Luptatorul Anatolie Ciumac a cerut sa ii fie intrerupta pedeapsa pe motiv ca vrea sa il ajute pe Sasha, baietelul sau de doi ani, sa fie mai apropiat de mama sa, Magda Ciumac.
Tolea Ciumac sustine ca vrea sa petreaca sarbatorile de Paste cu Sahsa, care este foarte atasat de el si plange mereu. El mai declara, pentru Adevarul, ca nu a avut timp sa il apropie pe Sasha de mama sa, fiindca "a fost arestat brusc".
Instanta a ramas in pronuntare privind cererea sa de intrerupere a pedepsei.
Luptatorul executa o pedeapsa de patru ani de inchisoare cu executare pentru tentativa de omor. El a fost implicat intr-un scandal in 1996, atunci cand era angajat bodyguard la un club, alaturi de mai multi membri ai lumii interlope brasovene.
Trei oameni, dintre care unul a ramas paralizat pe viata, au fost impuscati atunci, iar alti noua au fost batuti. In plus, trei masini au fost incendiate.
Foarte multe tari sustin un moratoriu al Natiunilor Unite pentru abolirea pedepsei cu moartea, in toata lumea. Giuseppe Manzo, consilier al misiunii diplomatice italiene la ONU, a declarat pentru AFP ca 72 de tari sustin un proiect in acest sens.
Potrivit lui Manzo, pedeapsa cu moartea compromite demnitatea umana" si, in plus, nu exista probe care sa ateste ca pedeapsa capitala are un efect disuasiv.
- Nu, pedepsei cu moartea! 10 octombrie, ziua contra executiilor
- SUA au intrerupt executiile condamnatilor la moarte
Pentru a fi adoptat, moratoriul trebuie votat de toate cele 192 de state membre ONU. Alte doua tentative pentru eliminarea pedepsei cu moartea la nivel global au esuat in 1994 si 1999. Potrivit Amnesty International, 133 de tari au abolit executiile, prin lege sau in practica, in timp ce 64 de state ori teritorii o utilizeaza ca masura punitiva.
Chiar si Statele Unite dezbat acest subiect si este posibil ca din 2008 sa fie adoptata in toata federatia abolirea pedepsei capitale. In 2007, in Statele Unite au fost executate 42 de persoane, numar relativ mic fata de media din ultimii ani.
Categorie: International 231 vizite [ Ziare.com ]
Deputatul PD Daniel Buda a declarat, joi, ca va propune colegilor sai sa ii ceara presedintelui Traian Basescu sa nu promulge OUG care modifica prevederile Codului de Procedura Penala, informeaza NewsIn.
Potrivit lui Buda, democratii au votat in plen impotriva acesteia si au incercat sa o retrimita la comisie.
Modificarile asupra Codului Penal, care au fost aprobate marti de Camera Deputatilor, au ca efect pedepsirea cu inchisoarea a jurnalistilor care publica imagini si convorbiri rezultate din interceptari. De asemenea, cursul anchetelor penale poate fi intrerupt de avocati, iar regimul interceptarilor avantajeaza suspectii.
Pedeapsa pentru jurnalistii sau procurorii care divulga sau publica informatii sau imagini, convorbiri obtinute din interceptari ajunge la sapte ani. In plus, prin o serie de amendamente cumulate, nu se mai permite interceptarea convorbirilor telefonice si a altor mijloace electronice de comunicare fara mandat de la judecator.
Amendamentul care modifica procedurile de perchezitie spune ca procurorul trebuie sa mearga mai intai la cel suspectat de infractiuni si sa-i ceara voie sa-l perchezitioneze, anuntandu-l si ce anume cauta. In cazul in care persoana in cauza nu este de acord, procurorul poate merge la judecator sa ceara mandat de perchezitie.
Reprezentantii Asociatiei 21 Decembrie 1989 sustin ca masurile si deciziile luate de magistratii Tribunalului Militar Teritorial Bucuresti in cazurile fostilor generali Stanculescu si Chitac sunt nule, deoarece instanta nu ar fi competenta sa judece procese in care sunt implicati si civili.
Teodor Maries, presedintele Asociatiei 21 Decembrie 1989, sustine ca judecatorii militari ar fi incalcat decizia 610 a Curtii Constitutionale, care a stabilit ca procesele in care sunt implicati militari si civili sa fie judecate de instantele civile, "comitand un act de indisciplina si de incalcare grava a legii procesual penale".
Fata de acesta situatie, asociatia a anuntat ca va sesiza, la data de 5 ianuarie 2009, procurorul general al Romaniei si Consiliul Superior al Magistraturii "cu privire la indisciplina si ilegalitatile comise de judecatorii militari care mai intai ar fi trebuit sa isi verifice competenta si numai daca, stabilindu-se ca sunt competenti, ar fi putut decide expertize medicale sau liberari ale vreunui condamnat", a declarat, miercuri, Teodor Maries.
In acest sens, revolutionarii cer interventia in proces a procurorului general pentru a invoca necompetenta Tribunalului Militar Teritorial Bucuresti, asa cum a hotarat Curtea Constitutionala in 2007.
Maries a mai spus ca nu contesta actele medicale eliberate pe numele celor doi fosti generali de Institutul National de Medicina Legala. "Nu avem nimic impotriva actului medical in sine. Din contra, le dorim ...