O substanta care se gaseste in mod natural in ceaiul verde ar putea ajuta la vindecarea leucemiei, anihiland celulele canceroase si reducand simptomele acestei boli.
Studiile in cadrul carora s-au analizat efectele ceaiului verde asupra cancerului se desfasoara deja din anii '70, dar o cercetare recenta a aratat ca in tarile in care se consuma cantitati mari de ceaiuri ponderea cancerului este mai mica, relateaza The Telegraph.
In cadrul unui studiu din 2004, cercetarile realizate pe cobai au aratat ca un ingredient activ din ceai, epigallocatechin gallate (EGCG), este in stare sa anihileze celulele canceroase. Chiar daca doar acest ingredinet nu este indeajuns pentru a lupta cu leucemia, ar putea mari capacitatea medicamentelor de a invinge aceasta boala.
Cercetarile au aratat ca pacinetii prezinta toleranta la doze mari de ceai verde bogat in aceasta substanta si ca in majoritatea cazurilor se observa o regresie a bolii, a declarat Dr Tait Shanafelt, de la Mayo Clinic, in Minnesota.
In unul din trei cazuri s-a observat, de asemenea, ca numarul limfocitelor s-a redus, arata studiul publicat in Journal of Clinical Oncology.
Numai in Marea Britanie 7.000 de oameni sunt diagnosticati annual cu leucemie. 4.300 dintre acestia mor.
Se spune ca orice lucru este bun, dar cu masura. Japonezii insa au demonstrat ca un consum chiar exagerat de ceai verde este, dimpotriva, benefic organismului, ferindu-l de mai multe tipuri de cancer.
Conform unui studiu care s-a intins pe o perioada de 10 ani, realizat recent in Japonia, se pot consuma in deplina siguranta chiar si peste 5 cesti de ceai verde zilnic, relateaza The Telegraph.
Chiar daca ceaiul verde, bogat in antioxidanti, este cel mai adesea asociat cu un risc scazut de boli ale inimii, Alzheimer si Parkinson, cercetarea, realizata in cadrul Universitatii Tohoku, a aratat ca este benefic si in cazul catorva tipuri de cancer.
Mai precis, 5 cesti de ceai verde zilnic reduc riscul de leucemie cu 42%, si pe cel al cancerelor limfatice (cum ar fi cel pancreatic, endometrial, mamar, anal, gastric, penian, cervical, tiroidian, colorectal etc.) cu 48%.
Studiul s-a derulat pe o perioada de timp de 10 ani, pe 40.000 de japonezi.
Embrionii clonati sunt pentru multi dintre noi un subiect pe care poate nu il tratam cu importanta. Asta pentru ca nu am fost pusi in situatii dificile si nu ne-am luptat cu boli grave. Saptamana aceasta parlamentarii britanici au dat unda verde crearii de embrioni animalo-humanoizi, in scopuri stiintifice. Gestul lor creeaza dezbateri aprinse, pentru ca, nu-i asa, implicatiile sunt multe. Cat este compasiune si cat interes in luarea unei asemenea decizii? Oare faptul ca intr-o tara precum Marea Britanie crearea de embrioni hibrizi este posibila nu va aduce si neplaceri? Si cat este de moral sa creezi un embrion intre un om si un animal?
Sustinatorii clonarii de embrioni au fost comparati cu niste copii, care se joaca cu minele, fara nici un fel de simt al pericolului, sau al tehnologiei pe care o manevreaza.
Multi cercetatori cred ca clonarea in scopuri terapeutice ar putea fi folosita pentru crearea de embrioni umani din care sa se extraga celule stem. Aceste celule ar putea fi folosite apoi in tratamente medicale, intrucat ele contin exact acelasi material genetic ca si pacientul.
Totusi, clonarea reproductiva este scumpa si foarte ineficienta - ca sa nu mai mentionam si aspectele etice. Practic, este nevoie de sute de incercari pentru a produce o singura clona viabila. Mai mult, natura complexa a clonarii implica o experienta tehnica foarte avansata, iar costul unei asemenea proceduri este ridicat - prea mare pentru majoritatea pacientilor.
Ce s-ar putea ...