Procurorul general al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, a declarat ca pedepsele pentru coruptie prevazute in proiectul de Cod Penal elaborat de comisia speciala pentru Coduri sunt prea mici si ca asteapta o solutie rapida in dosarele de mare coruptie trimise in Parlament.
"Sigur ca adoptarea politicii penale este responsabilitatea legislativului, insa noi, ca practicieni, ne-am simtit obligati sa facem cateva observatii. Am ridicat problema politicii penale mai blande care era prevazuta in acest Cod si anume pedepsele, care, din punctul nostru de vedere, pe anumite segmente cum este coruptia au fost pedepse foarte mici prevazute. Dupa ce am trimis aceste observatii, la comisia speciala din Parlament a participat zilnic un procuror si pot sa va spun ca 90% din observatiile noastre au fost insusite. Deci, din acest punct de vedere, pot sa apreciez acest proiect de Cod Penal ca fiind unul bun", a declarat Kovesi intr-un interviu acordat agentiei Newsin.
In schimb, infractiunile de coruptie au ramas prea bland sanctionate, iar efectele se vor vedea imediat dupa intrarea Codurilor in vigoare, daca Ministerul Justitiei nu va tine cont de observatiile reprezentantilor Parchetului inainte ca Guvernul sa-si asume raspunderea pe aceste proiecte.
In ceea ce priveste progresele facute de Romania fata de ultimul raport al Comisiei Europene, din iarna, procurorul general spune ca spera ca urmatorul raport sa fie obiectiv si sa le consemneze pe cele inregistrate in activitatea ...
Membrii subcomisiei care analizeaza Codul Penal au analizat luni articolul care prevede pedepsirea uciderii la cererea victimei (eutanasia).
Unii au sustinut eliminarea acestui articol, altii majorarea pedepsei, iar altii micsoarea pedepsei in acest caz, dar o decizie, va fi luata prin vot, miercuri.
Articolul 188 din proiectul de Cod Penal prevede pedeapsa cu inchisoarea de la 3 la 7 ani pentru "uciderea savarsita la cererea explicita, serioasa, constienta si repetata a victimei care suferea de o boala incurabila sau de o infirmitate grava atestate medical, cauzatoare de suferinte permanente si greu de suportat".
Presedintele Comisiei Juridice a Senatului, Toni Grebla, a propus eliminarea acestui articol, considerand ca "reprezinta motive pentru o retinere de circumstante atenuante". In opinia senatorului, un astfel de text "mai mult pune pe ganduri, unii, inclusiv mostenitori, decat sa rezolve o situatie cu care ne intalnim zi de zi".
"Dupa parerea mea este inacceptabil un asemenea text (...) Aceasta ar fi o infractiune comisa din mila. Nimeni nu are dreptul sa decida cand din mila trebuie sa ridice viata unei persoane", a afirmat senatorul PSD Toni Grebla.
Amendamentul senatorului Grebla a fost sutinut si de un medic legist prezent la dezbateri, care a aratat ca in momentul de fata exista suficiente terapii de diminuare a suferintei.
Deputatul UDMR Marton Arpad s-a declarat impotriva eliminarii acestui articol spunand ca, daca aceasta fapta nu va fi ...
In luna ianuarie, Victor Ponta explica la Realitatea FM retragerea din Parlament a proiectelor de coduri penale si civile: "Acelea erau coduri pentru fosta putere. Acum dl. Predoiu va face coduri care sa reprezinte noua putere". Si dl. Predoiu, mercenarul perfect, se pare, le-a facut, fix la cererea clientului.
Si care este durerea cea mai mare a PSD pe lumea aceasta? Anticoruptia care, sub presiunea UE, ar mai fi putut sa tunda cate un cap de multa vreme vanat. Cum de Daniel Morar n-au reusit sa scape, macar sa-l lase cu cat mai putine instrumente. Zis si facut.
Catalin Predoiu a umblat la cutiuta cu teorii juridice si a ales-o exact pe cea care spune ca pedepsele mari nu descurajeaza infractionalitatea. A luat si statisticile care arata condamnarile de opereta dictate de instante. Le-a amestecat si, sub pavaza lor, a amputat legislatia penala referitoare la faptele de coruptie.
In cele mai multe cazuri, noile pedepse sunt cu mult mai mici decat cele acum in vigoare. De exemplu, pentru luarea de mita proiectul prevede intre 2 si 7 ani de inchisoare, fata de maximul de 12 ani din actuala lege. Si delapidarea pierde 8 ani din pedeapsa, iar sanctiunea pentru trafic de influenta ajunge de la 2-10 ani la 1-5 ani.
Oricum instantele dadeau pedepse mai aproape de limita minima, se justifica, abil, ministrul Justitiei. Asa e, anul trecut cea mai mare pedeapsa pentru o fapta de coruptie a luat-o un instigator la trafic de influenta - 9 ani de puscarie cu tot cu sporul ...
Nici nu au ajuns bine in Parlament, ca atat Codul Penal cat si Codul Civil au si provocat controverse puternice. Primele contestatii au fost analizate deja de comisia parlamentara special infiintata pentru dezbaterea lor.
Hartuirea devine infractiune in noul Cod Penal, titreaza Romania libera in editia de miercuri. Noul Cod Penal pedepseste cu inchisoare de la 1 la 6 luni hartuirea prin mesaje, telefoane sau urmarire.
Incriminarea hartuirii este urmarea aparitiei unui numar mare de astfel de cazuri, in special impotriva femeilor. Potrivit noului Cod Penal, infractiunea de hartuire este de doua feluri, cu grad diferit de gravitate.
Daca cineva isi urmareste in mod repetat victima ori ii supravegheaza locuinta, locul de munca sau alte locuri pe care aceasta le frecventeaza, "cauzandu-i astfel o stare de temere", fapta se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 6 luni sau cu amenda.
Apelurile telefonice, mesajele, mail-urile care "prin frecventa sau continut alarmeaza victima" se pedepsesc cu inchisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda daca faptele respective nu reprezinta infractiuni mai grave (cum ar fi amenintarea sau santajul).
Predoiu si cei 150 de hoti scrie Gandul. 150 de inculpati ar urma sa fie achitati daca ar fi adoptat Codul Penal al ministrului Catalin Predoiu. Afirmatia ii apartine procurorului sef al DNA, Daniel Morar, care a acuzat dezincriminarea unor fapte si reducerea termenului de prescriptie in cazul altora.
Chiar daca domnul Morar nu a ..
Daca s-ar aplica prevederile noului Cod Penal in ceea ce priveste abuzul in serviciu, multe dosare de mare coruptie finalizate de procurorii DNA sau aflate in curs de ancheta ar fi inchise definitiv pe motiv de prescriere a faptelor.
Tendinta de scadere a pedepselor cuprinsa in proiectul de Cod Penal are ca si consecinta scurtarea timpului de prescriptie, inculpati celebri scapand fara nicio zi de inchisoare.
De departe, cel mai favorizat de acesta noua situatie este Mihai Necolaiciuc, fostul director general al CFR, cel care a prejudiciat compania cu sute de milioane de euro. Faptele din cele cinci dosare in care a fost trimis in judecata si in care este acuzat de abuz in serviciu s-ar prescrie anul acesta, potrivit noului Cod Penal.
Daca savarsirea infractiunii de abuz in serviciu a avut loc in 2002, in conditiile noului Cod, termenul de prescriptie al faptelor scade de la 20 la 7,5 ani, asadar, in 2009, Necolaiciuc ar putea cere inchiderea dosarului.
Daca aceste prevederi raman neschimbate, de dosarul de abuz in serviciu va scapa peste doi ani si Irina Jianu, trimisa in judecata alaturi de Adrian Nastase in dosarul "Trofeul Calitatii". Faptele pentru care a fost cercetata s-au petrecut in 2004, astfel ca Jianu poate cere inchiderea dosarului sau in 2011.
Nastase si Mitrea scapa basma curata
Adrian Nastase nu ar mai putea fi cercetat pentru luare de mita in dosarul "Matusa Tamara" daca s-ar aplica prevederile noului Cod Penal. In cazul infractiunii de ...
Parchetul General face publice observatiile sale la proiectul Codului Penal, printre acestea figurand majorarea limitelor de pedepsa pentru o serie de infractiuni, reformularea notiunii de "functionar" sau introducerea ca circumstanta agravanta a savarsirii faptei pe motive de rasa, sex sau etnie.
Parchetul General sustine majorarea limitelor de pedeapsa prevazute pentru infractiuni precum cele de coruptie, ucidere din culpa, rele tratamente aplicate minorului, trafic de persoane si de minori, viol, act sexual cu un minor, furt calificat, talharie, inselaciune delapidare.
Consideram ca societatea romaneasca nu este pregatita in acest moment pentru adoptarea unei politici penale mai putin ferme, prin preluarea unor principii adaptate realitatilor sociale din alte state. In contextul unei criminalitati in crestere si al deteriorarii conditiilor economice, o asemenea politica penala ridica riscul de a transmite un semnal gresit organelor judiciare sau persoanelor predispuse sa savarseasca infractiuni, motiveaza Parchetul General aceasta observatie.
O alta observatie este legata de eliminarea din proiectul Codului a infractiunilor reglementate in Legea nr. 78/2000 privind sanctionarea faptelor de coruptie, in Legea nr.161/2003 privind criminalitatea informatica si in Legea nr. 365/2002 privind comertul electronic, cu mentinerea incriminarilor din legile speciale.
De asemenea, Parchetul General doreste si reformularea notiunii de "functionar", pentru a evita ...
Daniel Morar, procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie, este de parere ca noul Cod Penal are sanctiuni mult prea blande care vor afecta justitia din Romania.
"Codul Penal s-a facut fara nicio consultare. Nu s-a facut niciun studiu. Ce justificari avem pentru dezincriminarea unor fapte? Trebuie facuta o analiza atunci cand decizi dezincriminarea unei fapte sau reducerea cuantumului maxim al pedepsei intr-un mod atat de drastic.
Ce s-a schimbat in societatea romaneasca intr-o asemenea maniera incat pot fi operate modificari de o asemenea anvergura?", acuza seful DNA.
Acesta considera ca in acest fel, peste 150 de inculpati trimisi deja in judecata de procurorii anticoruptie vor scapa de inchisoare, faptele lor fiind prescrise.
Seful DNA a criticat micsorarea cuantumului maxim al pedepselor in cazul unor infractiuni, sustinand ca acest fapt va avea "un efect direct" asupra termenelor de prescriptie.
Acesta considera ca atat faza de urmarire penala cat si cea de judecata ar putea fi cu greu finalizate in termenele de prescriptie propuse in unele cazuri de infractiuni complexe, cu un numar mare de inculpati.
"Pentru o infractiune de furt calificat, pedeapsa nu va mai fi intre 3 si 15 ani, ci doar intre 1 si 5 ani, deci si termenul de prescriptie va fi de sapte ani si jumatate, in loc de 15 ani", explicat Morar, luni seara, in cadrul unei interventii la TVR.
Mai mult, seful DNA sustine ca daca in termen de sapte ani, instanta nu emite un verdict cu ...
Primirea de foloase necuvenite, respectiv primirea de bunuri sau bani dupa indeplinirea unui act legat de serviciu, nu mai sunt considerate infractiuni in proiectul noului Cod Penal.
Potrivit unui articol publicat de Gardianul, daca cineva promite unui functionar sau unei persoane din domeniul privat bani sau alte foloase pentru a indeplini un act, iar potentialul mituit nu respinge oferta, acesta din urma nu mai poate fi acuzat de luare de mita.
In actualul Cod, se prevede ca fapta functionarului de a nu respinge o promisiune de bani sau foloase este pedepsita ca infractiune.
Cei mai favorizati sunt medicii si toti functionarii care primesc "stimulente" pentru a indeplini un act ce tine de natura serviciului lor.
Pedeapsa maxima pentru luare de mita s-a redus de la 12 la 7 ani.
In cazul darii de mita, daca mituitorul poate dovedi ca a fost constrans de cel care a luat mita, atunci primul nu mai este pedepsit.
De asemenea, pentru toate infractiunile, de luare, dare de mita si trafic de influenta, pedepsele cu inchisoarea se aplica la jumatate din cat sunt ele prevazute pentru fiecare dintre ele, in cazul persoanelor care nu sunt functionari publici, adica a persoanelor care lucreaza in domeniul privat.
Noul Cod Civil garanteaza dreptul la replica
Orice persoana care isi simte afectata imaginea de articolele aparute in presa poate cere repararea prejudiciului patrimonial si nepatrimonial, potrivit noului Cod Civil aprobat de Guvern.
Totodata, ...
Un nou proiect al Codului Penal a fost aprobat saptamana trecuta de Guvern si urmeaza sa fie analizat de Parlament. Noul Cod Penal presupune mai multe amenzi si mai putine pedepse cu inchisoarea.
Au fost introduse si infractiuni noi care vizeaza infaptuirea justitiei, obstructionarea justitiei, influentarea declaratiilor, compromiterea intereselor justitiei sau sfidarea instantei.
Varsta la care minorii pot fi trasi la raspundere pentru faptele lor va fi si ea modificata. Daca pana acum minorii raspundeau Penal doar la varsta de 16 ani, varsta ar putea fi modificata pana la 12 sau 13 ani. Pedepsele vor fi limitate insa numai la masuri educative, informeaza Realitatea TV.
Vor exista incadrari noi si in privinta infractiunilor contra patrimoniului, abuzul de incredere prin fraudarea creditorilor, al inselaciunii privind asigurarile, deturnarea licitatiilor publice sau exploatarea patrimoniala a unei persoane vulnerabile.
O infractiune distincta va fi si agresiunea sexuala, iar la capitolul fals vor exista noi incadrari: falsul informatic ori falsificarea de mijloace de plata electronice. Noul Cod Penal ar trebui sa inlocuiasca actuala legislatie veche de 40 de ani.
L. S.
Ministerul Internelor si Reformei Administrative si Sindicatul Politistilor vor initia un demers comun adresat Ministerului Justitiei in care vor cere ca noul Cod Penal sa pedepseasca infractiunea de ultraj mult mai aspru.
Potrivit purtatorului de cuvant al MIRA, Marius Tache, subiectele unei intalniri care a avut loc, marti, intre ministrul Cristian David si liderii Sindicatului National al Politistilor si Personalului Contractual (SNPPC) au privit acordul privind raporturile de serviciu intre cele doua parti, proiectul de modificare a statutului politistului, asigurarile de viata ale politistilor, coeficientii de ierarhizare a agentilor de politie si aspectele ce tin de inasprirea faptelor de ultraj, pentru a descuraja actele riposta impotriva actiunilor legale ale politistilor investiti cu exercitiul autoritatii de stat.
MIRA si SNPPC vor initia un demers comun adresat Ministerului Justitiei pentru a avea in vedere, in contextul elaborarii noului Cod Penal, marirea pedepselor pentru ultraj.
Demersul va avea ca fundament analiza cazurilor de ultraj comise impotriva politistilor in ultimii 2 ani, document intocmit de catre Inspectoratul General al Politiei Romane si din care reiese ca in anii 2006 si 2007, aproape 500 de politisti au fost agresati.
In ceea ce priveste acordul privind raporturile de serviciu, cele doua parti au aprobat forma finala a acestuia, documentul fiind semnat in timpul intalnirii de marti.
Totodata, s-au conturat etapele si ...
Guvernul a decis amanarea cu un an a termenului de la care se aplica prevederile Codului Penal adoptat in 2004, de la 1 septembrie 2008 la 1 septembrie 2009, argumentul invocat fiind lipsa unui Cod de procedura penala "adaptat normelor de drept substantial".
"Actuala forma a Legii 301/2004 - Codul Penal nu este insotita de un Cod de procedura penala adaptat normelor de drept substantial, astfel Codul Penal adoptat in 2004 nu poate intra in vigoare fara reanalizarea anumitor solutii, arata comunicatul Guvernului.
"Avand in vedere ca noul Cod Penal n-ar putea intra in vigoare fara sa fie precedat de un Cod de Procedura Penala, este imposibila punerea in aplicare a normelor de drept substantial in lipsa celor de drept procesual. Lipsa unui Cod de Procedura Penala adaptat normelor de drept substantial prevazute de noul Cod Penal face imposibila functionarea justitiei penale", arata acelasi document.
Ministerul Justitiei a elaborat un nou Cod Penal si un nou Cod de Procedura Penala, cel din urma fiind publicat pe pagina de internet a Ministerului Justitiei, spre dezbatere publica. Potrivit comunicatului, cele doua proiecte reprezinta un "pachet legislativ complet in materie penala, care sa corespunda standardelor europene actuale".
Guvernul a decis, totodata, prorogarea intrarii in vigoare, pana la 1 septembrie 2009, a Legii 294/2004 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului Penal.
"Intrarea in vigoare a Legii ..
Fostul lider al minerilor, Miron Cozma, a vizitat, marti, Capitala pentru a participa la sedinta de judecata de la Curtea Constitutionala, relateaza Antena 3.
Magistratii au dezbatut exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Cozma, in cazul executarii pedepsei cu inchisoare pe care a efectuat-o.
Pe de alta parte, el vrea sa modifice articolul 59 din Codul Penal, privind eliberarea conditionata a detinutilor, fiind de parere ca trebuie stabilite niste reguli clare privind acest tip de punere in libertate a incarceratului.
"Nu ajuta societatea civila faptul ca detinutii nu vor fi reeducati si nu vor avea un comportament civilizat pe perioada detentiei. Curtea Constitutionala trebuie sa stabileasca niste reguli clare", potrivit carora detinutul sa fie eliberat, a afirmat Cozma.
Acest lucru ar trebui facut, in opinia lui, de o comisie formata dintr-un procuror, un judecator si din alti membri.
"Eu am luptat intotdeauna pentru libertate. Nu e vorba de o revolutie, dar poate fi interpretata si asa, cu ghilimelele de rigoare. Mi se pare nedrept ce li se intampla detinutilor in acesta tara", a mai spus Cozma.
Totodata, acesta sustine ca orice fel de decizie a Curtii Constitutionale nu i-ar mai putea aduce vreun beneficiu.
Miron Cozma a fost eliberat din arest dupa zece ani de inchisoare, pe 2 decembrie 2007.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a avizat cu mai multe modificari propunerea pentru modificarea si completarea Codului penal si a Codului de procedura penala.
Avizul CSM impreuna cu observatiile formulate la proiectul Legii pentru modificarea si completarea Codului penal si a Codului de procedura penala vor fi transmise Senatului, in dezbaterea caruia se afla acest document, se arata intr-un comunicat al CSM.
Magistratii considera ca propunerea care vizeaza completarea articolului 64, alin.1 din Codul Penal care reglementeaza pedepsele complementare si pe cea a interdictiei de a parasi tara se urmareste responsabilizarea autoritatilor si cetatenilor aflati sub protectia statului roman, astfel incat drepturile si libertatile fundamentale inscrise in tratatele internationale ratificate sa nu fie exercitate abuziv de cei condamnati pentru savarsirea unor infractiuni cu pericol social mare.
De asemenea, prin acesta modificare, consiliul apreciaza, ca va fi diminuata si criminalitatea trans-frontaliera.
Cu toate acestea, CSM e de parere ca prin propunerea de introducere a unui nou aliniat in cadrul articolului 65 din Codul Penal, prin care sa fie stabilita aplicarea obligatorie a interdictiei de a parasi tara, ca pedepsa complementara.
In ceea ce priveste propunerea de modificare si completare a Codului de procedura penala, care vizeaza completarea articolului 136, prin introducerea unui nou aliniat care sa stabileasca ca obligativitatea de a nu parasi ...
Ministrul Justitiei Catalin Predoiu a oferit vineri, intr-o conferinta de presa organizata la sediul ministerului, cateva explicatii cu privire la schimbarile care au fost facute in noul Cod Penal si care au starnit dezbateri aprinse in presa in ultimele zile.
Astfel, legat de temerile cu privire la riscul de crestere a criminalitatii ca urmare a coborarii pragului maxim al pedepselor, aspect aspru criticat in presa, ministrul Predoiu a subliniat ca in realitate, infractionalitatea nu se combate marind pragul maxim al pedepselor.
"Infractionalitatea se reprima prin preventie, depistare si condamnare rapida a celor care comit infractiuni, nu prin marirea pragului pedepselor", a spus Predoiu care a oferit ca argument si statisticile legate de cei aflati dupa gratii pentru comiterea de furturi.
"80% dintre detinutii nostri condamnati pentru furt calificat sunt condamanti pentru 5 ani, in conditiile in care pragul maxim este de 15. De ce sa mentin pragul de 15 ani?", a spus ministrul Justitiei, subliniind inca o data ca , potrivit practicilor europene, combaterea infractionalitatii se face de fapt "accelerand cursul proceselor".
Pe de alta parte, Predoiu s-a referit si la acuzatiile aduse recent legate de o eventuala legalizare a prostitutiei prin prevederile noului Cod Penal.
"Inexact. Noi nu legalizam prostitutia, pentru acest lucru ar trebui sa elaboram legi ci atacam proxenetismul si traficul de persoane. Prostitutia ramane sanctionata contraventional, asa cum ..
Aplicarea noilor Coduri va avea ca rezultat un act de justititie transparent si o durata redusa a proceselor, acestea reprezentand un punct de cotitura in reforma justitiei din Romania, venind in intampinarea cerintelor Comisiei Europene in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare, anunta MJ.
Procesul de elaborare a Codurilor, la care au contribuit cadre universitare, experti si practicieni din domeniu, a fost unul de durata si a inclus dezbateri publice de amploare inaintea transmiterii proiectelor catre Parlament, se arata intr-un comunicat de presa al Ministerului Justitiei.
In cadrul dezbaterilor din Parlament, proiectul Codului Penal si proiectul Codului Civil au suferit o serie de modificari care "au contribuit la imbunatatirea calitatii acestora, cu mentinerea principiilor si structurii formei initiale transmise de Guvern".
Conform Ministerului Justitiei, proiectul noului Cod Penal "simplifica reglementarile in domeniu, ceea ce va facilita aplicarea lor unitara si cu celeritate de catre organele judiciare". De asemenea, proiectul "urmareste asigurarea satisfacerii exigentelor decurgand din principiile fundamentale ale dreptului Penal consacrate de Constitutie si din pactele si tratatele privind drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte.
In acelasi timp, noul Cod Penal transpune reglementari adoptate la nivelul UE si armonizeaza dreptul Penal material roman cu sistemele celorlalte state membre", arata MJ. Pedepse mai mici pentru ..