Magistratii nu-si denunta colegii corupti pentru ca, probabil, nu au incredere in sistemul judiciar, aceasta fiind explicatia pentru faptul ca la DNA nu exista niciun denunt facut de un procuror sau un judecator impotriva unui coleg care a savarsit o fapta de coruptie, a declarat luni seful DNA, Daniel Morar.
Potrivit lui Daniel Morar, magistratii refuza sa-si denunte colegii care au savarsit o fapta de coruptie considerand ca "e ceva urat" si nu vor nici macar sa fie martori in dosarele de coruptie ale acestora.
"Magistratii refuza sa dea declaratii ca martori in dosarele colegilor, chiar daca le pui probele in fata si le arati ca stiau dinainte ca acel coleg a savarsit o fapta de coruptie", a precizat seful DNA, Daniel Morar, luni, la prezentarea raportului "Vulnerabilitati ale sistemului juridic din Romania", realizat de Initiativa pentru o Justitie Curata.
"Totodata, avem din ce in ce mai putine denunturi", a adaugat procurorul sef al DNA, care a spus ca acest lucru este explicabil prin faptul ca oamenii nu fac denunturi decat daca au un interes, nu pentru ca ar fi determinati de constiinta.
Daniel Morar considera ca pedepsele pentru coruptia din sistemul judiciar ar trebui sa fie mari si ca magistratii ar trebui sa intre in inchisoare, daca iau mita.
Politistii au inceput sa-si denunte colegii
La randul sau, presedintele Societatii pentru Justitie, judecatorul Cristi Danilet, cel care a realizat raportul, a spus ca "intr-adevar, nu exista niciun caz de ..
Transparency International Romania este de parere ca Agentia Nationala de Integritate a interpretat intr-un mod eronat Raportul National asupra Coruptiei, iar acuzatia de "dezinformare a opiniei publice" lansata de Agentie reprezinta doar expresia unor "confuzii".
Printre erorile semnalate de Transparency International in interpretarea data de ANI raportului asupra coruptiei din Romania se numara neintelegerea rigorilor impuse de munca de cercetare si proasta intelegere a concluziilor raportului, potrivit unui comunicat TI Romania remis redactie Ziare.com.
"ANI nu intelege sa accepte o analiza externa asupra functionarii sale si nici posibilitatea inexistentei unui singur depozitar al adevarului ori beneficiul pluralitatii de opinii.
TI Romania isi exprima de aceea stupoarea in fata unei reactii din partea unei institutii ce prefera in schimbul dialogului civic constructiv si de buna-credinta, non-argumentul unor atacuri la persoana mai mult sau mai putin voalate", se arata in comunicat.
De asemenea, TI Romania atrage atentia ca "din 2003 de cand se realizeaza RNC, este pentru prima data cand o institutie publica prefera sa atace raportul, in loc sa ia in considerare recomandarile privind posibile cai de crestere a capacitatii administrative pentru constructia integritatii publice".
Coruptia din Romania nu este o tema care sa fie ridicata in contactele bilaterale dintre Statele Unite si Ambasada Romaniei, da asigurari ambasadorul Adrian Vierita. El spune insa ca predictibilitatea cadrului legislativ este foarte importanta pentru investitorii americani.
Adrian Vierita a avut ocazia sa-l cunoasca pe noul ambasador al SUA la Bucuresti inainte ca acesta sa plece spre Romania.
Intrebat daca referirile repetate ale lui Gitenstein la combaterea coruptiei din Romania si la necesitatea de transparenta si justitie puternica sunt o reflectare a unor preocupari prioritare ale SUA in legatura cu Romania, Vierita a evidentiat importanta acestui aspect pentru investitorii americani.
"Nu stiu daca exista ca atare si daca putem vorbi despre un ansamblu sau un set de ingrijorari ale SUA in legatura cu Romania. Am constatat ca pentru un investitor conteaza foarte mult climatul, el este atras de o tara sau de alta in functie de predictibilitatea cadrului legislativ. Incredearea in predictibilitatea sistemului si mediului investitional dintr-o tara este o chestiune fundamentala", a declarat ambasadorul.
In plus, ambasadorul a explicat ca in afara de rapoartele minutioase redactate de Departamentul de Stat si care se mentioneaza problema coruptiei din Romania, SUA isi ia informatiile pe acest subiect din monitorizarea UE pe justitie.
"Americanii, asa cum fac si alte state, se uita si la rezultatele cooperarii dintre Romania si UE in cadrul mecanismului de ...
Patru ofiteri de politie din Iasi au fost trimisi in judecata pentru infractiuni de corupte, acuzati fiind ca ar fi intervenit, alaturi de alti 14 colegi de grad inferior, pentru ca anumite cunostiinte sa nu fie sanctionate pentru greselile din trafic.
Este vorba despre ofiterii Cristian Nechifor, Adrian Ciopraga, Gabriel Doban si Radu Parvu, scrie Adevarul.
Procurorii anticoruptie vor analiza mai multe interceptari telefonice cu discutii compromitatoare ale ofiterilor.
In cazul inspectorului Nechifor, procurorii au retinut ca a intervenit pe langa colegul sau Razvan Marciuc pentru ca sa nu aplice legea impotriva unor cunostinte prinse depasind viteza de circulatie.
Si ceilalti au fost inregistrati in timp ce intrveneau pentru diverse cunostinte pentru a-i ajuta pe vitezomani sa scape de rigorile legii, fie prin nepredarea unor procese verbale de contraventie fie prin schimbarea pedepselor din amenzi in avertisment.
Conflictul dintre Ministerul Public si CSM a inceput atunci cand CSM nu a dat aviz pentru arestarea si retinerea unor procurori implicati in fapte de coruptie, sustine procurorul general Laura Codruta Kovesi.
CSM a refuzat sa dea avizul pentru reinvestirea in functie a Laurei Codruta Kovesi, desi a fost propusa de catre Catalin Predoiu, ministrul Justitiei, pentru un nou mandat. Procurorul riposteaza acum, spunand ca problemele au aparut din cauza ca CSM protejeaza procurori corupti, informeaza Adevarul.
Ea spune ca acesta a fost singurul motiv pentru care si-a manifestat nemultumirea fata de activitatea CSM (Consiliul Suprem al Magistraturii).
"Ma intreb ce vor intelege colegii din acest aviz negativ? Vor intelege ca nu conteaza ce faci in Ministerul Public, important este sa nu ai atitudini sau opinii contrare CSM. Este singura concluzie care se poate trage in urma dezbaterilor care au avut loc joi", a declarat Kovesi, potrivit "Adevarul".
Tribunalul Bucuresti a amanat pentru a treia oara judecarea apelului declarat de Emilian Cutean, dar si de procurori, impotriva deciziei de condamnare a fostului secretar de stat pentru problemele revolutionarilor, urmatorul termen fixat pentru 2 noiembrie.
Aminarea de luni a fost decisa dupa ce instanta a constatat ca nu a fost citat Ionel Lesu, presedinte al Asociatiei Liga Nationala si Internationala pentru Apararea Drepturilor Omului, care a facut o cerere de interventie in proces.
Tribunalul Bucuresti a amanat prima data in august, pentru 7 septembrie, judecarea apelului declarat de Emilian Cutean, dar si de procurori, impotriva deciziei de condamnare a fostului secretar de stat pentru problemele revolutionarilor la 5 ani de inchisoare cu executare, din cauza ca acesta nu avut avocat. In septembrie, dosarul a afost amanat, din cauza grevei magistratilor.
Judecatoria Sectorului 1 a decis, pe 15 iunie, condamnarea secretarului de stat pe problemele revolutionarilor, Emilian Cutean, la 5 ani de inchisoare cu executare pentru coruptie, cei peste o suta de revolutionari adunati in fata Judecatoriei salutand hotararea.
Decizia a fost atacata cu apel.
Cea de-a doua persoana trimisa de DNA in judecata in dosar, Mihaela Daniela Sbarcea, a fost condamnata la 3 ani de inchisoare cu suspendare.
Emilian Cutean a fost trimis in judecata, in 2006, alaturi de Mihaela Daniela Sbarcea, sub acuzatia de efectuare a unor operatiuni financiare incompatibile cu functia si ...
Uniunea Europeana a criticat miercuri noile state membre Bulgaria si Romania ca nu fac suficiente pentru a combate coruptia si a anuntat ca va continua sa le monitorizeze eforturile.
Executivul UE avertizeaza in raportul sau anual ca, in pofida unor progrese, masurile anticoruptie din Romania sunt fragmentate, iar Bulgaria nu a reusit sa tina sub control crima organizata, scrie Reuters.
Subliniind ca este ingrijorata de esecurile in combaterea coruptie, ceea ce ar putea reduce si mai multe entuziasmul fata de includerea altor tari din Balcani UE, Comisia Europeana a anuntat ca va continua sa monitorizeze cele doua tari si sa prezinte rapoarte anual.
Pana la sfarsitul anului 2009 UE are si dreptul sa activeze clauza de salvgardare pentru Romania si Bulgaria.
Consens politic si rezultate convingatoare
"Elanul petru reforme (...) trebuie sustinut in prezent de un consens politic national, care sa implice toate partile si institutiile politice, si prin mai multe rezultate convingatoare", a declarat presedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso.
Viitorul premier bulgar Boiko Borisov, al carui partid de centru-dreapta GERB a castigat alegerile legislative din 7 iulie, si-a reafirmat angajamentul de a lupta impotriva coruptiei.
"Pentru a imblanzi tonul Bruxelles-ului, este important sa dovedim vointa politica din prima zi a noului guvern", a declarat si viitorul ministru de Interne de la Sofia, Tvetan Tvetanov.
Ministrul roman al Justitiei, Catalin ...
Tribunalul Bucuresti a amanat, marti, pentru 7 septembrie, judecarea apelului declarat de Emilian Cutean, dar si de procurori, impotriva deciziei de condamnare a fostului secretar de stat pentru problemele revolutionarilor la 5 ani de inchisoare cu executare, din cauza ca acesta nu avut avocat.
Judecatoria Sectorului 1 a decis, pe 15 iunie, condamnarea secretarului de stat pe problemele revolutionarilor, Emilian Cutean, la 5 ani de inchisoare cu executare pentru coruptie, cei peste o suta de revolutionari adunati in fata Judecatoriei salutand hotararea.
Decizia a fost atacata cu apel.
Cea de-a doua persoana trimisa de DNA in judecata in dosar, Mihaela Daniela Sbarcea, a fost condamnata la 3 ani de inchisoare cu suspendare.
Dupa pronuntarea sentintei, peste o suta de revolutionari au salutat decizia, strigand: "Victorie, victorie!".
Emilian Cutean a fost trimis in judecata, in 2006, alaturi de Mihaela Daniela Sbarcea, sub acuzatia de efectuare a unor operatiuni financiare incompatibile cu functia si abuz in serviciu, respectiv, complicitate la aceste infractiuni.
Emilian Cutean este inculpat pentru promovarea unei hotarari de guvern, prin care s-ar fi dirijat trei miliarde de lei vechi catre Asociatia "Club 22", organizatie infiintata si condusa de el. "Club 22" a primit banii in cadrul programului "15 ani de la Revolutia Romana", un program comemorativ aprobat de Hotararea de Guvern nr. 2213, din 9 decembrie 2004.
Cutean a semnat ordinele prin care se ...
Fostul director executiv la Directiei Generale a Finantelor Publice (DGFP) Maramures Cristian Tamasan este acuzat de coruptie in cazul ramursarilor ilegale de TVA si a fost arestat pentru 29 de zile.
Alataturi de Tamasan, a fost retinut si Remon Adelin Deac, inspector la Administratia Finantelor Publice Baia Mare, informeaza Evenimentul Zilei.
Acuzatiile aduse lui Tamasan sunt de luare de mita, asociere in vederea savarsirii de infractiuni, complicitate la santaj, abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata, complicitate la fals material in inscrisuri oficiale, complicitate si participatie improprie la o infractiune prevazuta de legea evaziunii fiscale, participatie improprie sub forma complicitatii la o infractiune prevazuta de Legea contabilitatii, toate in forma continuata.
Deac este cercetat pentru asociere in vederea savarsirii de infractiuni si abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata, complicitate si participatie improprie la o infractiune prevazuta de legea evaziunii fiscale, toate in forma continuata.
Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie au trimis in judecata 17 ofiteri din cadrul I.S.U. Dobrogea, sub acuzatia de fapte de coruptie.
Conform cercetarilor demarate in luna noiembrie 2007, cand ca urmare a sesizarii D.G.A. dosarul penal a fost inregistrat la DNA, acestia sunt acuzati de fraudarea examenelor pentru etapa a II-a de profesionalizare, informeaza un comunicat MAI.
In perioada noiembrie 2007 - iulie 2009, ofiterii Directiei Generale Anticoruptie, cu sprijinul Directiei Generale de Informatii si Protectie Interna, au desfasurat un volum important de activitati specifice pentru stabilirea intregii activitati infractionale a inculpatilor.
Ofiterii D.G.A. au audiat presedintele comisiei de concurs si pe membrii comisiei de evaluare (corectori), precum si 205 de persoane care au dat examenul.
Printre candidatii audiati, un numar de 161 au promovat cu nota maxima si 44 au fost respinsi.
Romania este singura tara din UE care identifica Parlamentul ca cea mai corupta institutie, legislativul fiind urmat in clasamentul romanilor de partidele politice si justitie, arata Barometrul Global al Coruptiei 2009 publicat miercuri de Transparency International.
Barometrul acopera 69 de tari si analizeaza experienta cotidiana a oamenilor in ceea ce priveste mita, coruptia sectorului privat si coruptia la nivel inalt in sase institutii: partide politice, demnitari si functionari publici, Parlament, afaceri si sector privat, sector juridic si mass-media.
O treime dintre romanii inclusi in cercetarea sociologica considera Parlamentul ca fiind zona cea mai corupta, in timp ce 17% au indicat partidele politice, 18% justitia, 13% sectorul privat, 15% functionarii publici si demnitarii, iar 4% presa.
In plus, 69% dintre romanii chestionati considera ca actiunile guvernului actual in lupta impotriva coruptiei au fost ineficiente si 20% au apreciat ca sunt eficiente.
Romania este singura tara din grupul sau regional (denumit UE+, care include statele UE plus Islanda, Norvegia, Elvetia si Israel) care indica in proportie atat de mare Parlamentul drept cea mai corupta institutie, Lituania si Israelul inregistrand 23% pareri negative, Bulgaria 21%, Cehia 12%, iar restul tarilor europene sub 10%.
Cele mai vizate institutii sau sectoare, din punctul de vedere al coruptiei, au fost, in Europa, sectorul de afaceri (indicat de opt tari) si partidele politice (sapte tari). ..
Presedintele Consiliului Judetean Vrancea, Marian Oprisan, va fi judecat pentru coruptie la Cluj.
Alaturi de el vor mai fi judecati Mircea Diaconu, vicepresedintele Consiliului Judetean, Valeria Teodorescu, sefa Directiei Economice, Ion Costeanu, seful Directiei Tehnice si Liviu Rusu, fost sef serviciu Drumuri si Poduri in Directia Tehnica, informeaza Adevarul.
Oprisan este acuzat ca ar fi fi deturnat un imprumut extern de aproape doua miliarde de dolari, de la Ministerul Transporturilor, destinat repararii unor drumuri.
Totodata, potrivit procurorilor, el ar fi achizitionat pentru Consiliul Judetean Complexul Turistic "Caprioara", fara aprobarea consilierilor, creand avantaj terenurilor sale din apropiere.
Oprisan a fost trimis in judecata in anul 2006, dar magistratii Judecatoriei Focsani au dispus retrimiterea dosarului la procurori, pentru continuarea cercetarilor.
Procurorii DNA au obtinut stramutarea dosarului la Cluj.
Doi agenti ai Politiei Rutiere Prahova au fost arestati preventiv marti, pentru 24 de ore, iar un al treilea este cercetat in libertate pentru fapte de coruptie, dupa ce acestia au fost acuzati de de comiterea mai multor infractiuni: favorizarea infractorului, luare de mita, fals si uz de fals.
"In noaptea de 8 spre 9 noiembrie 2008, cei doi au intocmit in fals un proces-verbal de sanctionare contraventionala, in care au consemnat in mod nereal ca o perosoana a condus pe drumurile publice un autoturism avand in sange o imbibatie alcoolica ce ar fi atras o sanctiune contraventionala, cand in realitate autoturismul respectiv a fost condus de o persoana care nu detinea permis de conducere.
Practic, s-a procedat la substituirea persoanei care a condus", a declarat purtatorul de cuvant al Parchetului de pe langa Tribunalul Prahova, Daniel Ghita.
El a precizat ca, in acest caz, s-au dat 4.000 de euro. "La cei doi politisti a ajuns suma de 1.500 de euro, suma de 2.500 ramanand la persoana care a acceptat sa fie sanctionata pentru ca s-ar fi aflat la volan", a mai spus Ghita.
Potrivit acestuia, cei doi politisti si civilul care a acceptat sa se substituie persoanei care nu detinea permis de conducere risca o pedeapsa cu inchisoarea de la 1 la 15 ani.
Poul Nyrup Rasmussen, liderul socialistilor europeni, a evitat vineri un raspuns transant la intrebarea daca o considera pe Monica Macovei indezirabila in Parlamentul European, spunand doar ca "nimeni nu are monopolul luptei impotriva coruptiei".
"Cred ca atunci cand se vorbeste de coruptie trebuie sa fii precis si cu grija. Nimeni nu are monopolul luptei impotriva coruptiei si trebuie sa fii foarte precaut cand zici ca toti ceilalti n-au dreptate si gresesc. stiu ca multi altii lupta impotriva coruptiei la fel de puternic ca persoana pe care ati mentionat-o (n.r. - Monica Macovei).
Va rog sa ganditi pozitiv (...). stiu ca toti cei de aici lupta impotriva coruptiei si in cazul mentionat sunt chestiuni care au fost uitate. Sfatul meu este sa spui ceea ce faci si sa faci ceea ce spui", a declarat presedintele Partidului Socialistilor Europeni (PES), Poul Nyrup Rasmussen.
Acesta a fost intrebat la Timisoara daca el considera ca Monica Macovei este indezirabila in PE, fiind inclusa intr-o lista intocmita de PES cu "cele mai proaste candidaturi" pentru Parlamentul European.
"Un critic perpetuu al ritmului reformei in justitie din Romania dupa ce a fost detronata din pozitia de ministru al justitiei, doamna Macovei este o persoana controversata. Ea foloseste evenimentele externe ca o oportunitate de a-si critica tara si de a califica drept corupti politicienii opozanti", argumenteaza socialistii europeni motivele pentru care fostul ministru al justitiei a fost inclusa ...
Fostul ministru al Justitie si actuala candidata la europarlamentare, Monica Macovei, a declarat sambata ca problemele Justitiei pornesc de la CSM si a adaugat ca multi judecatori considera ca faptele de coruptie nu sunt fapte grave.
Intrebata, in cadrul emisiunii 3x3 de la Realitatea TV, in ce stare este Justitia romana, Monica Macovei a raspuns: "Justitia e exact asa cum am lasat-o acum patru ani, dinauntru nu exista dorinta de schimbare". Problemele de etica existente in CSM ar fi cauza pentru starea Justitiei, sustine Monica Macovei.
"Schimbarile in justitie ar trebui sa vina de la CSM, de patru ani jumatate nici vorba de asa ceva", adauga fosta ministra a Justitiei.
In ceea ce priveste micsorarea pedepselor din noul Cod penal, Monica Macovei crede ca nu pedepsele mici sunt problema, ci atitudinea judecatorilor fata de faptele de coruptie, extrem de relaxata.
"In Romania, faptele de coruptie se pedepsesc doar cu sapte ani cu suspendare, in 80% din cazuri se aplica suspendarea. Asta e atitudinea judecatorilor fata de coruptie. Multi au spus clar ca nu vad coruptia ca pe o fapta grava", spune Monica Macovei.
O alta problema a Justitiei ar fi coalitia formata in Parlament care impiedica anchetarea inaltilor demnitari. Ea da exemplul parlamentarilor PSD, PC si UDMR care nu au acceptat ca Adrian Nastase sa fie cercetat penal.
(L.S.)