busuioc traditie

Ziare.com
vezi toate articolele pe aceeasi tema
De Dragobete, saruta romaneste! Traditii si obiceiuri

De Dragobete, saruta romaneste! Traditii si obiceiuri

Chiar in ziua cand biserica noastra crestin-ortodoxa praznuieste prima si a doua aflare a capului Sfantului Ioan Botezatorul, calendarul popular sarbatoreste Dragobetele, zeul iubirii la romani si patronul bunei dispozitii.

Aceasta sarbatoare este umbrita astazi de o alta, de import, de Sfantul Valentin, care nu are nimic de a face cu traditia si cultura romaneasca, fiind doar un bun prilej de castig mare pentru comerciantii care speculeaza naivitatea si lipsa de informatii a tineretului nostru.

Nici la sate Dragobetele nu se mai sarbatoreste ca altadata, cand era tinut asemenea unei sarbatori religioase, pentru ferirea de boli si apararea dragostei. De mult, Dragobetele era prilej de bucurie si distractie pentru toata comunitatea locului. Azi au ramas doar amintirile batranilor si insemnarile etnografilor care povestesc despre traditiile si obiceiurile acestei sarbatori laice.

In ziua de Dragobete, femeile din sat aveau grija sa hraneasca din belsug pasarile din curte, dar si pe cele ale cerului ca anul sa fie bogat. De Dragobete nu se sacrificau pasari sau animale in nicio gospodarie, deoarece se credea ca fetele si femeile nu vor avea niciodata copii.

De Dragobete, nimeni nu facea treaba, nici in casa nici pe afara, ziua fiind considerata de popor o mare sarbatoare venita din mosi-stramosi. Se credea ca cel ce nu va respecta aceasta zi asa cum se cuvine, nu va mai avea glas omenesc si va ciripi precum pasarile. Batranii respectau aceasta sarbatoare drept o... mai mult


Duminica, 24 Februarie 2013, ora 08:53

3 comentarii
Traditii, obiceiuri si superstitii de Boboteaza

Traditii, obiceiuri si superstitii de Boboteaza

Pe 6 ianuarie, ca-n fiecare an, Biserica crestin-ortodoxa praznuieste botezul Domnului sau Boboteaza, adica momentul nasterii spirituale a Mantuitorului prin botezul in apa Iordanului de catre Ioan Botezatorul.

Pe langa intelesurile sale crestine insa, Boboteaza are si o serie de traditii si obiceiuri specifice poporului nostru.

Astfel, sarbatoarea este pregatita si anuntata inca din ajun, cand preotii merg cu Iordanul din casa in casa si, in timp ce stropesc casele si pe locuitorii lor cu apa sfintita, ei canta: "In Iordan, botezandu-Te Tu, Doamne, inchinarea Treimii S-a aratat; ca glasul Parintelui a marturisit Tie, Fiu iubit pe Tine numindu-Te; si Duhul in chip de porumb a adeverit intarirea cuvantului. Cel ce Te-ai aratat, Hristoase Dumnezeule, si lumea ai luminat, marire Tie".

La sfarsitul acestor spuse, membrii casei sunt invitati sa sarute icoana care infatiseaza botezul lui Iisus Christos. Stropirea de catre preot a credinciosilor cu apa sfintita este o traditie. In acest scop preotul foloseste un manunchi de busuioc.

Tinerele care vor sa se casatoreasca cer de la preot sau fura un fir din manunchiul de busuioc pe care si-l pun sub perna, in noaptea de 5 spre 6 ianuarie, ca sa-si viseze ursitul, viitorul sot.

O alta superstitie spune ca fetele care cad pe gheata in ziua de Boboteaza pot fi sigure ca se vor marita in anul in curs.

In seara de Ajun se pot savarsi practici de aflare a duratei vietii celor din casa cu ajutorul carbunilor. Astfel, se... mai mult


Duminica, 06 Ianuarie 2013, ora 08:14

18 comentarii
Sfantul Vasile cel Mare, traditii, obiceiuri, superstitii

Sfantul Vasile cel Mare, traditii, obiceiuri, superstitii

In fiecare an, la 1 ianuarie, prima zi din anul abia inceput, Biserica crestin-ortodoxa il praznuieste pe Sfantul Vasile cel Mare, care a trait in vremea imparatului Constantin.

Fiind mare iubitor de invatatura, a studiat la scolile din Cezareea, Bizant si Atena. Ca slujitor al bisericii, prin scrisul si cuvantul sau, Sfantul Vasile a luptat pentru luminarea crestinatatii si a aparat dogma Sfintei Treimi.

In traditia populara, Sfantul Vasile apare cu mai multe "chipuri". Astfel, este perceput ca avand mare putere asupra diavolilor, cu rugaciunile sale scotandu-se duhurile rele si necurate din oameni, animale, locuinte bantuite si indepartandu-se farmecele.

Pe de alta parte, Sfantul Vasile este perceput ca un mare betiv, calare pe un butoi plin de butura, de aceea se crede ca de ziua lui se fac chefuri si petreceri, lucru adevarat doar ca de regula, cei mai multi oameni sarbatoresc inceputul unui an nou.

Traditia populara atribuie obiceiul de a merge cu sorcova tot Sfantului Vasile. Se spuna ca, fiind fericit deoarece Domnul i-a dat ca zi a lui chiar prima zi din an, Sfantul Vasile a luat un clopotel, i-a legat de toarta un fir de busuioc si s-a urcat la Dumnezeu sa-i ureze de bine.

In prima zi a anului, copiii merg cu sorcova, din casa in casa si celor sorcoviti le ureaza sanatate, viata lunga si belsug. La inceputuri, sorcova era facuta din crengute inmugurite de pomi fructiferi taiate si puse in apa de Sfantul Andrei ori de Mos Nicolae. Astazi, sorcova se... mai mult


Marti, 01 Ianuarie 2013, ora 08:28

14 comentarii
Sfantul Mare Mucenic Gheorghe - traditii si obiceiuri

Sfantul Mare Mucenic Gheorghe - traditii si obiceiuri

In fiecare an, la 23 aprilie, toti crestinii il sarbatoresc pe Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, purtatorul de biruinta. Daca ar fi sa ne luam dupa iconografia medievala, Sfantul Gheorghe apare mai mult ca un erou de legenda si mai putin ca un sfant.

Unele icoane il prezinta pe Sfantul Gheorghe omorand un balaur in vremuri de demult, cand cavalerii purtau armuri stralucitoare. In alte icoane este prezentat sacrificand un dragon inspaimantator pe care, mai apoi, l-a predat fetei de imparat, gest care simbolizeaza raul imblanzit prin credinta.

Despre Sfantul Gheorghe se stie ca a trait in Cappadochia, teritoriul Turciei de azi, in vremea imparatului Diocletian. La 30 de ani ajunsese deja general in armata imparatului. In acea perioada, imparatul emisese un decret impotriva crestinilor, promitand daruri si cinstiri imparatesti celor care se leapada de Iisus Hristos.

Gheorghe cel sfant si-a marturisit credinta in Iisus in fata tuturor, refuzand onorurile promise de imparat si, in ciuda torturilor de tot felul la care a fost supus, nimic nu l-a intors de la credinta sa, ba, prin el, crestinismul a mai castigat adepti, insasi sotia lui Diocletian, imparateasa Alexandra, s-a intors, asemenea multor martori ai suferintelor indurate de Sfantul Gheorghe, spre Mantuitor.

In traditia populara, Sfantul Gheorghe este al doilea stalp calendaristic, alaturi de Sfantul Dumitru - Samedru - cum i se mai spune, intre cele doua divinitati existand o intelegere cosmica, facilitata si... mai mult


Luni, 23 Aprilie 2012, ora 07:49

9 comentarii
Dragobetele, sarbatoarea iubirii la romani - traditii si obiceiuri

Dragobetele, sarbatoarea iubirii la romani - traditii si obiceiuri

Despre Dragobete - sarbatoarea iubirii la romani, care se tine, in fiecare an, pe 24 februarie - pe timpul lui Ceausescu cei mai multi dintre romani nu au stiut niciodata nimic.

Si astazi, din pacate, este umbrita si ignorata din prea putina informatie, din necunoastere, dar si din cauza occidentalei Zile a Indragostitilor, de pe 14 februarie, sarbatoare de import care nu are nicio legatura cu traditia romaneasca. Un bun prilej insa pentru ca negustorii sa faca vanzare buna.

Dragobetele, zeul iubirii, la daci, dar si al bunei dispozitii, numit si Cap sau Inceput de Primavara, precede Martisorul, adevarata sarbatoare de revenire a naturii la viata. Despre Dragobete, barbat frumos si iubaret, se spune ca ar fi fiul Babei Dochia, pe cara Maica Domnului l-ar fi transformat intr-o floare cu acelasi nume.

La daci, Dragobete era zeul care oficia, la inceputul primaverii, nunta tuturor animalelor. In mitologia greaca, pasarile erau privite ca mesagere ale zeilor, "pasare" in greceste insemnand "mesaj al cerului", iar in timp aceasta traditie s-a raspandit si la oameni.

Astfel, de Dragobete, fetele si baietii se intalneau, pentru ca iubirea lor sa tina tot anul, precum a pasarilor despre care se spune ca se logodesc in aceasta zi. Se considera ca Dragobetele ocrotea si purta noroc indragostitilor, putand fi socotit un adevarat Cupidon romanesc.

Cu mult timp in urma, de dimineata, prin sate, se auzea "Dragobetele saruta fetele!" Apoi, daca vremea permitea, fetele si... mai mult


Joi, 23 Februarie 2012, ora 17:45

2 comentarii
Proprietatile magice si tamaduitoare ale busuiocului

Proprietatile magice si tamaduitoare ale busuiocului

Una din vechile legendele romanesti povesteste cum a aparut busuiocul. O fata tanara si foarte frumoasa moare, lasand in urma sa pe Busuioc, un baiat care o iubise nespus de mult.

Pe timpul acela se intamplase ca fusese o mare seceta si arsita soarelui vestejise toate florile. Tanarul indragostit si neconsolat mergea zilnic la mormantul fetei si varsa siroaie de lacrimi. In ciuda vremii secetoase, la capataiul fetei a inceput sa creasca o floare cu un miros deosebit, udata mereu de lacrimile baiatului. De atunci, floarea a primit numele baiatului, busuioc.

Mai putin cunoscut si folosit la noi in bucatarie, busuiocul este strans legat insa de traditiile romanesti. Ca sa capete puteri magice si calitati tamaduitoare, busuiocul trebuie semanat in dimineata de Sfantul Gheorghe, pe 23 aprilie. Cu ajutorul busuiocului, fetele nemaritate isi pot visa ursitul si au noroc in dragoste. Trebuie doar ca in ajunul marilor sarbatori sa-l poarte in par, la brau ori in san sau noaptea, inainte de culcare, sa-l puna sub perna.

Se spune ca femeia care va bea zilnic, pe nemancate, apa de busuioc, cate o cana de apa in care s-au macerat de seara pana dimineata trei ramurele de planta, va ramane mereu tanara si frumoasa si va fi iubita de alesul ei ca in prima zi.

Se mai spune ca cine poarta un fir de busuioc in portofel va avea noroc la bani; daca plantezi busuioc in jurul casei, fortele raului nu se vor apropia; e bine sa oferi in dar de casa noua un ghiveci cu busuioc. Se crede... mai mult


Marti, 22 Noiembrie 2011, ora 12:24

Traditii la romani in Sambata Mare

Traditii la romani in Sambata Mare

Sambata Mare este ultima zi dinaintea marii sarbatori a Pastelui, cand femeile trebuie sa pregateasca marea majoritate a mancarilor, sa deretice prin incaperi si sa faca ultimele retusuri la hainele noi pe care cei din familie urmeaza sa le imbrace in zilele de Paste.

De obicei, in Sambata Mare are loc si sacrificiul mielului, din carnea caruia se pregatesc mancari traditionale: drobul (in Bucovina cighir), friptura si borsul de miel.

Spre deosebire de Craciun, pentru Paste nu se pregatesc prea multe feluri de mancare, de unde si zicerea: "Craciunul este satul iar Pastele este fudul".

Principala grija a oamenilor inaintea Pastelui este aceea de a-si primeni hainele, fiecare gospodina trebuind sa aiba o camasa noua, cusuta in mod special, iar barbatii macar o palarie noua.

Momentul ritual al facerii pascai, in Sambata Pastelui, dar si in Joia Mare, capata frecvent valente magice deosebite: fie ca trimite la nasterea lui Iisus, fie la moartea lui (prin forma care i se da aluatului), femeia capatand astfel, prin repetarea unor gesturi foarte vechi, o putere deosebita, care poate sa fie valorificata si in gospodarie (ungerea pomilor cu aluat, pentru a le asigura rodirea, semanarea vegetatiei din gradina in aceasta zi, pasca speciala realizata pentru vite etc.).

Cel de-a doilea mare moment ritual este dat de ajunul marii sarbatori. Este noaptea cand se deschid cerurile, cand ard comorile si cand, in general, practicile magice de orice fel sunt la ele acasa.... mai mult


Sambata, 23 Aprilie 2011, ora 11:49

6 comentarii
Busuiocul - planta sfanta, magica si vindecatoare

Busuiocul - planta sfanta, magica si vindecatoare

Busuiocul, Ocimum basilicum, a fost cunoscut la indieni inca din urma cu trei milenii si s-a raspandit rapid in lumea larga datorita mirosului deosebit si gustului caracteristic, placut.

La indieni, busuiocul era cunoscut ca fiind planta lui Krishna si Vishnu. La romani si, mai tarziu, la italieni, busuiocul era considerat iarba dragostei si a fertilitatii, inflorirea lui fiind celebrate prin serbari si adevarate ritualuri.

La greci si in toata lumea ortodoxa, busuiocul e considerat, in primul rand, planta sacra. Agheazma se face cu busuioc si se imprastie cu un manunchi de busuioc pentru alungarea raului si sfintirea locurilor. Busuiocul se pune, de asemenea, la icoane ca sa atraga protectia divina asupra casei si locuitorilor ei. In acelasi scop, romanii il tin, de regula, in ghiveci, la fereastra.

La noi, la romani, exista traditia ca busuiocul sa se cultive in ziua de Sfantul Gheorghe, inainte de rasaritul soarelui. Semintele de busuioc se pun in pamant, in vase mici, la Dragobete, pe 24 februarie. Vasele se tin in casa, la lumina si, in ziua de Sfantul Gheorghe, se planteaza afara, in gradina.

Recoltarea busuiocului incepe la sfarsitul lui iunie, cand apar deja primele flori. Se culeg numai varfurile inflorite, nu si partea lemnoasa. Recoltarea dureaza pana toamna, tarziu, cand cade bruma. Pe masura ce varfurile inflorite se taie pentru uscare, planta da si mai multi lujeri care, la randul lor, vor inflori.

Proprietatile medicinale ale busuiocului au... mai mult


Sambata, 23 Aprilie 2011, ora 09:57

3 comentarii
O planta binecuvantata de zei: busuiocul

O planta binecuvantata de zei: busuiocul

De sute de ani, fetele nemaritate isi pun un fir de busuioc sub perna, in ajun de Boboteaza, pentru ca sa li se arate in vis ursitul. Traditia este mai veche decat ne inchipuim si greu de stabilit originea ei. O legenda romaneasca spune ca busuiocul s-ar fi nascut din mormantul unei fete udat cu lacrimi de catre iubitul ei, pe care il chema Busuioc.

Tot traditia cere ca busuiocul sa fie tinut la icoana, purtat la san, inchis intr-un medalion sau in geanta, deoarece reprezinta un adevarat talisman care te protejeaza contra farmecelor si atrage dragostea fiind simbolul fidelitatii si al relatiilor de lunga durata.

Fetele care se trezesc de dimineata, de Boboteaza, se stropesc cu apa sfintita si busuioc ca sa fie placute de baieti. De Anul Nou, duc la apa un manunchi de busuioc si il lasa pe mal, ca sa vada cel indragit ca este asteptat.

Lasand traditia la o parte, busuiocul, planta originara din orient (Pakistan, Thailanda), este un condiment apreciat, asociat de cele mai multe ori cu bucataria italieneasca. Florile, dar mai ales frunzele acestei plante, sunt folosite, proaspete sau deshidratate, pentru a da o savoare aparte mancarurilor.

Busuiocul este o sursa importanta de fier, calciu, vitamina A, continand si vitamina B6, magneziu, precum si potasiu.

Merita mentionate cateva din preparatele inobilate datorita aromei plantei:

* Este un condiment perfect in sosurile cu legume asociate fripturilor de vita sau pui fript.

* Frunzele de busuioc subtiri,... mai mult


Vineri, 15 Octombrie 2010, ora 18:54

2 comentarii

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
 
  1. La ce poate conduce teama de un atac militar al Rusiei
  2. Creatura marina "diavolul negru", filmata in premiera mondiala (Video)
  3. Ursuletul Winnie the Pooh, interzis intr-un oras european pentru ca e "hermafrodit"
  4. Supravietuire miraculoasa: A cazut de la etajul 11 pe o masina in miscare
  5. Un atac nuclear a distrus civilizatia de pe Marte - teorie stiintifica
  6. Barbati pusi sa treaca prin chinurile nasterii - cum au rezistat
  7. Ai merge cu un autobuz alimentat cu excremente?
  8. Moarta in bratele sotului, din cauza detectorului de metale din aeroport
  9. Noua Barbie are vergeturi si acnee (Foto)
  10. Ai camere de supraveghere video? Poti fi spionat pe un site din Rusia