale legate de stabilitatea financiara a estului Europei, unde monedele locale s-au depreciat semnificativ in unele cazuri.
Ungaria si Letonia au primit deja 6,5 miliarde euro, respectiv 3,1 miliarde euro din acest fond, in cadrul unor pachete de finantare multilaterala sprjinite de Fondul Monetar International ...
Categorie: Fonduri Europene 277 vizite [ Ziare.com ]
Comentariu de Bogdan Chirieac
Atunci cand responsabilii de la Washington au inteles ca furtuna financiara inceputa pe Wall Street va lovi cumplit America, si-au dat seama ca singura modalitate pentru a mentine statutul de unica superputere a lumii era exportarea crizei.
Dupa ce tarile bogate ale Golfului au refuzat sa imprumute bani Americii, Washingtonul a permis falimentul lui Lehman Brothers. Colapsul acestei banci-gigant i-a luat pe toti prin surprindere. Acela a fost momentul in care haosul s-a raspandit din America in toata lumea.
Ceea ce parea inainte o cetate financiara inexpugnabila s-a clatinat din temelii. Banci din Germania, Franta si Marea Britanie au necesitat interventia imediata a statelor lor. Gigantul elvetian UBS a ajuns in coma, si asta dupa ce Confederatia a pompat 200 de miliarde de franci fara ca lucrurile sa se imbunatateasca semnificativ.
Pusa sa plateasca din greu faptul ca americanii au dorit sa traiasca astazi folosind veniturile pe care le vor avea peste 30 de ani, Europa incearca sa rupa actuala ordine economica mondiala.
Pana acum insa, rezultatele au fost modeste. Summitul G20 de la Washington s-a incheiat fara evolutii spectaculoase. Asa cum era de asteptat, America nu renunta cu usurinta la pozitia sa de lider economic mondial.
S-au promis ceva reforme la FMI si Banca Mondiala. S-a dat un termen pentru regularizarea pietelor de capital. Dolarul, insa, se doreste in continuare atotputernic. Ca sa folosim termenii ...
Ne aflam intr-o camera. Stam fata in fata, cu o ata pe care incercam sa o supunem meandrelor jocului aceluia, cu crearea de modele tot mai complicate, prin alambicarea pe degete a sustinerii zigzagate a centrelor de greutate ale atei. Multi dintre noi au jucat acest joc in copilarie si adolescenta.
In mod normal, la un moment dat jocul se blocheaza, ori pentru ca se termina ata, care devine prea scurta pentru cat de apropiate sunt mainile, ori pentru ca formele geometrice sunt prea complicate pentru a tine jocul sub control. Ata trebuie descalcita si jocul luat de la inceput.
Sa ne imaginam acum ca avem de-a face cu 1.000 de jucatori care incearca sa joace acelasi joc, cu o singura ata. Lucrurile se complica enorm. Cam astfel s-au complicat lucrurile si in lumea pietelor financiare internationale. Simultan, acestea au devenit extrem de interdependente, ca niste vase comunicante, dar, deopotriva, imprevizibile in anumite momente.
Motivatia este ca sistemul de reglementari, control si decontari este subdimensionat si se misca extrem de lent, in comparatie cu viteza cu care evolueaza si actioneaza sistemele de afaceri din acest sector.
Criza bondurilor din 1994
In 1994, pietele financiare americane s-au aflat intr-o situatie-limita, apropiata cu cea din timpul crizei din 1929. Intre criza aceasta si criza creditelor imobiliare din anul in care ne aflam, 2007, exista unele asemanari si unele deosebiri. O asemanare este ca criza aceasta afecteaza, prin ...