Consiliul de Administratie al BNR a hotarat luni reducerea nivelului ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in valuta, cu scadente reziduale de sub doi ani, ale institutiilor de credit, de la 30 la suta la 25 la suta incepand cu perioada de aplicare 24 noiembrie-23 decembrie 2009.
Decizia CA al BNR se inscrie totodata in procesul de aliniere graduala a nivelului ratelor rezervelor minime obligatorii din Romania la standardele Bancii Centrale Europene, se arata intr-un comunicat al Bancii Nationale, remis Ziare.com.
Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei s-a intrunit luni intr-o sedinta speciala pentru a analiza implicatiile bugetare, monetare si financiare ale decalarii calendarului imprumuturilor externe prevazut pentru trimestrul IV a.c. in cadrul aranjamentului multilateral incheiat de Romania cu Uniunea Europeana, Fondul Monetar International si alte institutii financiare internationale.
In contextul amanarii intrarilor programate de fonduri externe, acoperirea din resurse ale pietei interne a necesarului de finantare a sectorului guvernamental in ultima parte a anului curent concomitent cu pastrarea echilibrelor macroeconomice impune adecvarea conditiilor de finantare din sistemul bancar autohton.
Potrivit calendarului anuntat anterior, urmatoarea sedinta a CA al BNR dedicata politicii monetare va avea loc in data de 5 ianuarie 2010.
E.E.
Noul Consiliu de Administratie al BNR va fi condus de Mugur Isarescu, primviceguvernatorul Florin Georgescu, viceguvernatorii Cristian Popa si Bogdan Olteanu.
Alaturi de acestia vor fi si Nicolae Danila, Napoleon Pop, Agnes Nagy, Dinu Marin si Virgil Stoenescu, potrivit mai multor surse citate de Mediafax.
Potrivit acestora, Lucian Croitoru, Daniel Daianu si Silviu Cerna nu vor primi, aproape sigur, avizele comisiilor reunite de buget-finante.
Pana la aceasta ora, comisiile au audiat noua din cei 12 candidati interesati sa faca parte din CA al BNR.
Dupa finalizarea audierilor se va trece la votul pentru fiecare persoana in parte.
PSD il sustine pe Bogdan Olteanu pentru functia de viceguvernator responsabil de administrarea rezervelor internationale si pe Cristian Popa pentru cea de viceguvernator pe politica monetara, au declarat marti seara surse din partid, pentru NewsIn.
"Il vom sustine pe Olteanu ca viceguvernator", au afirmat sursele citate.
Pentru cea de-a doua functie de viceguvernator, responsabil de politica monetara, PSD il sustine pe Cristian Popa, propus de PDL.
"Atat Popa, cat si Croitoru sunt specialisti pe politica monetara, dar il preferam pe Popa, datorita experientei", au mai spus reprezentantii PSD.
Conform nominalizarilor facute de partide, pentru cele doua pozitii de viceguvernator candideaza Lucian Croitoru si Cristian Popa, sustinuti de PDL, si Bogdan Olteanu, sustinut de PNL.
Din cei trei candidati pentru cele doua pozitii de viceguvernator, Bogdan Olteanu este singurul care nu are experienta in domeniul bancar sau de banca centrala.
Lucian Croitoru este in prezent consilier al guvernatorului BNR si a fost anterior reprezentantul Romaniei la FMI, in timp ce Cristian Popa este viceguvernator al BNR.
Pentru Consiliul de Administatie al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) au fost anuntate 11 candidaturi pentru opt pozitii, in conditiile in care pentru functia de guvernator - care este si el membru in CA - exista un consens in randul partidelor pentru reinnoirea mandatului lui Mugur Isarescu.
Principala responsabilitate a Consiliului de Administratie al BNR in noul mandat va fi adoptarea euro, punctul final si cel mai dificil fiind cursul de schimb la care se face trecerea, a declarat marti guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, la audierile din Parlament.
"Nu vad o alta chestiune mai importanta pentru urmatorul mandat decat trecerea la euro, care include stabilitatea preturilor, dar si stabilitatea cursului de schimb, respectiv asigurarea acestora de o maniera durabila. Chestiunea vitala, punctul final si cel mai greu, il reprezinta cursul de schimb la care se face trecerea", a spus Isarescu.
El a reamintit ca principala problema in procesul de adoptare a euro o constituie in prezent reducerea deficitului bugetar, nu inflatia sau dobanzile.
Banca centrala si guvernul si-au propus ca Romania sa adopte moneda unica europeana in 2014, ceea ce inseamna intrarea in ERM-2 (anticamera zonei euro) in 2012.
Potrivit viceguvernatorului BNR Cristian Popa, intrarea efectiva in zona euro ar putea avea loc la 1 ianuarie 2015, daca Romania primeste decizie favorabila in 2014.
Noul mandat al CA al BNR incepe in 11 octombrie 2009 si expira la finalul lui 2014, suprapunandu-se peste perioada decisiva pentru adoptarea euro de catre Romania, confrm actualului obiectiv.
Adoptarea euro este conditionata de indeplinirea mai multor criterii, intre care nivelul inflatiei si al dobanzilor, deficitul public (cel mult 3% din PIB) si datoria publica (maximum 60% din PIB).
Comisiile pentru buget-finante ale Camerei Deputatilor si Senatului se reunesc, marti, de la ora 17.00, pentru audierea persoanelor desemnate de catre partidele politice pentru conducerea BNR, au precizat presedintii celor doua foruri.
Audierile persoanelor propuse pentru noul mandat al Consiliului de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei (BNR), vor avea loc marti, de la ora 17.00, au precizat pentru NewsIn presedintele Comisiei de buget-finante din Camera Deputatilor, Viorel Stefan, si presedintele acestui for din Senat, Ion Ariton.
Aceste audieri erau programate sa aiba locmartea trecuta, insa au fost anulate din cauza contextului politic- disensiunile din coalitie generate de cerera premierului Boc de remaniere a lui Dan Nica.
Mandatul actualului Consiliu de Administratie, care a avut marti ultima sedinta de politica monetara, expira in 10 octombrie, iar partidele parlamentare au anuntat deja persoanele pe care le sustin pentru noul mandat al CA, ce incepe in 11 octombrie.
In afara de guvernator, functie pentru care exista un consens in randul partidelor pentru reinnoirea mandatului lui Mugur Isarescu, celelalte opt locuri din CA vor fi atribuite unor persoane propuse de partidele parlamentare dupa algoritmul: PSD - 3, PDL - 3, PNL - 1 - si UDMR - 1.
PSD ii sustine pentru cele trei posturi pe Florin Georgescu (actualul prim-viceguvernator, sustinut pentru aceeasi functie), Marin Dinu si Nicolae Danila, fost presedinte al BCR, in timp ce PDL ii sustine ..
Comisiile reunite pentru buget, finante si banci ale Senatului si Camerei Deputatilor urmeaza sa audieze marti, la ora 17.00, persoanele propuse de partide pentru Consiliul de Administratie (CA) al Bancii Nationale a Romaniei (BNR).
Social-democratii ii sustin pentru CA al BNR pe Florin Georgescu, CA prim-viceguvernator, pe Marin Dinu si Nicolae Danaila. Cristian Popa si Lucian Croitoru sunt propusi pentru functiile de viceguvernator de catre PD-L, partid care il mai sustine CA membru in CA si pe Virgil Stoenescu.
Liberalii au si ei o propunere pentru una din functiile de viceguvernator si anume Daniel Daianu, iar UDMR o sustine pe Agnes Nagy pentru un loc in CA al BNR.
Liderii partidelor parlamentare il sustin pe Mugur Isarescu pentru un nou mandat la conducerea BNR si pe Florin Georgescu pentru functia de prim-viceguvernator, dupa cum s-a decis, pe 24 septembrie, la intalnirea liderilor grupurilor parlamentare din Senat si Camera Deputatilor.
Banca Nationala a Romaniei (BNR) ar trebui sa reduca rata dobanzii cheie la urmatoarea sedinta de politica monetara, din 6 mai, atat timp cat creditarea ramane scazuta, sustine presedintele - director general al BRD SocGen, Patrick Gelin.
"Nu este o problema in privinta rezervelor minime obligatorii, ci a ratei dobanzii, in conditiile in care lichiditatea exista in prezent", a spus Gelin.
La ultima sedinta de politica monetara, din 31 martie, BNR a mentinut rata dobanzii de politica monetara la 10% pe an, dar a scazut rata rezervelor minime obligatorii la pasivele in valute cu scadenta reziduala de peste doi ani, de la 40% la 0%.
Gelin a precizat ca, odata cu aprobarea acordului cu Fondul Monetar International (FMI) in luna mai, spera ca BNR sa reduca dobanda de politica monetara, insa se asteapta la o "reducere graduala".
Pe de alta parte, acordul cu FMI ar trebui sa duca la o stabilizare a cursului de schimb, ceea ce ar permite BNR sa aiba o marja mai larga de actiune in politica monetara.
"In mod normal, cursul leului ar trebui sa se stabilizeze. Nu este atat de important nivelul, ci stabilitatea cursului de schimb", a precizat directorul general al BRD.
Totodata, el a mai spus ca, in conditiile unei piete imobiliare "aproximativ inghetate", problema este lipsa unui pret de echilibru intre cel de cumparare si cel de vanzare.
Oficialul BRD a spus ca banca se afla in prezent in negocieri cu institutii financiare internationale, ca BERD si BEI, pentru ...
Banca Nationala a Romaniei (BNR) ar trebui sa mentina rezervele minime obligatorii la nivelul curent, in conditiile in care acestea sunt importante pentru mentinerea credibilitatii, esentiala pentru Romania in acest an, a spus presedintele BRD-SocGen, Patrick Gelin.
"Nu este bine ca BNR sa reduca rezervele in acest an, in care accentul s-a mutat pe mentinerea credibilitatii", a mai spus Gelin, citat de NewsIn.
La cea mai recenta sedinta de politica monetara, BNR a mentinut nivelul rezervelor minime obligatorii la pasivele in lei la 18%, iar la cele in valuta la 40%, dar a coborat dobanda cheie cu 0,25 puncte procentuale, la 10% pe an.
"Consideram prematura o relaxare a politicii monetare. BNR a dat un prim semnal, prin scaderea dobanzii, dar relaxarea nu se va intampla pana lucrurile nu se vor aseza pe un fagas mai linistit, ceea ce ar putea lua mai multe luni. Poate avea loc, insa, in acest an", a completat si directorul general adjunct al bancii, Petre Bunescu.
Bancherilor nu cred ca BNR ar putea decide prea curand modificare actualului regulament de creditare, pe care oficialii bancii centrale au promis ca-l vor reanaliza la inceputul anului viitor, sustine Radu Gratian Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor.
"Nu-mi fac iluzii ca BNR ar putea lua decizii inainte de urmatoarea sedinta de politica monetara", a mai declarat Ghetea, citat de NewsIn.
Cu toate acestea, presedintele ARB a spus ca spera ca bancherii sa se mai intalneasca cu reprezentantii BNR ca sa discute despre masurile care ar trebui luate in actualul context de criza internationala.
"Am trimis acum doua zile o scrisoare bancii centrale in care am mentionat ce masuri consideram necesare pentru fluidizarea creditarii, in baza carora activitatea de creditare sa continue, luand in calcul contextul international", a mai precizat presedintele ARB.
Acesta a adaugat ca punctul de vedere al ARB transmis bancii centrale contine "numai o parte din ce am trimis initial Ministerului Economieri si Finantelor", actuala versiune continand opinii pe care le-a agreat impreuna cu ministerul.
Declaratiile au fost facute in contextual in care Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR, a declarat cu o zi in urma ca banca centrala va reanaliza, in ianuarie 2009, cu reprezentantii bancilor comerciale, oportunitatea modificarii normelor de creditare a populatiei recent introduse, in conditiile in care datele disponibile in prezent nu sunt relevante.
BNR are independenta institutionala si financiara, nefiind alimentata de la bugetul de stat, a precizat consilierul guvernatorului BNR, care a subliniat ca "niciun salariat al bancii centrale nu e platit cu zeci de mii de euro" si "nu beneficiaza de pensii exceptionale sau nesimtite".
"Comunicatul emis de un grup de parlamentari PDL cu privire la faptul ca o serie de institutii de stat nu sunt incluse in legea salarizarii unice este din mai multe puncte de vedere lipsit de logica. In primul rand, gruparea celor patru institutii este anapoda, deoarece BNR nu are nicio legatura cu CSA, CNVM si CSSPP in planul salarizarii", a declarat, pentru NewsIn, consilierul guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei (BNR) Adrian Vasilescu, in replica la solicitarea parlamentarilor.
El precizeaza ca, din acest punct de vedere, "si adresantul (FMI,n.r.) este ales in necunostinta de cauza", in conditiile in care BNR face parte din sistemul european al bancilor centrale si se supune in exclusivitate reglementarilor Bancii Centrale Europene (BCE).
"Prin urmare, FMI, sub acest aspect, nu poate avea nicio influenta asupra modului in care este salarizat personalul BNR", a subliniat Vasilescu.
Consilierul guvernatorului BNR a adaugat ca nici nivelul salarizarii in cele patru institutii nu este cat de cat apropiat astfel incat acestea sa poata fi asociate din acest punct de vedere.
"Exemplul dat in comunicat, cu salariul de 19.600 de euro al presedintelui CSA, nu are nicio legatura cu ...
Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) va reduce cu doar 0,25% dobanda cheie in sedinta de marti, ultima din 2009, dupa ce tensiunile politice au amplificat presiunea pe cursul de schimb si risca sa intarzie urmatoarea transa de la FMI, estimeaza analistii, care nu exclud nici mentinerea dobanzii la 8%.
Totodata, lipsa lichiditatii a ridicat dobanzile pe piata interbancara, decuplandu-le semnificativ de dobanda de politica monetara.
Leul s-a depreciat cu peste 11 bani, respectiv 2,64%, de la ultima sedinta de politica monetara, din 29 septembrie, in conditiile in care, intre timp, coalitia de guvernare s-a destramat, iar cabinetul Boc a fost demis de Parlament.
BNR va actiona astfel cu prudenta la urmatoarea sedinta de politica monetara a Consiliului de Administratie, stabilita pentru marti, 3 noiembrie, iar majoritatea analistilor mizeaza pe o reducere cu 0,25 puncte procentuale a dobanzii cheie, la 7,75%.
"Un factor important in decizia de marti vor fi incertitudinile mari create de mediul politic, situatie ce pune presiune pe leu, dar duce si la probleme legate de acordul cu FMI (Fondul Monetar International, n.r.). BNR va cobori dobanda cheie cu 0,25 puncte procentuale ca un semn de prudenta intr-o perioada cu turbulente", a declarat economistul-sef al Raiffeisen Bank, Ionut Dumitru, pentru NewsIn.
"Am revenit la o perioada in care deciziile BNR au o relevanta scazuta, ca si la finalul lui 2008 - inceputul lui 2009, deoarece este o ...
Consiliul de Administratie al BNR ia in calcul marti o noua scadere a dobanzii-cheie. Cu aceasta ocazie, sefii bancilor comerciale nu au ezitat sa-si ceara si banii inapoi, prin scaderea rezervelor minime obligatorii (RMO) la pasivele in lei, insa nu dau semne ca vor reduce si ei la randul lor dobanzile la credite.
Marti este ultima intalnire din 2009 a CA al bancii centrale, potrivit EVZ.
O parte dintre bancheri au sugerat CA BNR sa copieze modelul olandez prin reducerea rezervelor la 2%, pentru pasivele in lei.
Dezghetarea creditarii mai are de asteptat, deoarece, desi in acest an BNR a scazut dobanda de politica monetara de la 10,5% la 8%, acest lucru nu s-a simtit deloc in imprumuturi.
Insa bancile vor banii de la banca centrala, fara a mai relaxa si creditarea. In schimb, reducerea rezervelor minime fie CA se va face la pasivele in valuta, fie CA va fi la cele in lei - acest lucru va aduce mai multa lichiditate in piata.
De asemenea, daca BNR reduce dobanda-cheie leul s-ar putea deprecia.
Analistul economic Aurelian Dochia consultat de EVZ crede CA BNR nu va lua nicio masura in aceasta perioada, ci va astepta sa vada cum evolueaza piata si apoi va face o miscare.
Banca Nationala a Romaniei a ajuns intr-un punct in care nu stie ce sa faca: sa ajute cursul lovit de criza sau sa imprumute bancile, pentru a scadea dobanzile.
BNR urmeaza sa decida luni daca va reinnoi creditele de refinantare acordate in urma cu o saptamana, in conditiile in care dobanzile sunt in continuare la niveluri ridicate, insa nu trebuie sa neglijeze nici deprecierea cursului, informeaza Ziarul Financiar.
Printr-un credit pe patru zile oferit bancilor comerciale, la o dobanda de 8% pe an, BNR a injectat joia trecuta in piata aproape 12 miliarde de lei, echivalentul a 2,8 miliarde de euro. Cu toate acestea dobanzile pentru plasamentele pe termene scurte nu au scazut.
"S-ar putea ca BNR sa nu faca astazi (n.r. luni) o licitatie pentru oferirea de credite. Bancile pot accesa fonduri prin facilitatea Lombard, la 12% pe an, iar prin dobanzi mai mari este stimulata revenirea cursului", a declarat un dealer pentru sursa citata.
In cazul in care BNR nu va acorda noi credite de refinantare, dobanzile nu se vor micsora, ci din contra vor creste.
Dobanzile la care bancile isi imprumuta lei intre ele au crescut foarte mult in ultima perioada, ajungand la niveluri de peste 9,2% pe an. De asemenea, lichiditatea pietei s-a redus dramatic, in timp ce dealerii asteapta sa vada ce decizie ia BNR.
"Instabilitatea politica a crescut incertitudinea si a sporit riscurile legate de o depreciere a leului. Noi pierderi pentru leu in viitorul apropiat nu pot fi excluse, ...
"Nici Guvernul, nici eu si nici Banca Nationala nu ne-am propus sa scoata tara din criza". Chiar nicio institutie enumerata de seful statului sa nu poata face nimic pentru ca Romania sa treaca de criza?
Cu siguranta este mai simplu sa astepti sa te traga altii dupa ei, dar este oare si eficient? Poate ca nicio tara nu are capacitatea de a iesi de una singura din criza globala, asa cum a precizat Traian Basescu, dar cum se face ca unele state au o crestere economica mai aproape de zero, iar Romania va incheia anul cu -9%?
Daca presedintele nu ar fi facut aceasta declaratie ar fi fost oricum limpede ca nicio autoritate nu si-a propus sa scoata tara din criza, ca dovada stand zecile de "masuri anticriza" adoptate in acest an de Cabinetul Emil Boc.
Traian Basescu are dreptate cand spune ca Romania este dependenta de ceea ce se intampla pe piata globala, cu precadere pe cea comunitara, dar nu si atunci cand zice ca nici el, nici Guvernul si nici BNR nu aveau ce face in fata crizei.
Lucrurile pe care le-ar fi putut face nu fac obiectul acestei discutii, dar ne putem opri asupra celor doua prioritati ale autoritatilor pentru aceasta perioada: mentinerea cursului in frau si reducerea deficitului bugetar.
Cum media cursului de schimb nu a depasit in nicio luna din acest an valoarea de 4,2839 lei/euro, putem considera atins obiectivul BNR de a mentine euro intre 4,2 si 4,3 lei.
Daca Romania s-a imprumutat cu 13 miliarde de euro de la FMI pentru ca BNR sa aiba bani cu ...
Banca Nationala va reduce marti dobanda cheie cu 0,5 puncte procentuale, pana la 8%, in conditiile scaderii inflatiei si a necesitatii relansarii activitatii economice.
Analistii anticipeaza ca BNR va reduce dobanda de politica monetara, in conditiile in care singura modalitate de a sprijini activitatea economica este reducerea dobanzilor la credite, insa au viziuni diferite asupra rezervelor minime obligatorii, informeaza Mediafax.
Economistul-sef al Raifeissen Bank, Ionut Dumitru, crede ca "exista ceva sanse pentru o diminuare a ratei pentru pasivele in valuta cu 5 puncte procentuale, dar acestea sunt mai reduse decat cele pentru scaderea dobanzii de politica monetara".
Nicolaie Chidesciuc, senior economist la ING Bank Romania, nu crede ca marti BNR va decide si diminuarea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei, pentru ca exista suficient de multa lichiditate in piata in urma conversiei in lei a sumelor atrase de Ministerul Finantelor in valuta, de exemplu de la FMI si emisiunea de titluri de stat in valuta.
Economistul sef al BCR, Lucian Anghel, a declarat pentru Mediafax ca BNR ar putea mentine ratele la rezervele minime obligatorii, "in contextul lichiditatii consistente din piata, generata de reducerea rezervelor".
Si economistul sef al UniCredit Tiriac Bank, Rozalia Pal, estimeaza ca BNR va cobori marti dobanda de politica monetara, si crede ca ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si valuta vor fi mentinute.