Guvernul Boc si-a asumat raspunderea ca ii va proteja in continuare pe interlopi, avand in vedere ca noul Cod Penal asimileaza infractiunea de colectare a "taxei de protectie" cu "santajul".
Multi dintre cunoscatorii fenomenului considera ca cele doua infractiuni ar trebui judecate separat, pentru ca prin neincriminarea separata a "taxei de protectie" este salvata crima organizata, informeaza Ziua.
Mecanismul de operare a clanurilor care solicita "taxe de protectie" este relativ simplu. Un grup (de regula, inarmat) intra in local si provoaca un scandal, iar acesta este avertismentul.
Ulterior, urmeaza asa-zisa negociere, in cadrul careia patronului sau patronilor li se cere sa plateasca o anumita suma ca sa-si asigure "linistea".
"Taxa de protectie se cere in general in localuri de lux, supermarketuri, cluburi sau cazinouri, unde se presupune ca se invart bani multi. Nu ceri "taxa de protectie" cu copiii: membrii bandelor sunt adulti, incepand de la 25-35 de ani. Asta, ca sa fie bagati in seama", a declarat comisarul-sef Mihai Pitulescu, de la Politia Capitalei - Serviciul de Investigatii Criminale (SIC), pentru Ziua.
El spune ca, deseori, cei santajati sunt obligati sa "angajeze oameni de-ai interlopilor pentru paza localului: prin salariile acestor paznici se scurge taxa de protectie catre grupul de crima organizata".
Plata taxei de protectie se poate face o singura data sau la un anumit interval de timp.
Categorie: Dezvaluiri 996 vizite [ Ziare.com ]
Traian Basescu a promulgat vineri, 17 iulie 2009, legile privind Codul Civil si Codul Penal.
Promulgarea celor doua coduri survine dupa ce pe data de 26 iunie au fost adoptate si de Parlamentul Romaniei.
Pe 22 iunie, Guvernul Boc si-a angajat raspunderea pe doua dintre Codurile juridice, Codul Penal si Codul Civil, prin prezentarea formei finale a proiectelor in fata plenului reunit al Parlamentului.
Acesta a prezentat atunci principalele trei argumente care au condus la solutia de asumare a raspunderii in Parlament pe aceste doua proiecte de lege.
"In primul rand, vorbim de reforma profunda a sistemului judiciar romanesc. Codul Civil este din 1865, Codul Penal din 1969 iar in cadrul Codului Penal exista alte 250 de legi speciale cu modificari si adnotari facute de-a lungul timpului. (...) Trebuiau facute modificari pentru a le pune in acord cu dezvoltarea societarii romanesti", declara premierul in fata plenului Parlamentului.
In al doilea rand, prim-ministrul a explicat ca s-a avut in vedere punerea in aplicare a principiului constitutional "nimeni nu este mai presus de lege". "Aceste doua coduri ca si cele doua care urmeaza, vor conduce la o justitie mai rapida si cu costuri mai reduse pentru cetatean", a mai afirmat premierul.
Reprezentantii Ministerului de Justitie sunt convinsi ca cele doua coduri, Civil si Penal, pe care Guvernul si-a asumat raspunderea in fata Parlamentului, iar Traian Basescu le-a promulgat vineri vor lua nota buna la Bruxelles. ...
Guvernul a adoptat, luni, forma finala a proiectelor de lege privind Codul Civil si Codul Penal, cu cinci amendamente la Codul Penal si 18 la Codul Civil.
Reprezentanti ai Guvernului au anuntat ca in ceea ce priveste Codul Civil, au fost depuse 42 de amendamente fiind aprobate 18, iar in ceea ce priveste Codul Penal au fost depuse zece amendamente si au fost aprobate cinci, potrivit unui comunicat al Guvernului remis, luni, Ziare.com.
Amendamentele nu au vizat schimbari majore fata de prevederile cuprinse in proiectele Codurilor rezultate din Parlament, iar modificarile operate nu au fost de structura.
Au vizat in special recorelari, corecturi si s-a tinut cont si de observatiile Consiliului Legislativ si al Consiliului Superior al Magistraturii.
Unul dintre purtatorul de cuvant al Guvernului,Ioana Muntean, a anuntat ca Executivul s-a reunit in sedinta pentru a discuta amendamentele aduse celor doua coduri juridice, urmand apoi sa isi asume raspunderea pe cele doua Coduri - Penal si civil -, premierul fiind asteptat in Parlament incepand cu ora 16.00.
Deputatii si senatorii au trei zile la dispozitie pentru a depune o motiune de cenzura. Este pentru prima oara cand Guvernul Boc recurge la varianta angajarii raspunderii pe proiecte legislative. (A.T.)
Vicepresedintii Camerei Deputatilor Adrian Nastase si Ioan Oltean, deputatul UDMR Marton Arpad s-au aratat, in cadrul sedintei conducerii Parlamentului, ingrijorati de scoaterea din Codul penal a infractiunilor de coruptie pentru ca acestea sa fie incluse doar in Legea 78/2000.
Primul care a ridicat obiectia excluderii pasajelor despre coruptie din Codul penal a fost deputatul PSD Adrian Nastase. "Dupa ce am facut o prima greseala, creand doua parchete, acum cream si doua coduri: un Cod penal care sa fie aplicat de catre Parchetul General si o lege legata de infractiunile de coruptie, care sa fie aplicata de catre DNA", a sustinut Nastase, potrivit stenogramei sedintei.
Fostul premier a sustinut ca includerea acestor infractiuni intr-o lege si nu si in Codul penal ar putea fi interpretata gresit drept un semnal ca Romania are cu adevarat o problema cu coruptia.
Mai mult, Nastase a spus ca nu este de acord nici cu prelungirea termenului de dezbatere a Codurilor, sustinand pe un ton ironic ca nerespectarea termenului de 15 mai, impus de presedintele Basescu, ar fi un vot de blam la adresa acestuia, pe care Parlamentul nu trebuie sa-l dea.
"Deci mi se pare normal, 15 mai 2009, fiind saptamana viitoare, constatand ca ele nu au fost finalizate, Guvernul trebuie sa le ia si sa le aduca prin asumarea raspunderii pentru ca, inteleg ca nu conta foarte mult, de fapt, continutul lor sau in orice caz, aveam garantia presedintelui ca ele erau bine facute, iar actiunea ...
Procurorul general al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, a declarat ca pedepsele pentru coruptie prevazute in proiectul de Cod Penal elaborat de comisia speciala pentru Coduri sunt prea mici si ca asteapta o solutie rapida in dosarele de mare coruptie trimise in Parlament.
"Sigur ca adoptarea politicii penale este responsabilitatea legislativului, insa noi, ca practicieni, ne-am simtit obligati sa facem cateva observatii. Am ridicat problema politicii penale mai blande care era prevazuta in acest Cod si anume pedepsele, care, din punctul nostru de vedere, pe anumite segmente cum este coruptia au fost pedepse foarte mici prevazute. Dupa ce am trimis aceste observatii, la comisia speciala din Parlament a participat zilnic un procuror si pot sa va spun ca 90% din observatiile noastre au fost insusite. Deci, din acest punct de vedere, pot sa apreciez acest proiect de Cod Penal ca fiind unul bun", a declarat Kovesi intr-un interviu acordat agentiei Newsin.
In schimb, infractiunile de coruptie au ramas prea bland sanctionate, iar efectele se vor vedea imediat dupa intrarea Codurilor in vigoare, daca Ministerul Justitiei nu va tine cont de observatiile reprezentantilor Parchetului inainte ca Guvernul sa-si asume raspunderea pe aceste proiecte.
In ceea ce priveste progresele facute de Romania fata de ultimul raport al Comisiei Europene, din iarna, procurorul general spune ca spera ca urmatorul raport sa fie obiectiv si sa le consemneze pe cele inregistrate in activitatea ...
Presedintele comisiei speciale care analizeaza Codul Penal, Victor Ponta, a declarat miercuri ca reglementarea insultei si calomniei ar trebui sa fie facuta intr-o lege speciala, si nu in Codul Penal, pentru a nu "strica" proiectul pentru doua infractiuni ce ar aduce multe controverse.
El a precizat ca in cazul calomniei si insultei trebuie organizata o dezbatere publica, idee agreata si de reprezentantii societatii civile.
"CCR a spus ca dezincriminarea lor nu s-a facut in mod constitutional. Acum nu stim, nici nu sunt incriminate, nici ca sunt incriminate si atunci trebuie sa facem o dezbatere publica si sa vedem in ce masura, pe de o parte protejam viata privata, iar pe de alta parte sa nu ingradim in vreun fel presa", a afirmat, ministrul delegat pentru relatia cu Parlamentul, Victor Ponta.
El s-a aratat total impotriva introducerii calomniei si insultei in Codul Penal, dar considera ca "probabil" isi vor avea locul intr-o lege speciala.
Totodata, Ponta a afirmat ca nu se stie inca daca reglementarea acestora va fi facuta intr-o eventuala Lege a presei.
"Nu stiu. Eu sper ca presa are curaj sa faca o Lege a presei. Eu imi doresc sa traiesc intr-un cadru legal si organizat si sunt convins ca foarte multi din presa si-ar dori sa aiba un cadru legal si clar, dar e un deziderat", a spus minsitrul.
Proiectul Codului Penal sa fie asumat ca initiativa legislativa
Ministrul a mai spus miercuri ca, date fiind modificarile aduse in subcomisia speciala, Codul ...
Subcomisia care analizeaza Codul Penal a decis de principiu, marti, ca infractiunea de inalta tradare sa poata fi aplicata membrilor CSAT, nu numai presedintelui tarii, introducand aceasta fapta in Codul Penal si propunand ca infractiunea sa aiba o pedeapsa maxima cu inchisoare pe viata.
"Nu cred ca cineva are ceva impotriva sa spunem ca inalta tradare sunt cele patru infractiuni clasice de tradare din Cod savarsite, dar nu doar de presedinte, pentru ca ar fi parut ca facem un articol de Cod Penal doar pentru presedinte, ci de catre membrii CSAT, cei practic care asigura securitatea si siguranta nationala", a declarat Victor Ponta, presedintele subcomisiei.
Comisia a decis, de principiu, ca atunci cand un membru al CSAT comite una dintre infractiunile de tradare prevazute de Codul Penal, aceasta sa fie considerata inalta tradare, fiind pedepsita cu inchisoare pe viata sau de la 15 la 25 de ani.
Proiectul de Cod Penal contine un amendament care transforma avortul terapeutic in infractiune, in cazul in care este facut la mai mult de 24 de saptamani de sarcina.
Fatul este considerat incepand cu aceasta varsta ca fiind o persoana si de aceea se pedepseste orice vatamare pe care o sufera, iar raspunderea penala revine atat femeii insarcinate, cat si personalului medical, informeaza
Victor Ponta spune ca subcomisia parlamentara care analizeaza Codul penal va finaliza cel mai probabil joi partea generala a Codului.
Aceasta reprezinta o jumatate din Codul Penal, cealalta jumatate fiind partea speciala, astfel ca pana la sfarsitul lunii sa finalizeze lucrarile la proiect.
"Probabil ca joi o sa terminam partea generala a Codului Penal. Pentru nejuristi, partea generala este acea jumate din Codul Penal, cea care stabileste principiile, institutiile fundamentale, partea speciala inseamna sa luam fiecare infractiune in parte sa o reglementam de la omor, furt, etc. (...)
Eu am speranta (...) ca in luna viitoare, spre sfarsit, o sa avem Codul Penal", a afirmat presedintele subcomisiei parlamentare care analizeaza Codul Penal, Victor Ponta.
El a mai adaugat ca subcomisia pe care o conduce nu aduce modificari substantiale proiectului initial, insa modifica "punctele de finete, ceea ce este foarte important la un cod".
Subcomisia de analiza a codurilor juridice din Camera Deputatilor a hotarat ca articolele privind abuzul de functie si folosirea de informatii privilegiate, prevazute in capitolul Infractiuni de coruptie din noul Cod Penal, sa fie scoase si mentinute in Legea speciala 78/2 000, care incrimineaza aceste fapte.
Presedintele subcomisiei, Victor Ponta, a recunoscut, miercuri, in timpul dezbaterilor din Parlament, ca a fost sunat sa nu se atinga de Legea 78/2000. Intrebat cine l-a sunat, Ponta a raspuns doar ca a discutat cu colegii sai din punct de vedere politic.
Daca s-ar aplica prevederile noului Cod Penal in ceea ce priveste abuzul in serviciu, multe dosare de mare coruptie finalizate de procurorii DNA sau aflate in curs de ancheta ar fi inchise definitiv pe motiv de prescriere a faptelor.
Tendinta de scadere a pedepselor cuprinsa in proiectul de Cod Penal are ca si consecinta scurtarea timpului de prescriptie, inculpati celebri scapand fara nicio zi de inchisoare.
De departe, cel mai favorizat de acesta noua situatie este Mihai Necolaiciuc, fostul director general al CFR, cel care a prejudiciat compania cu sute de milioane de euro. Faptele din cele cinci dosare in care a fost trimis in judecata si in care este acuzat de abuz in serviciu s-ar prescrie anul acesta, potrivit noului Cod Penal.
Daca savarsirea infractiunii de abuz in serviciu a avut loc in 2002, in conditiile noului Cod, termenul de prescriptie al faptelor scade de la 20 la 7,5 ani, asadar, in 2009, Necolaiciuc ar putea cere inchiderea dosarului.
Daca aceste prevederi raman neschimbate, de dosarul de abuz in serviciu va scapa peste doi ani si Irina Jianu, trimisa in judecata alaturi de Adrian Nastase in dosarul "Trofeul Calitatii". Faptele pentru care a fost cercetata s-au petrecut in 2004, astfel ca Jianu poate cere inchiderea dosarului sau in 2011.
Nastase si Mitrea scapa basma curata
Adrian Nastase nu ar mai putea fi cercetat pentru luare de mita in dosarul "Matusa Tamara" daca s-ar aplica prevederile noului Cod Penal. In cazul infractiunii de ...
Nici nu au ajuns bine in Parlament, ca atat Codul Penal cat si Codul Civil au si provocat controverse puternice. Primele contestatii au fost analizate deja de comisia parlamentara special infiintata pentru dezbaterea lor.
Hartuirea devine infractiune in noul Cod Penal, titreaza Romania libera in editia de miercuri. Noul Cod Penal pedepseste cu inchisoare de la 1 la 6 luni hartuirea prin mesaje, telefoane sau urmarire.
Incriminarea hartuirii este urmarea aparitiei unui numar mare de astfel de cazuri, in special impotriva femeilor. Potrivit noului Cod Penal, infractiunea de hartuire este de doua feluri, cu grad diferit de gravitate.
Daca cineva isi urmareste in mod repetat victima ori ii supravegheaza locuinta, locul de munca sau alte locuri pe care aceasta le frecventeaza, "cauzandu-i astfel o stare de temere", fapta se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 6 luni sau cu amenda.
Apelurile telefonice, mesajele, mail-urile care "prin frecventa sau continut alarmeaza victima" se pedepsesc cu inchisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda daca faptele respective nu reprezinta infractiuni mai grave (cum ar fi amenintarea sau santajul).
Predoiu si cei 150 de hoti scrie Gandul. 150 de inculpati ar urma sa fie achitati daca ar fi adoptat Codul Penal al ministrului Catalin Predoiu. Afirmatia ii apartine procurorului sef al DNA, Daniel Morar, care a acuzat dezincriminarea unor fapte si reducerea termenului de prescriptie in cazul altora.
Chiar daca domnul Morar nu a ..
Parchetul General face publice observatiile sale la proiectul Codului Penal, printre acestea figurand majorarea limitelor de pedepsa pentru o serie de infractiuni, reformularea notiunii de "functionar" sau introducerea ca circumstanta agravanta a savarsirii faptei pe motive de rasa, sex sau etnie.
Parchetul General sustine majorarea limitelor de pedeapsa prevazute pentru infractiuni precum cele de coruptie, ucidere din culpa, rele tratamente aplicate minorului, trafic de persoane si de minori, viol, act sexual cu un minor, furt calificat, talharie, inselaciune delapidare.
Consideram ca societatea romaneasca nu este pregatita in acest moment pentru adoptarea unei politici penale mai putin ferme, prin preluarea unor principii adaptate realitatilor sociale din alte state. In contextul unei criminalitati in crestere si al deteriorarii conditiilor economice, o asemenea politica penala ridica riscul de a transmite un semnal gresit organelor judiciare sau persoanelor predispuse sa savarseasca infractiuni, motiveaza Parchetul General aceasta observatie.
O alta observatie este legata de eliminarea din proiectul Codului a infractiunilor reglementate in Legea nr. 78/2000 privind sanctionarea faptelor de coruptie, in Legea nr.161/2003 privind criminalitatea informatica si in Legea nr. 365/2002 privind comertul electronic, cu mentinerea incriminarilor din legile speciale.
De asemenea, Parchetul General doreste si reformularea notiunii de "functionar", pentru a evita ...
Membrii subcomisiei care analizeaza Codul Penal au analizat luni articolul care prevede pedepsirea uciderii la cererea victimei (eutanasia).
Unii au sustinut eliminarea acestui articol, altii majorarea pedepsei, iar altii micsoarea pedepsei in acest caz, dar o decizie, va fi luata prin vot, miercuri.
Articolul 188 din proiectul de Cod Penal prevede pedeapsa cu inchisoarea de la 3 la 7 ani pentru "uciderea savarsita la cererea explicita, serioasa, constienta si repetata a victimei care suferea de o boala incurabila sau de o infirmitate grava atestate medical, cauzatoare de suferinte permanente si greu de suportat".
Presedintele Comisiei Juridice a Senatului, Toni Grebla, a propus eliminarea acestui articol, considerand ca "reprezinta motive pentru o retinere de circumstante atenuante". In opinia senatorului, un astfel de text "mai mult pune pe ganduri, unii, inclusiv mostenitori, decat sa rezolve o situatie cu care ne intalnim zi de zi".
"Dupa parerea mea este inacceptabil un asemenea text (...) Aceasta ar fi o infractiune comisa din mila. Nimeni nu are dreptul sa decida cand din mila trebuie sa ridice viata unei persoane", a afirmat senatorul PSD Toni Grebla.
Amendamentul senatorului Grebla a fost sutinut si de un medic legist prezent la dezbateri, care a aratat ca in momentul de fata exista suficiente terapii de diminuare a suferintei.
Deputatul UDMR Marton Arpad s-a declarat impotriva eliminarii acestui articol spunand ca, daca aceasta fapta nu va fi ...
Membrii subcomisiei de Cod Penal si Cod de Procedura Penala s-au pus, luni, de acord cu 14 articole din cele 437 ale proiectului Codului Penal, discutiile oprindu-se, insa, in momentul in care s-a incercat definirea trasaturilor esentiale ale infractiunii.
Presedintele comisiei, Victor Ponta, a propus ca articolul 15 din viitorul Cod Penal sa defineasca infractiunea drept "fapta prevazuta de legea penala savarsita cu vinovatie, nejustificata si imputabila persoanei care a savarsit-o".
Victor Ponta a aratat ca din noua definitie a infractiunii lipseste sintagma "pericol social", astfel incat nu se vor mai intalni condamnari simbolice pentru fapte grave.
Intrebat daca infractiunea de "coruptie" reprezinta o fapta grava, Ponta a raspuns ca "oricat voi fi de impopular, voi considera ca infractiunile de coruptie vin dupa infractiunile de omor, dupa cele impotriva sigurantei personale, violuri, trafic de persoane. Dupa aceea vorbim si de coruptie, chiar daca e cea mai la moda infractiune din Romania".
Dupa o ora si jumatate de dezbateri in contradictoriu, Ponta a aratat ca definitia infractiunii este ABC-ul oricarui jurist si ca era normal sa se poarte discutii pe aceasta tema.
Pana la urma, Ponta a cerut ca dezbaterile pe tema definitiei infractiunii sa fie reluate in sedinta de marti a subcomisiei.
Membrii subcomisiei au inlocuit in noul Cod Penal si notiunea de "strain" cu "cetatean strain" sau "persoana fara cetatenie" si notiunea de "teritoriul Romaniei" ..