Viorica Drexler, procurorul in cazul caruia CNSAS cere instantei constatarea calitatii de colaborator al Securitatii, solicita detasarea pentru inca trei ani la Consiliului Superior al Magistraturii, unde lucreaza in prezent.
Plenul CSM va lua in discutie solicitarea lui Drexler pe 15 octombrie, cu o zi inainte de termenul stabilit de instanta pentru judecarea procesului dintre CNSAS si procuror.
Reprezentantii Consiliului Superior al Magistraturii au declarat, pentru NewsIn, ca Viorica Drexler a fost detasata timp de trei ani la Sectia de Procurori a CSM. Conform legii, spun aceleasi surse, sectia poate cere o noua detasare pentru inca trei ani, daca trece minimum o zi de la expirarea precedentei detasari.
Potrivit declaratiei de avere din iunie 2009 a procurorului, Viorica Drexler a incasat ca salariu anual de la CSM 101.763 lei, la care se adauga 33.111 lei din prime, diferente de salariu si concursuri, tot de la CSM, iar de la Ministerul Public a primit 12.514 lei diferente de salariu. Asta inseamna ca, lunar, Drexler a castigat, in medie, in 2008, peste 12.000 de lei.
Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii a cerut Tribunalului Bucuresti, in iulie 2008, sa constate calitatea de colaborator al Securitatii a procurorului Viorica Mihaela Drexler, insa, dupa doua termene, procesul a fost mutat la Curtea de Apel Bucuresti, pe 4 decembrie, pe baza noii legi de functionare a CNSAS.
La Curtea de Apel Bucuresti, procesul a inceput in februarie, ...
Asociatiile magistratilor din Romania cer membrilor Consiliului Superior al Magistraturii sa renunte la birocratie, sa-si construiasca o strategie coerenta de resurse umane si sa se delimiteze de anumite atributii care nu tin de prerogativele Consiliului.
Totodata, potrivit reprezentantilor asociatiilor magistratilor din Romania, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) ar trebui sa se ocupe pe viitor de soarta procurorilor si judecatorilor, criticand, in acelasi timp, lipsa de transparenta in numirea unor magistrati.
"CSM trebuie sa aiba curajul si indrazneala sa renunte la anumite atributii care nu sunt cuprinse in regulamentul de functionare. Trebuie sa ia destinul magistratului in maini si sa duca o politica de aparare impotriva atacurilor care vin din toate partile. CSM a devenit un fel de minister cu foarte multe competente, lucru anormal din punctul nostru de vedere", a declarat, vineri, pentru NewsIn, Mona Pivniceru, presedintele Asociatiei Magistratilor din Romania (AMR).
Pivniceru a exemplificat, in acest sens, obiceiul CSM de a se pronunta pe anumite spete privind practica unitara, atribut care apartine exclusiv Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
CSM a devenit in ultima vreme un adevarat administrator al sistemului judiciar, fiind ocupat cu emiterea a fel de fel de avize. De exemplu, la data de 17 decembrie 2008, plenul Consiliului a dat aviz pentru transformarea unui post ocupat de un paznic din statul de functii si de personal al Judecatoriei ...
Cererea de incetare a detasarii procurorului Marian Santion la MIRA nu a fost motivata, astfel ca la viitorul plen al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) va fi prezentata o situatie centralizata cu toate detasarile, a declarat, joi, presedintele Sectiei de Procurori a CSM, Dan Chiujdea.
"Ministerul care solicita detasarea poate cere si incetarea acesteia, dar MIRA nu a formulat nici o motivare", a declarat Chiujdea, adaugand ca in sedinta de joi a plenului CSM, la solicitarea presedintelui consiliului, Anton Pandrea, s-a hotarat sa se rezolve problema detasarilor magistratilor la alte institutii.
"La viitorul plen se va prezenta o situatie centralizata cu toate detasarile de la toate institutiile care ne-au solicitat astfel de detasari, de-a lungul timpului.
Urmeaza ca plenul sa le analizeze punctual pe fiecare in parte si sa vedem de acum inainte oportunitatea acestor detasari si sa stabilim niste criterii care sa fie unanim valabile atat pentru judecatori cat si pentru procurori", a completat Chiujdea.
Incetarea detasarii procurorului Marian Santion la Ministerul Internelor si Reformei Administrative (MIRA), unde a ocupat, din luna mai, postul de consilier al ministrului, a fost aprobata, joi, de catre sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Curtea de Apel Bucuresti a respins actiunea fostului procuror Ciprian Nastasiu, prin care cerea anularea ordinului revocarii sale din functie de catre procurorul general, decizia nefiind, insa, definitiva.
Desi fostul procuror si-a dat demisia din magistratura in octombrie 2008, procesul prin care acesta contesta decizia sa de revocare de la DIICOT a continuat in instanta.
Reamintim ca decretul sefului statului privind eliberarea din functie, ca urmare a demisiei, a procurorului Ciprian Nastasiu, cel care s-a ocupat de dosarul lui Omar Hayssam, a fost publicat, pe 24 noiembrie 2008, in Monitorul Oficial.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) luase act, in sedinta de pe 30 octombrie, de cererea de demisie din magistratura a procurorului Ciprian Nastasiu. Potrivit legislatiei, actul este trimis la Presedintie, care, prin decret prezidential, dispune eliberarea din functia de magistrat a solicitantului.
Ciprian Nastasiu, revocat de la DIICOT din cauza sanctiunilor primite in legatura cu dosarul Omar Hayssam, trimisese, pe 24 octombrie 2008, Consiliului Superior al Magistraturii decizia sa de a demisiona.
Nastasiu fusese detasat la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Timisoara, in urma ordinului procurorului general, Codruta Kovesi. El a contestat, in august 2008, la Inalta Curte de Casatie si Justitie, revocarea sa din functia de procuror al DIICOT, dupa ce Curtea de Apel i-a respins aceeasi solicitare.
Pe 10 iulie 2008, Curtea de Apel ...
Federatia Sindicatelor din Administratia Nationala a Penitenciarelor cere ministrului Justitiei sa solicite incetarea detasarii a sase magistrati in functii de conducere la penitenciare.
Motivul acestei cereri este ca cei sase magistrati primesc salarii imorale si ar ocupa ilegal functii in sistemul penitenciar, potrivit unui comunicat remis vineri.
Cei sase magistrati vizati de FSANP sunt procurorul Gheorghe Spaiuc, director general adjunct al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, procurorul Danel Cristinel Sarau, director al Penitenciarului pentru minori si tineri de la Tichilesti, judetul Braila, procurorul Ionel Galca, director al Penitenciarului Baila, procurorul Mihaela Florina Focica, director al Penitenciarului Colibasi, procurorul Ioan Muresan, director al Penitenciarului Aiud, si judecatorul Mihai Ciorcas, directorul Penitenciarului Satu Mare.
"Dubla calitate pe care o detin directorii - magistrati se rasfrange si asupra salarizarii acestora, fiind de departe superioara nu numai celei din sistemul din care au fost delegati, cat si fata de directorii - functionari publici, fiind mai mare de 3-5 ori, ajungand pana la 23.000 RON/luna", se precizeaza in comunicatul FSANP.
De asemenea, se arata ca un simplu director - magistrat castiga, lunar, mai mult decat directorul general al ANP, care obtine venituri de 70 milioane de lei.
"Salariile 'imorale' ale magistratilor detasati sunt in contradictie cu masurile restrictive privind cheltuielile bugetare ..
In jur de 20 de procurori si judecatori risca sa fie exclusi din magistratura, dupa ce CNSAS a descoperit ca acestia ori au colaborat cu Securitatea ori au fost angajati ai acestei structuri.
Din totalul celor 25 de magistrati aflati pe lista CNSAS - 23 de actuali si fosti magistrati cu dosare de colaborator si doi care ar fi fost angajati ai Securitatii -, doar cei 20 risca sa fie exclusi din magistratura, deoarece patru dintre ei nu mai lucreaza in sistem, fiind pensionati, iar al cincilea este decedat.
Cazurile tuturor magistratilor banuiti a fi avut legaturi cu Securitatea au ajuns la Tribunalul Bucuresti, ce urmeaza a da un verdict.
Cei doi magistrati care sunt acuzati ca ar fi fost angajati ai Securitatii sunt Ion Ionescu, judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ), si Nicolae Popescu, procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Brezoi, Valcea, potrivit actelor din instanta.
Judecatorul Ion Ionescu ar fi fost recrutat in 1986 si ar fi primit functia de locotenent in cadrul Securitatii Municipiului Bucuresti, se arata in actiunea depusa in instanta de CNSAS.
Conform documentului depus la dosar de CNSAS, el dirija activitatea a doi informatori care ii supravegheau pe un fost detinut politic, pe un legionar si pe familiile acestora " in scopul sustinerii puterii totalitar comuniste".
CNSAS il acuza, in proces, pe judecator ca a incalcat dreptul la viata privata a celor doi urmariti, pentru ca a dat dispozitii pentru supravegherea acestora. ...
Niciunul dintre judecatorii Sectiei de constencios-administrativ si fiscal de la Tribunalul Bucuresti, unde a fost repartizat dosarul lui Dan Voiculescu din procesul cu CNSAS, nu are certificat ORNISS, necesar in acest caz.
In aceste conditii, cazul va trebui preluat de un magistrat din alta sectie, informeaza Newsin.
Potrivit sursei citate, doar opt judecatori de la Tribunalul Bucuresti au certificat ORNISS, de acces la informatii clasificate, iar acestia sunt presedintele Mona Lisa Neagoe, vicepresedintele Laura Andrei, vicepresedintele Laura Mihaela Radu, presedintele Sectiei I penala, Lia Savonea, presedintele Sectiei a-II-a penala, Antonela Anne Mary Costache, Cristian Haraga, de la Sectia comerciala, Miruna Iulia Lupu, de la Sectia civila, si Catalin Gabriel Badoi, care este detasat la CSM.
Niciunul dintre acestia nu face parte insa din Sectia de constencios-administrativ si fiscal, unde a fost repartizat dosarul.
Tribunalul Bucuresti a amanat marti primul termen al procesului lui Dan Voiculescu cu CNSAS, deoarece judecatorul care a primit dosarul s-a sesizat ca nu are certificat ORNISS, presedintele sectiei de contencios-administrativ urmand sa desemneze un alt magistrat pentru acest caz.
Dan Voiculescu a fost reprezentat in instanta de avocatul sau, deputatul Sergiu Andon, dar si de avocatul Calin Zamfirescu, socrul ministrului justitiei, Catalin Predoiu.
Andon a afirmat ca este discutabila procedura de a cere judecatorului sa aiba certificat, avand ...
Procurorul general al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, a declarat, vineri, la bilantul pe 2007 al Ministerului Public, ca numarul foarte mare de dosare pe care procurorii le au de solutionat este semnul unui "sistem aflat aproape in colaps".
"Vrem sa convingem ca dorim sa ne desprindem de mentalitati vechi", a declarat Kovesi, adaugand ca nu exista un conflict intre institutii, ci unul de mentalitati, pentru ca unii magistrati vor reformarea sistemului, iar altii sunt impotriva.
Ea a precizat ca, in 2007, procurorii au solutionat peste un milion de cauze, in conditiile in care fiecare procuror are peste 1.500 de dosare in lucru, iar unele unitati de Parchet functioneaza cu unul, doi procurori.
In aceasta situatie, rezolvarea atator dosare este imposbila si din aceasta pricina "nu solutionam cauze in termene rezonabile si, uneori, nu avem acte de calitate", este de parere Kovesi.
Ea a precizat ca, incepand cu anul 2004, sanctionarea nu se mai afla in atributiile procurorului general, referindu-se la rezultatele unui sondaj IMAS referitoare la perceptia cetatenilor asupra activitatii procurorilor, potrivit caruia 59% dintre cetateni apreciaza ca seful parchetelor ar trebui sa ii sanctioneze pe procurorii incompetenti.
"Consiliul Superior al Magistraturii trebuie sa scape de complexele propriei ineficiente, sa inlature procurorii care prin actele lor si prin conduita nu au ce cauta in sistem", a declarat Kovesi.
Ea a mai spus ca nu este posibil ca un procuror ...
Categorie: Dezvaluiri 1157 vizite [ Ziare.com ]