Articole despre "caini"
Mitocania fara substanta
Anca Constantinescu si Marius Marinescu au dat spectacolul, probabil, apoteotic al campaniei lor. Paharele de apa pe care si le-au turnat reciproc au facut rapid ocolul televiziunilor si au deschis jurnalele de stiri. Asta da campanie palpitanta!
De fapt, n-a fost vorba decat despre doi parlamentari cu comportament badaranesc repetat, care nici pana acum n-ar fi avut ce cauta in forul legiuitor al tarii. Nici macar nu au fost originali.
Pahare cu apa aruncate in fata, chiar pumni, ca sa nu mai vorbim despre injurii s-au mai vazut in campaniile electorale ale lumii, inclusiv in Statele Unite. La vremuri atat de tensionate, nervii scapa de sub control si caracterul iese la suprafata. Exista insa o diferenta majora.
In Statele Unite, campania include si scene violente periferice, dar are o substanta foarte puternica. La noi e invers. Campania este in principal alcatuita din spectacol de proasta calitate si are foarte putina substanta.
Ma tem ca Anca Constantinescu este cunoscuta doar pentru "eleganta" expresiei urlata de la tribuna Parlamentului: "Ciocu’ mic", iar Marius Marinescu pentru pumnii impartiti tot la locul de munca.
In rest, nu mare lucu. Marius Marinescu a initiat si o lege populista si incompleta care a blocat curatarea Bucurestiului de caini vagabonzi.
In campanie nu i-am auzit pe cei doi cu vreo idee extraordinara, cu vreun proiect solid. In schimb, si-au ridicat poalele in cap - ea tata, el mitocan.
Disperarea ...
[citeste mai mult]
Alte articole despre: ciocu mic, bataie, apa, Bideu
Categorie: Opinii
5571 vizite [ Ziare.com ]
Editorial: Groh, groh
Nu-mi place Cristian David din mai multe motive, dar ma opresc la doua: in primul rand il compar cu alte capetenii de politisti (Blaga, Rus), pentru al doilea ma raportez la sentimentele supusilor domniei sale: sila. Nu pentru ca David ar fi tampit sau ar mirosi a transpiratie. Dar nu a reusit sa le starneasca respectul.
Fireste ca un criteriu ca respectul pe care-l simte o categorie sociala ca politistii fata de pumnul in care-i tine nu reprezinta un punct la care sa te raportezi. Deoarece pana sa spun despre purtatori de caschete ca nu mai miros a militieni mai este. Deocamdata, noua generatie de politisti, mai spalata, mai instruita, cu doctorate si in altceva decat criminalistica si pericol social (seamana tezele pana la identificare) este o minoritate.
Dar nu poti sa nu-ti scoti palaria in fata celor care reusesc sa starneasca teama unei categorii despre care orice se poate spune, dar nu ca este lipsita de mijloace.
Fie si din punctul de vedere al varstei, care presupune alta mentalitate, intr-o alta configuratie a creierului, intre Cristian David si generalul antidrog, Pavel Abraham, este o distanta tare mare. Ca de la colibri la dinozauri.
Si pe cand credeam ca dinozaurii disparusera, m-am trezit privindu-i. Dar Pavel Abraham nici macar nu este un Tyranosaurus Rex, care in ciuda ferocitatii, trezeste respect, ci o combinatie intre o soparla de zece tone proaspat iesita din mare si o pasare uriasa, grasa, care haleste sase cadavre de maimuta deodata. Sau ...
[citeste mai mult]
Alte articole despre: Cristian David, interne, politisti
Categorie: Opinii
752 vizite [ Ziare.com ]
Editorial: Motanul si pekinezul
... sau orice alt caine mic, care n-are pic de oboseala in stomac, dar nici simtul proportiilor, si hamaie pana lesina, se odihneste pret de-un pahar cu apa si iar hamaie pana lesina.
Dan Voiculescu si Mircea Geoana - un cuplu de lideri. Un enunt care te face sa te clatini de ras. Si daca presedintele PSD e un ins inteligent, in ciuda sinceritatilor sale dezarmant de paguboase, cel al PC este numai viclean.
Nu smecher, ca asta ar putea presupune o fiinta simpatica . Ci un motan bej cu coada de vulpe si dinti triunghiulari, foarte ascutiti, obisnuiti sa sfartece animale mici.
Ca pe-acolo, prin fundul curtii din mahalaua fara canalizare, nu circula decat rozatoare si rame, iar cand pe sosea trece un motan tarcat, mare si sanatos, rau si cu un miorlait smecher, care-l azvarle cat colo de cate ori il prinde-ntre labute, crapa de ciuda.
Ca asta e imaginea care-mi vine prin minte de cate ori Dan Voiculescu se zborseste la Traian Basescu. Numai ca nu pricepe ca nu devine mai putin mirositor daca-si alege adversari puternici.
In ceea ce-l priveste pe Mircea Geoana, natura n-a fost mai generoasa cu psihicul sau. Disperat ca, in ciuda oscilatiilor de popularitate ale lui Traian Basescu, acesta mentine armonica intre aceleasi limite, si nu-i scade limita de jos, presedintele PSD face apel la prostia romanilor, si sugereaza ca este pe punctul sa-si faca intrari la Barack Obama, prin prietenul vicepresedinte Joe Biden.
Dupa ce si-a cusut pe costumul de cosmonaut ...
[citeste mai mult]
Alte articole despre: Basescu, rivali politici, alegeri 2008
Categorie: Opinii
747 vizite [ Ziare.com ]
Editorial : Prin gaura cheii
La mai putin de o luna pana cand ne vom imbraca hainele de sarbatoare, vom merge la biserica, apoi la vot, apoi la masa de duminica, unde avem pregatite niste cefe cu cartofi prajiti si castraveti murati, prin institutiile statului nu mai bate nici vantul.
Usile se misca lin, trase de functionarii care intra cascand, isi lasa semnatura pe registrul de prezenta, isi trag un dosar in fata si executa linii paralele cu rigla, apoi isi fac o cafea, apoi trec la patratele si, dupa cateva ziare rasfoite si cateva telefoane la mama, la Bolintin, ataca piscul, cu mana libera: cercul!
In spate, in fiset, sunt stranse documente - cativa metri cubi - , dar cine sa le puna in ordine, sa linga niste legi ca sa formuleze raspunsuri?
Ochii se opresc pe perete, apoi pe geamul care da in curtea interioara, unde soferii isi lustruiesc oglinzile, apoi portierele, apoi iar oglinzile, apoi merg la masa.
Un pacanit usor se apropie de usa: e duduia Corina, care aduce un vraf de pliante de la agentii de turism, poate s-o mai gasi vreun revelion pentru intarziati.
Si doua ore, lumea se muta cu mintea in excursie. Intr-un tarziu, taaare tarziu, se face ora 4, si toata lumea rupe usile.
... Am inrosit frecventa, intre orele 11 si 13, ca sa gasesc un prieten care imi raspunde ca nu poate vorbi, ca are de lucru, si ma suna el mai tarziu. N-am gasit.
Un ochi daca dadeai pe gaura cheii la institutiile statului, auzeai mustele cum casca. "Ce vrei, Chis? Nu lucreaza nimeni . Tu nu ...
[citeste mai mult]
Alte articole despre: functionari, vacanta, alegeri parlamentare 2008
Categorie: Opinii
555 vizite [ Ziare.com ]
Toxina 2% a politicii romanesti
De ani de zile, politica romanesca inregistreaza un paradox extrem de toxic demn de Cartea Recordurilor.
Un partid de lift, fara doctrina, cameleonic, care niciodata nu trece de doi la suta in optiunile de vot ale romanilor, face jocuri in domenii esentiale, participa la guvernare, este curtat, la fel de vizibil si potent ca o formatiune cu cel putin de zece ori mai multe procente.
Partidul Conservator este de fapt un mutant politic, o specie rezultata din imperecherea securistului ceausist cu mafiotul contemporan, fara scrupule si fara principii.
De fapt, din start, a vorbi despre conservatori ca despre un partid este un non sens. PC este o gasca, gasca lui Voiculescu.
Un partid trebuie sa aiba cel putin o ideologie si cateva personalitati marcante. Care este ideologia PC? Chiar mai putin decat atat, e de stanga sau de dreapta? Cine sunt personalitatile acestui partid, in afara de Dan Voiculescu? Cativa puscariabili, Codrut Seres si George Copos, cateva goarne, Codrut Stefanescu, Sergiu Andon si Marius Marinescu, un un medic celebru ratacit prin politica, cateva masini de vot anonime si un presedinte de mucava pus ca o papusa in fruntea partidului prin vointa lui Voiculescu. In rest, cam nimic.
Si totusi, acest partid se pregateste sa reintre in Parlament, tot pe spezele PSD-ului, tradat si recucerit fara prea mare efort, si chiar pentru o noua intrare la guvernare. Din aceste pozitii, conservatorii au doua griji: sa satisfaca interesele propriei ...
[citeste mai mult]
Alte articole despre: PC, conservator, Dan Voiculescu, partid. TV
Categorie: Opinii
3933 vizite [ Ziare.com ]
Zilele Bucurestiului, inca o gaselnita electorala (Galerie Foto)
Daca pregatirile pentru summit-ul NATO au fost o incercare, zic eu, esuata de "albire" a imaginii Romaniei in lume, spectacolele de teatru, concertele, paradele, proiectiile de filme si focurile de artificii de Zilele Bucurestiului sunt doar o parte din pomana electorala dinainte de alegerile parlamentare.
De ce? Pentru ca sarbatorim Bucurestiul exact in modul in care a ajuns sa ne placa: primind, umil, ce ni se da. Aceasta moda a prins si la demnitarii romani: nimic nu se mai face doar de dragul de a se face sau pentru ca trebuie, ci pentru publicitate, pentru afaceri si, mai ales, pentru voturi.
Bucurestenii nu au parte in aceste doua zile de un altfel de Bucuresti, ci de o pura apa de ploaie . Daca in ultimii patru ani a fost un oras mort, despre care s-a anuntat ca si-ar fi revenit din coma la summit si la alegerile locale, imediat ce s-a dat, inca de timpuriu, gongul de parlamentare, a inceput resuscitarea. Daca nu acum, atunci cand?
Insa tot ce fac autoritatile este sa lipeasca un bibelou ciobit, sa varuiasca o casa daramata, sa imbrace in polei un cadou vechi si sa spele un geam spart, toate astea pentru ca se asteapta ceva de la ei, pentru ca, spre deosebire de anii trecuti, ni s-au lungit rabdarile prea mult ca sa votam pe o nimica toata.
De ochii lumii
In acest weekend nu se sarbatoresc nicicum 549 de ani de la atestarea istorica a Bucurestiului, ci este intrarea, neoficiala, in campania electorala pentru parlamentare. Asa incepe totul: cu ...
[citeste mai mult]
Alte articole despre: Bucuresti, zile, sarbatoare, trafic, masini, parcari
Categorie: Opinii
2953 vizite [ Ziare.com ]
Bucuresti, orasul care moare
Multa ipocrizie in manifestarile de ziua Bucurestiului! Cam ca la marile pomeni facute nu in memoria decedatului, ci pentru gloria urmasilor, mai marii Bucurestiului vor sa-si mimeze ostentativ dragostea pentru un oras care, altminteri, pare orice altceva decat un oras iubit si respectat.
Asta e, de fapt, marea drama a Bucurestiului: de multa vreme nu mai este un oras iubit, cam de pe vremea regilor Romaniei.
Cand a venit pentru prima oara in capitala tarii peste care urma sa domneasca, Carol I a fost socat de inapoierea orasului cu aspect de targ modest, desfundat si darapanat. Asa cum a schimbat fata Romaniei, asa a schimbat si fata orasului devenit in timp "micul Paris", numai bun de distrus de catre comunisti.
Acestia, si in mod special Nicolae Ceausescu, l-au mutilat. Cartiere intregi pline de personalitate si farmec au fost rapuse pentru a face loc monstrilor de beton in frunte cu Casa Poporului . Periferiile orasului s-au extins galopant prin cartiere hade si cenusii, excrescente maligne care au sufocat incetul cu incetul adevaratul Bucuresti.
Urmele acestuia mai supravietuiesc doar pe alocuri, prin Cotroceni, intre Piata Romana si Televiziune sau pe la Gradina Icoanei. Marile interese imobiliare le vor rade insa in curand si pe ele, desavarsind sinistra opera de distrugere a orasului.
Si in timp ce dau pe banda rulanta avize pentru demolari si autorizatii de constructie pentru hidosenii de sticla si otel, edilii orasului emit ambitii mari pentru ...
[citeste mai mult]
Alte articole despre: Bucuresti, Capitala, oras, moarte, aniversare
Categorie: Opinii
3527 vizite [ Ziare.com ]
Editorial: Mizilul in democratie
Daca cetatenii se pregatesc sa-i trimita lui Catalin Avramescu o scrisoare plina de stropi prin intermediul careia sa-i ceara sa revina asupra deciziei de-a nu mai candida intr-un colegiu uninominal la ei in oras, asa cum are informatii Victor Ciutacu, inseamna ca nici Mizilul nu mai e ce-a fost.
Gara in care am descins de referendum+euroalegeri, moarta sub un bec chior, tanti in trening cu caciulita tricotata care transa integrame, cainele ala gras, drumul bombardat si barbatii din crasma de sapte metri patrati se pierd in timp, facand loc unei localitati unde se trezeste, iata, constiinta politica si democratia bazata pe concurenta - sa nu se decida numai soarta lui Adrian Nastase la Mizil.
Dar bunele intentii ma gandesc ca sunt cu dus-intors, oamenii intra reciproc in fibrilatii cand li se indreapta un gand prietenos. Ca iubire se cheama ca este atunci cand Adrian Nastase si Catalin Avramescu aleg Mizilul, localitatea cu cea mai mica prezenta la vot, ca sa-l destepte.
Dupa ce Avramescu va fi convins sa revina si sa aduca viata la Mizil, imi imaginez ca va organiza acolo in centru, printre bancutele si statuia pe care nu scrie pe cine reprezinta, dezbateri. Iar oamenii, care de sughit se vor repezi la ziare ca sa vada de unde li se trage, isi vor trage abonamente la toate publicatiile, ca sa nu-i prinda discutiile clei.
Si-l vor intreba pe vicleanul Catalin ce-are cu Vadim? Candidatul va scoate un proiector si le va arata filmul de la sedinta de condamnare a ...
[citeste mai mult]
Alte articole despre: Mizil, candidati, parlamentare, Catalin Avramescu, Adrian Nastase
Categorie: Opinii
823 vizite [ Ziare.com ]
Copyright © 2008 Ziare.com
Informatiile si imaginile stirilor sunt ©Copyright-ul ziarelor din care au fost extrase articolele.
Ziare.com nu este raspunzator pentru continutul lor.