Valentin Ceausescu solicita magistratilor incuviintarea executarii silite a Muzeului National de Arta al Romaniei pentru a-si recupera operele de arta confiscate in 1989.
Fiul cel mic al fostului dictator Nicolae Ceausescu si-a recuperat deja jumatate din bunurile familiei lui confiscate in 1990, printre acestea fiind 42 de picturi pe panza si pe carton, dar si gravuri, obiecte din portelan si din argint, scrie Adevarul.
"Aproximativ jumatate din operele de arta, confiscate in 1989, i-au fost restituite lui Valentin, noi le vrem pe toate, potrivit sentintei penale. Am angajat un executor judecatoresc care se ocupa de aceste proceduri", a declarat avocatul lui Valentin Ceausescu, Radu Antal.
Tablourile confiscate poarta semnatura unor pictori celebri si sunt evaluate la zeci de milioane de euro: Gheorghe Petrascu, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza si Alexandru Ciucurencu.
De asemenea, fiul fostului dictator are de recuperat trei lucrari de grafica semnate de Goya si de Corneliu Baba, dar si icoane, masti din lemn si obiecte de arta precolumbiana.
Radu Antal mai spune ca o parte din bunurile confiscate - haine, ceasuri, bijuterii - au fost vandute in 1990 in consignatii.
In replica, directoarea Muzeului National de Arta, Roxana Teodorescu, a aratat ca aceste bunuri au fost ridicate de procurori in 1989 din locuri in care Valentin Ceausescu nu poate dovedi ca a locuit sau ca acesta nu poate dovedi ca obiectele i-au apartinut.
In plus,directorul Muzeului a mai ..
Dorin-Marian Carlan, unul dintre membrii plutonului care a executat sentinta in cazul dictatorului Nicolae Ceausescu, povesteste pentru ziarul britanic "The Observer" detalii inedite ale Revolutiei de la 1989.
Revolutia romana nu a fost ceea ce parea sa fie - o revolta populara impotriva dictatorului, in timpul cariea armata a trecut de partea populatiei, noteaza jurnalistii de la The Observer, sustinand ca evenimentele de la 1989 au inca "mistere opace".
"Am stat pe cadavrul lui Ceausescu dupa ce l-am ucis, pentru ca nu mai era loc in elicopter. Era mai confortabil decat scaunele. Corpul era inca cald, sangele mi s-a intins pe pantalonii de camuflaj. Autoritatile nu au platit pentru a-mi curata uniforma", spune Dorin-Marian Carlan, care s-a intalnit cu reporterii "The Observer" la sediul organizatiei "Asociatia 21", care a actionat in instanta statul roman pentru ascunderea adevarului privind revolutia de la 1989.
El povesteste cum a fost chemat in misiune speciala pentru a-si ucide liderul pe care fusese antrenat sa-l apere.
"Simteam ca am jucat un rol in istorie. Stiam despre revolutia franceza si despre ghilotina si stiam ca am facut ceva similar. Insa nu eram impacat cu gandul. Procesul a durat 1 minut si 44 de secunde si executia mai putin de zece minute. Fusesem antrenat ca ofiter special pentru a lupta pentru tara. Ceausescu era comandantul suprem, fusesem antrenat sa il apar, nu sa il omor", sustine Carlan.
"Stanculescu ne-a intrebat daca suntem ...
Categorie: Dezvaluiri 6602 vizite [ Ziare.com ]
Tribunalul Bucuresti a admis joi actiunea formulata de Valentin Ceausescu (foto) si a decis ca Muzeul National de Arta al Romaniei trebuie sa restituie familiei Ceausescu tablourile confiscate in timpul Revolutiei din decembrie 1989, informeaza NewsIn.
La termenul din 21 aprilie, avocatul lui Valentin Ceausescu a depus la dosar sentinta definitiva si irevocabila data de Inalta Curte de Casatie si Justitie la data de 19 aprilie 2007 in care magistratii dispun restituirea tuturor bunurilor confiscate si nerestituite familiei Ceausescu. La aceleasi termene, reprezentantul Muzeului National de Arta al Romaniei a sustinut ca muzeul nu are calitate procesuala in aceasta cauza.
Magistratii au repus pe rol, pe 24 martie, procesul inceput in 1999 si au dispus atasarea la dosar a deciziei penale din octombrie 2006, cand Tribunalul Bucuresti a decis "restituirea catre petentul Ceausescu Valentin a tuturor bunurilor cu privire la care au fost dispuse masuri de indisponibilizare si confiscare prin ordonantele Parchetului General, si care nu au fost restituite, bunuri ridicate de la acesta si de la numitul Ceausescu Nicu". Prin aceeasi decizie, tribunalul a respins "cererea de restituire a bunurilor apartinand lui Ceausescu Nicolae si Ceausescu Elena" si a mentinut "masurile asiguratorii si de siguranta dispuse, avand in vedere dispozitiile sentintei penale nr.1/25.12.1989 a Tribunalului Militar Teritorial Bucuresti in dosarul nr.1/1989, de confiscare totala a averii acestora".
...
Procesul mostenitorilor sotilor Ceausescu cu Muzeul de Arta a fost repus pe rol de catre Tribunalul Bucuresti, anunta Newsin. In procesul intentat Muzeului de Arta, Valentin Ceausescu cere in nume propriu si in calitate de mostenitor al fratelui sau, Nicu, restituirea tuturor bunurilor care au fost confiscate si care nu au fost inca restituite de Muzeu.
Magistratii au dispus, luni, atasarea la dosarul procesului inceput in 1999 a deciziei penale din octombrie 2006, cand Tribunalul Bucuresti a decis "restituirea catre petentul Ceausescu Valentin a tuturor bunurilor cu privire la care au fost dispuse masuri de indisponibilizare si confiscare prin ordonantele Parchetului General, si care nu au fost restituite, bunuri ridicate de la acesta si de la numitul Ceausescu Nicu.
Respinge cererea de restituire a bunurilor apartinand lui Ceausescu Nicolae si Ceausescu Elena si mentine masurile asiguratorii si de siguranta dispuse, avand in vedere dispozitiile sentintei penale nr.1/25.12.1989 a Tribunalului Militar Teritorial Bucuresti in dosarul nr.1/1989, de confiscare totala a averii acestora".
Deoarece Zoia Ceausescu a decedat, la termenul de luni a fost introdus in cauza sotul acesteia, Ioan Mircea Oprean. Instanta a fixat un nou termen pentru 21 aprilie.
Curtea de Apel Bucuresti a hotarat, in 26 ianuarie 2007, definitiv si irevocabil, ca toate bunurile confiscate lui Valentin Ceausescu sa i se restituie. Procurorii au atacat decizia CAB la Inalta Curte de Casatie si ...
Pretentia Muzeului National de Arta al Romaniei ca Valentin Ceausescu sa ceara restituirea bunurilor de la Parchet, iar Parchetul, la randul sau, sa le ceara de la Muzeu, este "cel putin birocratica" si incalca dreptul la un proces echitabil.
De asemenea, se incalca si accesul liber la justitie, mai arata Curtea de Apel Bucuresti, in motivarea deciziei definitive si irevocavile, prin care a stabilit ca Valentin Ceausescu trebuie sa primeasca de la Muzeul National de Arta 15 tablouri, dintre cele 42 revendicate, si 9 obiecte de argint si portelan, informeaza NewsIn.
Curtea de Apel sustine, in motivare, ca, atat timp cat se poate pune sechestru pe bunurile unui invinuit sau inculpat si nu se dovedeste ca o alta persoana, care sa pretinda ca este proprietarul bunurilor, a contestat luarea masurii asiguratori, in procedura restituirii bunurilor cu privire la care a incetat masura sechestrului asigurator, se prezuma ca persoanele de la care au fost preluate bunurile sunt proprietari.
In acest sens, CAB sustine ca Parchetul a predat bunurile Muzeului, in numele familiei Ceausescu, iar, potrivit legii, MNAR nu poate pretinde ca Parchetul sa demonsteze ca lucrul depozitat este proprietatea sa.
"Daca ar fi fost vorba despre o suma de bani, aceasta ar fi fost consemnata pe numele invinuitului (n.r. Valentin Ceausescu)", explica instanta.
Valentin Ceausescu a probat ca bunurile cerute se regasesc printre cele mentionate in procesul verbal de preluare, arata Curtea de ...
Magistratii Tribunalului Bucuresti se vor pronunta, marti, in dosarul in care Valentin Ceausescu solicita Muzeului National de Arta al Romaniei (MNAR) restituirea unor tablouri confiscate de procurori dupa Revolutia din decembrie 1989.
La ultimul termen al procesului din 2 octombrie, avocatul lui Valentin Ceausescu, Radu Antal, a solicitat ca instanta sa oblige muzeul sa restituie bunurile lasate in custodia institutiei de procurori.
In plus, Antal a cerut ca MNAR sa plateasca penalitati pentru intarziere de 30 de lei/zi de la data introducerii actiunii in instanta, in 1998. Potrivit lui Radu Antal, de atunci s-au scurs 3.364 zile, ceea ce ridica suma la 100.920 de lei.
Reprezentantul MNAR a ridicat mai multe exceptii, printre care si inadmisibilitatea actiunii formulate de Valentin Ceausescu. MNAR considera ca bunurile au fost lasate in custodia sa de Parchetul General si nu de Valentin Ceausescu si ca, in consecinta, nu exista un raport juridic intre reclamant si muzeu. Reprezentantul MNAR sustine ca Parchetul General trebuia sa ceara restituirea tablourilor.
Valentin Ceausescu a dat in judecata MNAR, intrucat aceasta institutie nu recunoaste o decizie definitiva a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care ii permite sa reintre in posesia bunurilor confiscate de procurori in urma Revolutiei din decembrie 1989, cand a fost acuzat de subminarea economiei nationale si genocid.
Marin Trusca, fost disident politic, cere Tribunalului Bucuresti sa oblige statul la plata de daune morale de 300.000 de euro.
El cere compensatii pentru cele trei perioade in care a fost inchis de comunisti in spitale de psihiatrie, pentru ca a fost exclus din invatamant si supravegheat permanent intre 1971 si 1989.
In 1971, Marin Trusca, student la Facultatea de Istorie din Bucuresti, a atacat, intr-o sedinta a asociatiei studentesti, "inegalitatile sistemului, privilegiile sociale, noile forme de exploatare mascata si aparitia cultului personalitatii lui Ceausescu", se arata in actiunea depusa de catre acesta in instanta, potrivit NewsIn.
Din acel moment, Trusca a intrat in vizorul Securitatii, care i-a deschis dosar de urmarire si a pus aproximativ 120 de ofiteri si 75 de informatori ai Securitatii sa il supravegheze permanent, atat pe el, cat si pe familia sa, potrivit documentelor de la dosar.
In 1972, Marin Trusca a intrat in invatamant, fiind repartizat intr-un sat din Vaslui. Potrivit actelor, de acolo Trusca a trimis, in septembrie 1973, o telegrama catre Nicolae Ceausescu, prin care l-a anuntat ca intra in greva foamei pentru ca nu i s-a raspuns la niste sesizari facute catre PCR.
Totusi, securistii nu ii permit intrarea in greva si anul urmator il trimit in armata, iar intre 8 si 14 mai 1974 il interneaza la Sectia de Neurologie a Spitalului Militar Constanta, cu diagnosticul "sindrom discordant", potrivit actelor depuse la dosar.
Urmare a ...
Categorie: Dezvaluiri 958 vizite [ Ziare.com ]
Discursul presedintelui Romaniei, Traian Basescu, prilejuit de Prezentarea Raportului Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania (Parlamentul Romaniei, 18 decembrie 2006)
Domnilor Presedinti ai Camerelor,
Domnule Prim Ministru,
Onorati membri ai Parlamentului Romaniei,
Distinsi invitati,
Dragi compatrioti.
Ne intrunim astazi pentru a inchide, cu deplina responsabilitate, un capitol sumbru din trecutul tarii noastre. Am citit cu mare atentie Raportul Final al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Am gasit in acest document ratiunile pentru care pot condamna, in numele statului democratic, regimul comunist din Romania. Pentru cetatenii Romaniei, comunismul a fost un regim impus de un grup politic autodesemnat ca detinator al adevarului, un regim totalitar nascut prin violenta si incheiat tot prin violenta. A fost un regim de opresiune, care a expropriat poporul roman de cinci decenii de istorie moderna, care a calcat in picioare legea si a obligat cetatenii sa traiasca in minciuna si frica.
Comisia Prezidentiala a fost infiintata in aprilie 2006, ca raspuns la cererile societatii de asumare si condamnare a trecutului totalitar. Am considerat necesara constituirea Comisiei tocmai pentru a fundamenta intelectual si moral actul de condamnare. Nu am dorit o simpla repudiere formala a trecutului comunist, la nivelul unor declaratii de complezenta. O asemenea condamnare ar fi fost neconvingatoare.
Am cerut Comisiei o ..