Sindicalistii din educatie spun ca, indiferent de rezultatul discutiilor de sambata de la guvern pe tema Legii unice a salarizarii, nu se va renunta la greva din 5 octombrie, pentru ca motivele nemultumirilor nu sunt legate numai de coeficientii stabiliti in acest act normativ.
"In privinta legii salarizarii unitare, dorim sa se revina la prima varianta a legii, care prevedea, pentru cadrele didactice, salarii cuprinse intre 3,5 si 9,2 salarii minime in sistemul bugetar. Revenirea la prima varianta ar rezolva insa doar una dintre nemultumirile ce au dus la redeschiderea conflictului de munca si la anuntarea protestelor.
Altfel spus, daca se rezolva problema coeficientilor, nu inseamna ca se va renunta la greva generala. Raman problema concedierilor si cea a scaderii salariilor pe anul acesta", a declarat sambata vicepresedintele Federatiei Sindicatelor Libere din invatamant (FSLI), Liviu Marian Pop.
Coeficientii finali stabiliti de guvern pentru calcularea salariilor cadrelor didactice din preuniversitar se situeaza intre 1,3 si de 4,25.
Federatia Educatiei Nationale (FEN) este dispusa sa accepte o varianta intermediara de crestere a coeficientilor. "Noi cerem macar cresteri cu doua puncte ale coeficientilor. In privinta protestelor, sustinem greva generala, pentru ca grila din Legea unica salarizarii este doar una dintre nemultumirile noastre", a precizat secretarul general FEN, Constantin Ciosu.
In afara coeficientilor din Legea unica a salarizarii, ...
Liderii sindicali care au participat joi la intalnirea de la sediul Ministerului Muncii pe tema legii salarizarii unice au calificat noua grila drept o batjocura la adresa profesorilor si au asigurat ca daca se va ramane la aceasta forma se va iesi in forta in strada.
Presedintele sindicatului "Spiru Haret", Gheorghe Izvoranu, a spus ca, desi se intituleaza "legea salarizarii unice", ea nu este deloc unica, pentru ca a observat si i s-a confirmat de la minister ca pentru anumite domenii exista legi speciale.
"Am constatat ca o serie de domenii de activitate au coeficienii mult mai mari si ni s-a spus ca o serie de domenii au legi speciale de salarizare si acele legi nu pot fi incalcate. Ori daca exista o lege unica de salarizare, cum sa fie legi speciale pentru anumite domenii. Este o bataie de joc la adresa Invatamantului", a acuzat Izvoranu.
El a spus ca, pe langa faptul ca Guvernul a incalcat legea si nu a marit slariile profesorilor cu 50%, le-a mai si spus ca, de fapt, oricum aveau salariile prea mari cu 20-25%.
"Tot ce s-a negociat intre sindicate si Ministerul Muncii a fost doar un mod de a induce in eroare opinia publica si o bataie de joc. Invatamantul preuniversitar este la baza piramidei acestei legi unice, ceea ce inseamna o lipsa totala de respect pentru un domeniu care ar fi trebuit sa fie prioritate nationala.
Noua ni s-a spus ca avem salariile prea mari acum, asa ca se va aplica o reducere de 20%. Guvernul Boc ne spune nu numai ca nu ne creste ...
Sindicatele si patronatele au fost invitate marti la Guvern pentru a analiza noua forma a proiectului Legii unitare de salarizare si pentru clarificari legate de nivelul salariului minim pe economie in urmatorii ani, a declarat vineri, la Realitatea TV, ministrul Muncii Marian Sarbu.
"Singurul lucru pe care il pot confirma este cel pe care l-am spus la inceput, ca niciun salariu nu va fi diminuat. Marti vom avea la Guvern o sedinta extrem de importanta pe aceasta tema, iar de marti seara, miercuri, toata saptamana viitoare cred ca vom putea sa dam mult mai multe detalii cu forma finala a legii.
Ei (sindicalistii n.r.) vor fi principalii nostri parteneri marti la guvern, la discutia cu primul ministru, dar vor acolo si organizatiile patronale. (...) Dorim sa aflam un punct de vedere mai clar in legatura cu evolutia salariului minim pe economie in urmatorii 4-5 ani", a afirmat Sarbu.
Ministrul a tinut sa precizeze ca aplicarea Legii unitare de salarizare nu va duce la diminuarea salariilor in sectorul bugetar, insa nu a precizat daca salariile bugetarilor vor mai creste anul viitor.
"Am auzit ca unele categorii de salarii, incepand de la 1 ianuarie, vor fi diminuate sau salariatii vor pierde din salarii conform Legii unice de salarizare si vreau sa precizez foarte clar ca unul dintre principiile pe care a fost si este in continuare contruit acest proiect de lege spune foarte clar ca niciun salariu aflat in plata nu va fi diminuat", a spus Sarbu.
"Daca - si ...
Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitiie, al CSM si procurorul general ar urma sa piarda, potrivit ultimului proiect al Legii unitare, aproape trei salarii minime pe economie, coeficientul lor de salarizare fiind scazut de la 14,5 la 11,8.
Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii si procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie ar urma sa aiba un coeficient de salarizare de 11,8 salarii minime pe economie, potrivit ultimei variante a legii unice, rezultate dupa discutiile de luni seara de la Guvern.
Astfel, noua varianta prevede o scadere importanta, de aproape 3 salarii minime, fata de penultima varianta a proiectului de lege, care prevedea pentru sefii cei mai importanti din justitie un coeficient de 14,5.
In cazul vicepresedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie si al vicepresedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, scaderea nu este la fel de drastica, ajungandu-se la un coeficient de 11,6 in actuala varianta, fata de 11,9 in vechea forma.
O scadere moderata, de la 11,85 la 11,40 in actuala varianta, apare si la salariile de presedinte de sectie la Inalta Curte de Casatie si Justitie, ale membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, prim-adjunctul procurorului general si al procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie.
10,8 salarii minime pentru un procuror sef de sectie in cadrul Parchetului General
Un procuror sef sectie ...
Proiectul legii unice de salarizare in sectorul bugetar aduce o reducere a coeficientilor de salarizare cu pana la 25%.
Potrivit Antena3, sunt afectate de diminuare si functiile inalte, precum cea de ambasador si vicepresedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) sau al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Astfel, salariile mici de la toate categoriile de bugetari au fost taiate cu 15-17 si pana la 20%, iar salariile pentru functii inalte cu pana la 25%.
Discutand pe cifre, daca un ambasador castiga dupa grila veche 6.486 de lei, acum va incasa doar 4.860 de lei. Un atasat al Miniserului de Externe care castiga intre 2.550 si 3.396 de lei va lua acum intre 2.040 si 2.550 de lei.
Seful Statului Major din cadrul MApN care castiga 7.770 de lei va lua acum 6.210 de lei, iar un colonel va lua 3.120, fata de 3.900 cat lua dupa vechea grila de salarizare.
Un soldat va lua si el cu 300 de lei mai putin, salariul scazand de la 1.200 la 900 de lei.
Si in sistemul de sanatate publica sunt reduceri consistente. Astfel, daca un asistent sef de spital castiga 2.460 de lei, acum va primi doar 1.860 de lei.
Grila a fost data miercuri liderilor de confederatii, insa acestia au fost rugati sa pastreze secrete datele.
A.S.
Categorie: Dezvaluiri 4552 vizite [ Ziare.com ]
Noul proiect al legii salarizarii unice in domeniul bugetar, modificat de cei de la Ministerul Muncii pe ultima suta de metri dupa sase luni de negocieri cu sindicatele, a scazut salariile a peste 85% din bugetari cu 40% fata de cat au cerut.
Conform noului proiect, un profesor de grad I are un coeficient de 5,45, ceea ce corespunde unui salariu de 3.270 spre deosebire de 9,15, cat aveau inainte (5.490 de lei). Un profesor debutant va avea maxim 1.950 de lei, fata de 3.300, cum arata vechiul proiect, informeaza Antena 3.
In cazul cadrelor universitare, salariul nu a fost micsorat atat de mult: de la 7.560 de lei, s-a ajuns la 6.060 de lei. Asistentii universitari ar urma sa aiba lefuri de 2.760 de lei, spre deosebire de 4.560 de lei in vechiul proiect.
Armata si politia sunt de asemenea afectate de schimbari: soldatii si militarii de grade inferioare sunt cei ale caror salarii au scazut cel mai mult. Potrivit vechii grile, salariul unui caporal ar fi ajuns la 2.460 de lei, insa acum nu va mai ajunge decat la 1.360 de lei.
Si medicii sufera in urma modificarilor, Salariul maxim al unui medic, fara sporuri, ar urma sa ajunga doar la 3.450 de lei, fata de 5.880 de lei, cum se stabilise initial.
Modificarile operate de Ministerul Muncii in proiectul de salarizare, negociat timp de peste sase luni cu sindicatele, ar fi necesare din nevoia de a prezenta Guvernului "un proiect de lege realist", a declarat secretarul de stat in Minister Valentin Mocanu, care si-a si ...
Guvernul Boc vrea sa-si asume raspunderea pentru legea salarizarii, anunta joi Romania libera. Guvernul Emil Boc vrea sa iasa din hatisul reglementarilor cu privire la lefuri prin asumarea raspunderii pentru legea salarizarii unice a bugetarilor.
Pe de alta parte, pentru proiectul de lege care interzice cumulul pensie-salariu, blocat la Senat, Executivul nu are nici o solutie.
Cabinetul Boc intentioneaza sa-si asume raspunderea in fata Legislativului pe legea salarizarii unice, a declarat presedintele executiv al Sindicatului "Cartel Alfa", Romel Neagu, la finalul discutiilor de la Ministerul Muncii.
De aceea, premierul Emil Boc ar fi cerut ca discutiile legate de acest proiect sa fie finalizate pana pe data de 20 iunie, respectiv cu zece zile mai devreme decat data stabilita initial, pentru ca Executivul sa-si poata asuma raspunderea inainte de incheierea actualei sesiuni parlamentare.
Din Gardianul aflam ca Boc nu exclude majorarea salariului minim. Guvernul nu exclude eventuala majorare a salariului minim, discutii pe acest subiect urmand sa aiba loc dupa analiza rezultatelor economice din primul semestru, a declarat premierul Emil Boc, dupa ce a participat la discutiile de la Ministerul Muncii, pe tema legii unice de salarizare.
Premierul si-a justificat prezenta la discutiile cu sindicatele prin dorinta de a se asigura ca procesul de elaborare a legii unice este derulat conform graficului.
"Sunt discutii intense, consistente, am vazut preocupari din ..
Presedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a declarat luni seara, la finalul intalnirii cu reprezentantii Executivului, ca li s-a promis ca vor avea loc noi discutii pe proiectul legii unitare de salarizare a bugetarilor ce va cuprinde si o parte dintre propunerile diferitelor sindicate, urmand ca luni sa depuna proiectul de lege in Parlament.
"Maine (miercuri n.r.), guvernul isi va asuma doar de principiu textul, urmand ca spre sfarsitul saptamanii, cel mai probabil joi sau vineri, sa avem o noua intalnire. Reprezentantii guvernului ne-au spus ca proiectul legii va fi finalizat sambata sau duminica, dupa ce va avea loc o noua intalnire cu noi, pentru a evita conflictele anuntate de diferite categorii de bugetari", a spus Hossu.
El a adaugat ca a primit promisiuni ca "luni va avea loc depunerea efectiva in Parlament a proiectului legii unitare de salarizare a bugetarilor".
"Astazi (marti n.red.) s-a discutat despre reasezarea in grila a anumitor functii din sanatate, invatamant si justitie si ni s-a promis ca s-au retinut propunerile facute pe diferiti coeficienti. Speram ca maine dupa-amiaza, dupa sedinta de guvern, sa primim o noua forma a proiectului legii de salarizare", a mai spus Hossu.
Astfel, partenerii sociali au discutat marti pe ultima varianta a legii unice de salarizare trimisa luni sindicatelor, in care presedintele Romaniei a ramas singurul demnitar cu coefieict maxim in grila Legii unice, respectiv 12, asa cum a decis guvernul la finalul saptamanii ...
Sindicalistii din sanatate sunt decisi sa recurga la proteste, in luna septembrie, daca Ministerul Sanatatii nu va acorda cadrelor sanitare sporurile promise, inclusiv cele restante si daca vor fi diminuati coeficientii din grila unica de salarizare, a precizat, vineri, liderul Sanias, Marius Petcu.
"Ion Bazac ne-a asigurat ca nu vor fi disponibilizari in randul personalului medical si, de asemenea, ne-a garantat plata salariilor, insa despre sporuri nu exista deocamdata o certitudine ca se vor acorda. Ministrul va sustine acordarea sporurilor in sedinta de guvern de miercuri, in care se vor discuta rectificarile bugetare", a precizat Marius Petcu, dupa intalnirea cu ministrul Sanatatii, Ion Bazac.
Liderul Sanitas a adaugat ca nu va agrea o varianta a legii unice de salarizare care sa cuprinda diminuari semnificative ale coeficientilor, in ceea ce priveste personalul din sistemul sanitar. "Nici ministrul Bazac nu va sustine in guvern o grila diminuata", a mai spus Petcu.
Coeficientii pentru sistemul sanitar, inclusi in cea mai recenta schita a Legii unice de salarizare, sunt mai mici cu pana la 25% decat in precedentul proiect si vor duce la cresteri nesemnificative ale lefurilor, a declarat joi presedintele Federatiei Sanitas, Marius Petcu.
Potrivit celei mai noi forme a proiectului Legii unice de salarizare, un medic primar ar putea castiga intre 4,05 salarii minime si 5,1 salarii minime pe economie, in timp ce venitul maxim al unei asistente medicale ar putea ...
Ministrul Sanatatii, Ion Bazac, a declarat ca salariile din sistemul sanitar si coeficientii de ierarhizare din legea salarizarii unice trebuie sa ramana cel putin la nivelul actual, in niciun caz mai mici.
"Am sustinut, in toate discutiile purtate pana acum la ministerul Finantelor, ideea ca salariile trebuie sa ramana cel putin la nivelul celor actuale. Nu voi accepta scadea acestora si nici a coeficientilor de ierarhizare. Personalul medical trebuie stimulat sa lucreze in Romania, atat prin salarizare, cat si prin dotarile de la locul de munca", a precizat Ion Bazac pentru Mediafax.
Ministrul Sanatatii a mai spus ca pentru medicii si asistentele care raman sa lucreze in Romania si care fac performanta se vor cauta modalitati de plata la nivelul Uniunii Europene
Bazac declara la sfarsitul saptamanii trecute ca "salariul minim decent" pentru un medic ar trebui sa fie la nivelul a 5.000 de lei, fara sporuri.
El mai spunea atunci ca medicii care raman in Romania si care fac performanta trebuie sa fie platiti la nivelul Uniunii Europene.
Ministrii cu un rol cheie in realizarea Legii unitare de salarizare in sistemul bugetar, solicitata de FMI, au adus precizari, marti, in legatura cu valoarea coeficientului 1, ce reprezinta venitul minim din sectorul bugetar, afirmand ca acesta nu este legat de salariul minim pe economie.
Ministrul Finantelor, Gherghe Pogea, a precizat ca Legea unitara de salarizare nu stabileste salariul minim pe economie, ci doar salariul minim din sectorul bugetar, la care urmeaza sa se adauge sporurile, iar acesta poate fi diferit de venitul minim din sectorul privat.
"Valoarea de 705 lei, atribuita coeficientului 1 din grila Legii unitare de salarizare, nu reprezinta salariul minim pe economie stabilit pentru anul viitor. El reprezinta baza in functie de care se calculeaza toate salariile din sectorul bugetar, ce va avea o anumita dinamica si va ajunge la 1.100 lei in 2015", a afirmat Pogea.
"Vreau sa se inteleaga foarte clar. Legea unitara de salarizare nu-si propune sa stabileasca salariul minim pe economie pentru urmatorii ani, ci doar valoarea de referinta minima din sectorul public ce se inmulteste cu ceilalti coeficienti din grila", a adaugat el.
Proiectul final al Legii unitare de salarizare in sistemul bugetar, facut public duminica seara de Guvern, nu precizeaza daca referinta intregii grile de salarizare, respectiv coeficientul de ierahizare 1, este echivalenta cu salariului minim pe economie.
In proiectul de lege, valoarea coeficientului de ierarhizare 1 este de ..
Sefii din Justitie si reprezentantii celor doua Camere ale Parlamentului au coborat de pe prima treapta de salarizare pana la 14,5 salarii minime pe economie, iar seful statului a ramas singurul demnitar platit cu 15 salarii minime, potrivit ultimei forme a proiectului Legii unitare de salarizare.
Astfel, presedintele Romaniei va incasa 15 salarii minime pe economie, in timp ce presedintii Curtii Constitutionale, Inaltei Curti de Casatie si Justitie, seful Consiliului Superior al Magistraturii si presedintii Senatului si ai Camerei Deputatilor vor putea castiga maximum 14,5 salarii pe economie, arata ultima forma a proiectului Legii unitare de salarizare de joi. In prezent, salariul minim lunar pe economie este de 600 lei.
Presedintele Curtii de Conturi va putea primi doar 11,9 salarii minime pe economie, fata de 15 salarii minime cat ar fi urmat sa primeasca in variantele anterioare ale proiectului Legii unice de salarizare.
Proiectul legii, ceruta de FMI si pentru care termenul limita fixat de institutia financiara internationala este 30 octombrie, a suferit deja mai multe modificari, dupa ce Finantele au calculat ca primele formule nu sunt sustenabile pentru bugetul de stat.
In actuala forma, primul ministru ar urma sa castige 12,95 salarii minime, ministrii cate 10,95 salarii minime, iar senatorii si deputatii - 10,35 salarii minime.
Totodata, sefii institutiilor aflate in subordinea Guvernului ar putea primi cel mult 10 salarii minime, potrivit ...
Categorie: Dezvaluiri 2347 vizite [ Ziare.com ]
Valoarea coeficientului 1 din Legea unitara de salarizare in functie de care se calculeaza toate salariile angajatilor din sectorul bugetar va fi de 705 lei in anul 2010 si va urca la 765 lei in anul 2011, respectiv 845 lei in anul 2012, potrivit Legii cadru privind salarizarea unitara.
Salariul minim din sectorul bugetar ar urma sa ajunga la 935 lei in 2013, la 1.015 lei in 2014 si la 1.100 lei in 2015, arata forma finala a Legii unitare, pe care Guvernul isi va asuma raspunderea in Parlament.
Legea unitara rezultata in urma consultarilor de duminica de la Guvern, ce urmeaza a fi trimisa luni Parlamentului, prevede ca "in anul 2010, majorarea salariilor, a soldelor si indemnizatiilor se va face numai pentru acelea care au un nivel mai mic de 705 lei/lunar".
"Prin legile speciale prevazute la art.7, alin.(1) se stabilesc majorari salariale anuale, astfel incat, ponderea in produsul intern brut prognozat a cheltuielilor de personal aferente personalului din sectorul bugetar sa se reduca progresiv de la 9,40% in anul 2009, la 8,70% in anul 2010, la 7,97% in anul 2011, la 7,30% in anul 2012, la 6,70% in anul 2013, la 6,30% in anul 2014 si la 6,00% in anul 2015 si in anii urmatori", se arata in mai arata textul proiectului de lege.
Pe de alta parte, actul normativ nu clarifica daca se vor plati integral sporurile bugetarilor din prima parte a acestui an, limitate de guvern in scopul reducerii cheltuielilor bugetare.
Documentul prevede doar ca "pentru persoanele ale ..
Noua lege unica de salarizare a bugetarilor prevede ca presedintele ICCJ va beneficia de coeficientul 15 in sistemul judiciar, maxim, iar la ultimul coeficient sunt aprozii si secretarii-dactilografi laborator expertize criminalistice, al caror coeficient este cuprins intre 2,5 si 3.
Conform aceluiasi proiect de lege, judecatorul cu grad de tribunal sau tribunal specializat si cel cu grad de tribunal militar vor fi la coeficientul 10, informeaza Mediafax.
Proiectul mai prevede ca, in Justitie, de coeficientul de ierarhizare 15 - cel mai inalt din grila de salarizare propusa pentru proiectul Legii salarizarii unitare a bugetarilor - va beneficia presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ), la coeficientul 14,85 este incadrat vicepresedintele ICCJ, la coeficientul 14,75 se incadreaza presedintele de sectie la instanta suprema si procurorul general al Romaniei.
De coeficientul maxim mai beneficiaza seful statului si presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Curtii Constitutionale, suma pe care ar urma sa o primeasca acestia fiind de de 9.000 lei, reprezentand coeficientul maxim, de 15, inmultit cu salariul minim brut, care in prezent este de 600 de lei.
Premierul Emil Boc si ministrii Finantelor si Muncii au analizat duminica, la sediul Ministerului Finantelor, observatiile primite de la FMI si CE pe marginea Legii salarizarii unice, urmand ca acestea sa fie integrate in textul actului normativ, potrivit unor reprezentanti ai Executivului.
Intalnirea de la Ministerul Finantelor (MFP) a inceput in jurul orei 13.00.
Proiectul de lege privind salarizarea in sistemul bugetar si anexele in care sunt trecuti coeficientii functiilor aferente angajatilor la stat au fost trimise sambata spre analiza reprezentantilor Fondului Monetar International (FMI) si expertilor Comisiei Europene, pentru ca acestia sa prezinte eventualele obiectii pe varianta finala a legii.
Intalnirea de duminica de la MFP a avut loc dupa ce premierul Emil Boc si ministrii Muncii, Justitiei, Finantelor si Educatiei au discutat, sambata, timp de aproximativ trei ore, la Palatul Victoria, pe marginea ultimei forme pe care a luat-o cele trei legi pentru care Guvernul isi va asuma raspunderea, dupa ce au fost introduse amendamentele convenite.
Cele trei proiecte de acte normative vor fie trimis la Parlament luni, la prima ora, prin curier.
Guvernul isi va angaja raspunderea pe Legea educatiei nationale, Legea privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice si Legea privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor cu ...