Locuitorii Capitalei conduc in topul creditelor restante inregistrate in luna august, cu 1.955 de milioane de lei, fiind urmati de timiseni si clujeni.
Potrivit raportului BNR, citat de Evenimentul Zilei, totalul creditelor restante inregistrate la finele lunii august se ridica la 3.631,7 milioane de lei, in vreme ce creditele restante in valuta au urcat la 2.611,7 milioane de lei.
Bucurestenii ocupa prima pozitie si in functie de valoarea creditelor restante in lei, acestea ridicandu-se in luna august la 855,5 milioane de lei.
Judetul Brasov este pe locul doi cu credite restante de 173,3 milioane de lei, iar pe cea de a treia pozitie Timisul, cu 164,5 milioane de lei.
In ceea ce priveste creditele restante contractate de populatie, valoarea acestuia urcase in luna august la 99.878,1 milioane de lei, in vreme ce debitele firmelor se cifrau la 96.530,8 milioane de lei.
Desi imprumuturile la banci s-au scumpit in acest an, volumul creditelor in valuta contractate de bucuresteni a urcat in luna mai la circa 4,57 miliarde de euro, in timp ce soldul creditelor in lei a reprezentat mai putin de jumatate, cu echivalentul a 2,1 miliarde de euro.
In total, la sfarsitul lunii mai bucurestenii aveau datorii catre banci in suma de aproximativ 6,6 miliarde de euro, respectiv aproape o treime din volumul total al creditului de retail inregistrat la nivelul sistemului bancar, relateaza Ziarul Financiar.
Capitala este cea mai importanta piata de retail pentru banci, si inregistreaza cea mai mare densitate de unitati bancare. Cota de piata a Bucurestiului ajunge la 21% din totalul national la creditele in lei, respectiv la aproape 37% la creditele in moneda straina, indicand preferinta pentru finantarile in valuta care permit accesarea unor sume mai mari si sunt mai ieftine pe termen mediu si lung.
In cazul creditelor in lei, aproape 92% sunt destinate finantarii cheltuielilor de consum, in timp ce creditele ipotecare au o pondere infima.
Peste 41% din valoarea totala a creditelor ipotecare a fost acordata in Bucuresti. Daca la acestea se adauga si valoarea imprumuturilor luate de cei care locuiesc in Cluj si in Timis suma depaseste 50% din volumul creditelor pentru proprietati imobiliare.
Raportul este mai echilibrat in privinta creditului in valuta: conform raportarilor facute de banci, circa 41% din sumele imprumutate sunt sub forma ...
Romanii lasa in medie la restaurant un bacsis de 6,83 lei, bucurestenii fiind cei mai darnici cu 9,21 lei, iar ardelenii cei mai economi cu 5,51 lei, informeaza un studiu al Visionwise (divizie a Daedalus), citat de NewsIn.
Studiul releva ca 32% dintre subiectii chestionati lasa un bacsis de cinci lei sau mai putin, 20,6% intre 5-15 lei, iar 11,7% peste 15 lei. Apropae 9% au declarat ca nu lasa bacsis.
Totodata, se pare ca intalnirile de afaceri genereaza cele mai mari bacsisuri, cu o medie de 8,06 lei. In ceea ce priveste mancarea, 76,3% au declarat ca prefera mancarea romaneasca, 13,1% mancarea italieneasca, fast food este preferata de 5,3% (majoritatea elevi si studenti) iar cea chinezeasca de 3,3%.
Antrepenorii au consumat intr-o masura mai mare mancare cu specific vanatoresc, care este preferata de 1,9% dintre subiectii sondajului. 66,3% din cei chestionati apreciaza cel mai mult la un restaurant calitatea mancarii, 50% calitatea servirii, 29% atmosfera, rapiditatea servirii 18,9%, meniul variat 13,6%, locatia 3,6%.
Importanta acordata rapiditatii servirii pare sa scada pe masura ce creste numarul de vizite la restaurant, iar in ceea ce priveste atmosfera, cei mai sensibili sunt clientii sub 18 ani.
Bucurestenii, dar si locuitorii din judete apropiate Capitalei sunt printre cei mai bine platiti romani, potrivit datelor Institutului National de Statistica (INS), citate de Realitatea TV.
Un bucurestean a castigat, in februarie, peste 1.500 de lei, cu 37% peste media nationala.
In timp ce un roman castiga in medie 1.134 de lei, salariile celor care locuiesc in Bucuresti, Ilfov, Cluj si Sibiu sunt mai mari, deoarece in aceste judete sunt concentrate cele mai multe dintre investitiile strainilor.
Salarii bune primesc si constantenii, gorjenii, dar si cei din Timis si Iasi. Topul primelor zece judete cu cele mai mari salarii medii nete este incheiat de Brasov si Giurgiu cu remuneratii mai mari de 1.000 de lei.
La polul opus se afla judetele Harghita si Maramures, unde localnicii primesc, pe luna, in jur de 800 de lei.
Pe ultimul loc se afla judetele Vaslui si Suceava, care fac parte din regiune de nord-est a tarii, considerata a fi una dintre cele mai sarace ale Uniunii Europene.
Majoritatea bucurestenilor care doresc sa-si cumpere o locuinta prefera un apartament intr-un bloc vechi decat intr-unul nou, aloca un buget de pana 60.000 euro si intentioneaza sa-l achite prin credit, potrivit unui studiu realizat Daedalus Millward Brown, la solicitarea Proiecte.biz. Studiul a fost realizat pe un esantion de 941 de persoane cu varsta peste 18 ani, din Bucuresti, care viziteaza site-urile imobiliare.
Potrivit studiului prezentat ieri in conferinta de lansare a celei de-a
In Capitala, depozitele la termen in valuta le depasesc pe cele in lei si cumuleaza jumatate din totalul inregistrat la nivel national. Daca oltenii si moldovenii si-au sporit depozitele in lei, bucurestenii si-au mentinut preferinta pentru economiile in valuta. Dobanzile mari practicate de banci la depozite inca de la finele anului trecut i-au determinat pe romani sa-si sporeasca economiile. In primele sapte luni ale anului, valoarea depozitelor la termen si a celor rambursabile dupa
Valoarea creditelor restante inregistrate de populatie si de firmele din Capitala a crescut cu 82% in primul trimestru al acestui an, la peste 1,5 miliarde de lei. Leul slab, dobanzile mai mari si puterea de cumparare mai mica au determinat populatia si firmele sa nu-si mai poata achita ratele. Bucurestenii sunt campioni in acest sens. Cei care au de rambursat credite la banci resimt din plin efectele crizei economice. Deprecierea cursului de schimb, cresterea dobanzilor si conditiile dificile
Imprumuturile contractate de locuitorii Capitalei in primul semestru au inregistrat cel mai mare avans, de 26,01%
Daca locuitorii din afara Capitalei au manifestat un interes sporit pentru finantarile imobiliare, bucurestenii s-au inghesuit la credite de consum.
In ciuda inaspririi conditiilor de acordare a imprumuturilor, populatia continua sa faca apel la finantarile oferite de banci. In primele sase luni ale acestui an, valoarea creditelor contractate de romani a crescut cu 21,6%, pana
Bucurestenii sunt campioni la datorii, avand restante de aproape 490 de milioane de lei, potrivit unui studiu realizat de Banca Nationala a Romaniei.
In functie de repartizarea creditelor pe judete, in Bucuresti s-a inregistrat si cea mai ridicata valoare, cu 61,87 miliarde de lei, informeaza Evenimentul Zilei. Capitala este urmata in top de judetele Brasov si Timis.
In luna iunie, populatia si firmele aveau restante de 1,22 miliarde de lei la creditele contractate in moneda nationala.
Cele mai putine restante au fost inregistrate, in luna iunie, in judetul Tulcea, cu 4,73 milioane de lei. Alte patru judete aveau datorii sub zece milioane de lei- Covasna, Satu Mare, Vrancea si Giurgiu.
In zece judete, creditele de consum in valuta le depasesc pe cele in lei.Bucurestenii sunt lideri incontestabili din punct de vedere al valorii imprumuturilor destinate finantarii consumului luate in valuta, potrivit statisticilor Bancii Nationale a Romaniei. Creditele de consum luate in valuta de acestia insumau echivalentul a peste 9 miliarde de lei la finele lunii martie, iar cele in lei - numai 6,8 miliarde de lei. Consumul finantat de imprumuturi in valuta al
Categorie: Economie 335 vizite [ Evenimentul Zilei ]
Bucurestenii isi pot planui zilele acestea vacanta de vara in cadrul Targului de Turism organizat in Parcul Izvor. Mizand pe sloganul "O lume intr-un singur targ", 63 de companii din domeniu vin in intampinarea potentialilor turisti cu oferte cat mai tentante. Conform organizatorilor, destinatia anului va fi Portugalia, trei agentii promovand chartere catre Lisabona si Madeira. De asemenea, bucurestenii sunt indemnati si catre destinatiile clasice de vacanta din Bulgaria, Grecia si Turcia,
Bucurestenii au avut in luna februarie un salariu mediu net de 1.557 lei, reiese din datele Institutului National de Statistica (INS), citate de in editia online a ziarului "Libertatea" de miercuri.
Peste media nationala de 1.134 lei au castigat si locuitorii judetelor Ilfov, Cluj si Sibiu.
Daca bucurestenii sunt cei mai bogati, la polul opus se alfa locuitorii din Harghita, care au castigat, in medie, doar 780 de lei.
Statistica realizata pe luna februarie demonstreaza ca in comparatie cu aceeasi perioada a anului trecut castigul salarial mediu a crescut cu 20,5%.
Potrivit estimarilor Comisiei Nationale de Prognoza, salariul mediu net ar urma sa ajunga la 1.202 lei la finele lui 2008, iar in 2009 la 1.335 de lei. Estimarile arata ca romanii vor fi platiti in 2013 cu un salariu mediu net de 1.866 de lei.
Bucurestenii au luat anul trecut credite ipotecare in valoare medie de peste 70.000 de euro, in timp ce valoarea medie in alte judete din tara a fost de 35.000 euro. In Bucuresti au fost acordate 13.000 de astfel de credite, de sase ori mai mult decat in fiecare judet din tara, a declarat miercuri directorul directiei stabilitate financiara din cadrul BNR, Ion Dragulin, citat de NewsIn.
In ceea ce priveste oferta imobiliara, Dragulin a precizat ca aceasta este in crestere si chiar exista riscul ca, in orasele cu populatie mica, oferta sa depaseasca cererea. De asemenea, reprezentantul BNR a spus ca oferta pentru utilizarea industriala are un mare potential, in timp ce oferta pentru birouri este sustinuta.
Existenta unor informatii pertinente privind piata imobiliara este necesara pentru evaluarea riscurilor, inclusiv pentru fundamentarea deciziilor de finantare, a mai spus Dragulin. El a adaugat ca ritmul de crestere al ofertei imobiliare se mentine ridicat, astfel ca nevoia de finantare este tot mai mare.
Piata creditelor ipotecare din Romania a crescut de aproape 4,8 ori, in ultimii trei ani, de la 840 de milioane de euro la 4 miliarde de euro. Pana in 2009, reprezentantii Coldwell Banker sustin ca acest sector ar putea ajunge la 8 miliarde de euro. In ciuda evolutie fulminate pe care au inregistrat-o, creditele ipotecare nu reprezinta decat 3,4% din Produsul Intern Brut, relateaza The Money Channel.
Inca din 2007, bancile au adoptat conditii de creditare mult mai flexibile decat in trecut. In acest fel a crescut accesul populatiei la imprumuturi, insa a sporit si riscul neplatii datoriilor. Studiile de piata arata ca doar 5% din bucurestenii care isi doresc o locuinta pot obtine un credit de peste 100.000 de euro.
Volumul creditelor este de aproape 15 ori mai mic decat cel din majoritatea statelor din Europa. Diferenta mare este data si de faptul ca doar 5% dintre bucurestenii aflati in cautarea unei case au acces la credite de peste 100.000 de euro.
In 2005, creditele ipotecare contractate in Romaniei au atins nivelul de 1,4 miliarde de euro, cu aproape 40% mai mult decat in anul anterior. Acelasi procent de crestere s-a inregistrat si in 2006, cat piata imprumuturilor pentru locuinte a depasit 2 miliarde de euro.
In 2007, potrivit datelor furnizate de consultantii Coldwell Banker, in tara noastra au fost contractate credite ipotecare in valoare de 4 miliarde de euro. Ele au reprezentat 3,4% din Produsul Intern Brut. Pentru 2009, asteptarile sunt duble, adica ...
Doar 7% dintre bucuresteni cred ca in Capitala pot fi gasite locuinte de buna calitate la preturi rezonabile, arata un studiu al Biroului de statistica al Uniunii Europene, Eurostat. Vecinii nostrii sunt mai optimisti. 26% dintre locuitorii Budapestei si 22% dintre cei ai Sofiei sunt multumiti de raportul calitate-pret al locuintelor.
In sondajul facut de Eurostat, pentru anuarul statistic al acestui an, au fost incluse si raspunsurile locuitorilor din Piatra-Neamt si Cluj. 22% dintre repondenti considera ca in Piatra-Neamt pot fi gasite locuinte de calitate la preturi rezonabile, in timp ce pentru Cluj ponderea raspunsurilor favorabile a fost de 8%.
Locuitorii din Leipzig (Germania) au cea mai buna perceptie in privinta oportunitatilor de locuit. 78% dintre repondenti dau un raspuns favorabil. Pe regiunile de dezvoltare ale Romaniei, Eurostat considera ca datele sunt incurajatoare, avand in vedere ritmul ridicat de crestere a acestora in perioada dintre 1995 - 2004.
Cu o crestere de 11,6%, regiunea Bucuresti-Ilfov s-a situat pe locul cinci in topul celor mai bune cresteri. Chiar si regiunea de nord-est, cu cele mai mici venituri din UE, a crescut cu peste 5%. Problema cea mai importanta ramane, in toate statele membre, cu exceptia Poloniei, adancirea diferentelor dintre zona capitalelor si regiunile sarace ale tarilor, se arata in anuar.
Referindu-se la infrastructura de transport din Romania si Bulgaria, analistii Eurostat noteaza ca densitatea soselelor din ...