Criza a afectat toate domeniile, inclusiv mass-media. Din cauza crizei economice, Evenimentul Zilei renunta la colaboratori.
"Este vorba de o reducere masiva a bugetului de colaboratori, din cauza contextului economic. Este vorba de o reducere de cheltuieli. In contextul actual, hotararea a fost luata pentrut a nu afecta calitatea editoriala", au declarat unele surse, informeaza Mediafax.
Printre colaboratorii la care va renunta cotidianul se numara Christian Mititelu, Adrian Georgescu, Andrei Postelnicu, Nicolae Manolescu, Iulian Comanescu si Rodica Culcer.
In schimb, conducerea citodianului editat de Ringier Romania nu va renunta la Horia Roman Patapievici, Mircea Mihaies, Vladimir Tismaneanu, Sorin Ionita, Razvan Exarhu si Mircea Cartarescu.
Trustul Intact urmeaza sa anunte marti, oficial, scaderea salariilor angajatilor cu 20 la suta.
Comunicatul remis angajatilor, semnat de Camelia Voiculescu, anunta ca implementeaza o "politica de reducere a costurilor in scopul diminuarii efectelor crizei financiare care vor lua amploare peste cateva luni".
Directorii companiilor care alcatuiesc trustul au prezentat bugetul de salarii pe 2009, care este redus cu 20 la suta, relateaza Pagina de Media.
"Singurul criteriu pe baza caruia in Intact vor fi facute concedieri vreau sa ramana performanta. Motivul pentru care am apelat la aceasta masura, reducerea salariilor, este tocmai pentru a evita disponibilizarea unor profesionisti, care, in mod normal, n-ar trebui sa-si faca griji pentru siguranta locului de munca", declara Camelia Voiculescu, presedintele trustului Intact.
Desi printre directorii care au realizat bugetul pe 2009 se numara si Catalin Tolontan, de la Gazeta Sporturilor, el a subliniat pentru Pagina de Media ca "avem un buget pe 2009 aprobat, iar acesta nu prevede micsorarea salariilor".
Candidatii la Parlamentul European vor aduce in atentia electoratului probleme legate de criza financiara si mediu inconjurator, majoritatea punand accentul pe alegatorii din mediul rural, pe care vor incerca sa-i convinga de importanta PE, ca principal laborator legislativ si pentru Romania.
Problemele legate de protectia mediului reprezinta una dintre temele europene pe care candidatii aflati pe primele locuri ale listelor partidelor pentru Parlamentul European le vor aborda in timpul campaniei electorale, unii dintre acestia incercand sa introduca acest subiect si in comunitatile rurale.
Renate Weber, candidata de pe lista PNL aflata pe locul trei, si actual europarlamentar, spune ca problema mediului va fi prezentata si locuitorilor din mediul rural, care nu sunt foarte receptivi la astfel de probleme, dar considera ca acestia sunt "primii care dau piept cu efectele" schimbarilor climatice.
Si candidatul PD-L la europarlamentare, consilierul prezidential, Cristian Preda, al patrulea pe lista, va avea una dintre temele principale ale campaniei cea a "sanatatii mediului", incercand sa convinga locuitorii din zona rurala de importanta acestei probleme prin promovarea agriculturii moderne.
Rovana Plumb, a doua pe lista PSD pentru PE, spune ca o idee foarte buna, pe care ar vrea sa o foloseasca in campanie, este constientizarea populatiei din Romania asupra provenientei alimentelor.
Actualul europarlamentar si candidatul pe locul cinci din lista PSD, Daciana ...
Presa romaneasca ar putea fi atinsa de criza mondiala, care va aduce si concedieri. Pregatindu-se deja pentru aceasta eventualitate, mai multe cotidiane cresc pretul ziarelor pentru a suporta cheltuielile de productie.
In ianuarie 2009, e posibil sa apara si primele disponibilizari semnificative in presa, ca urmare a crizei, anunta Catalin Tolontan pe blogul sau.
Ziarele de sport si Evenimentul Zilei au crescut deja pretul la chiosc, pentru a face fata cheltuielilor in continua crestere. Mai multe ziare si-au bugetat deja o majorare asemanatoare pentru inceputul anului viitor.
Criza mondiala a afectat deja mass-media din Franta, unde cotidiene importante au fost nevoite sa faca disponibilizari.
Si cotidienele americane se confrunta cu o scadere a veniturilor din publicitate, avand la baza, pe de o parte, schimbarea obiceiurilor cititorilor si Criza financiara din ce in ce mai profunda.
Suntem blocati intr-un "prezent perpetuu". Suntem bombardati cu o cantitate nelimitata de informatie, cu imagini ale trecutului si cu sperante pentru viitor. Traim fiecare zi de parca ar fi prima si ultima.
Presedintele american Barack Obama are dreptate sa ignore "barbile" zilnice ale mass media si sa popularizeze ideea de rabdare in ceea ce priveste economia.
Desi ideea unei capcane a prezentului poate fi considerata intrucatva hiperbolica, cei care au urmarit alegerile prezidentiale din SUA au o idee despre ce vrea aceasta sa spuna.
In timpul campaniei si a alegerilor propriu-zise era greu sa iti dai seama din presa de situatia generala, pentru ca tot ceea ce parea sa conteze era ceea ce se petrecea chiar in acel moment, arata The Guardian.
Aproape in fiecare zi, o noua poveste strabatea ecosfera media, capatand amploare cu fiecare comentariu, cu fiecare talk show, cu fiecare buletin de stiri din fiecare televiziune.
Hillary nu a dat bacsis unei chelnerite. Obama a spus ceva despre ruj pe un porc. La cateva ore dupa orice incident, ziarele au titrat, bloggerii au comentat si contracandidatul a reactionat.
Sustinatorii candidatilor au fost pusi fata in fata cu ceea ce am putea numi o depresie maniaco-politica. Ori lucrurile mergeau incredibil de bine, ori totul era pierdut. Dar ocazional, dupa ce spiritele se linisteau, peisajul politic devenea mai clar.
De fapt, campania lui Obama a avut teme consistente si putine evenimente cu adevarat semificative. ...
Ultraliberalismul figureaza deja printre primele victime ale crizei. Simpla constatare a esecului? Este vorba de un mecanism mai complex? Un singur lucru este sigur: chiar in cadrul gandirii liberale, se fac eforturi pentru a-i gasi un succesor.
Oare este chiar asa de grav?, se intreaba jurnalistii de la Le Temps. Economistii sunt inca in faza de examinare. Cei mai atasati modelului clasic liberal se arata cei mai optimisti. Acestia fac o conexiune intre virulenta actualei crize si moderatia relativa a crizelor precedente.
De acum se aud mai ales vocile critice. Potrivit acestora, cresterea economica a provocat o concentrare extraordinara a bogatiilor in mana unui grup foarte mic de superbogati, iar puterea de cumparare a majoritatii a crescut doar putin, sau deloc, precum in Statele Unite.
Aceasta accentuare a inegalitatilor este inacceptabila din punct de vedere politic, mai ales in momentul in care circumstantele economice fac din nou din solidaritate o virtute necesara.
Cererea lor de reglementare nu vizeaza numai pietele financiare, care au provocat degringolada, ci si raporturile sociale, a caror armonie este, dupa ei, un parametru important al fericirii economice si un criteriu decisiv al stabilitatii politice.
Revolutia ultraliberala a servit drept baza teoretica si de justificare pentru masurile pragmatice luate, in special de Margaret Thatcher, pentru a debloca situatia.
"A devenit o religie", comenteaza Fabrizio Sabelli, expert in antropologie ..
Categorie: International 546 vizite [ Ziare.com ]
Executivul european elaboreaza un "pachet de ajutor imediat" in sprijinul democratiei din Republica Moldova, ce ar include training pentru jurnalisti, politie, asistenta legislativa, dar si financiara in cadrul unui eventual imprumut FMI, a declarat un oficial al CE, luni, la Strasbourg.
"Comisia Europeana este pregatita sa asiste Republica Moldova cu ajutor microfinanciar, in functie de rezultatele misiunii Fondului Monetar International la fata locului", a spus Reinhold Hack, director in cadrul directiei de relatii externe a executivului european.
Hack a reprezentat Comisia Europeana la o dezbatere in comisia de afaceri externe din Parlamentul European (AFET) ce a avut loc luni seara la Strasbourg, in urma unei misiuni la Chisinau conduse de Marianne Mikko, sefa delegatiei Moldova-UE din legislativul european.
Hack a explicat ca ajutorul financiar al UE s-ar materializa prin "garantii de imprumut extern", ca parte a unui pachet financiar ce ar putea fi negociat in luna mai de autoritatile moldovene cu FMI si Banca Mondiala.
El a atras atentia ca Republica Moldova este grav afectata de criza economica, inregistrand o scadere a productiei industriale de 25% si un deficit bugetar de 10% din PIB, precum si o reducere drastica a sumelor trimise de la moldovenii care lucreaza in strainatate.
Ajutorul CE ar fi insa conditionat de progrese la capitolul democratie si stat de drept, a subliniat insa oficialul european.
"Exista disponibilitate din partea Comisiei ...
Daca aveti in continuare probleme in a intelege bonusurile uriase ale bancherilor de pe Wall Street si nu numai - cine nu are? - incercati sa va ganditi la problema in termeni mai primitivi. Ca, de exemplu, luptele dintre foci.
Focile sunt intr-o continua competitie: cu cat esti mai mare, cu atat scad sansele ca un alt mascul sa calce pe plaja ta, iar haremul de foci ramane al tau, comenteaza New York Times.
Problema este ca in timp ce fiecare mascul poate fi fericit cu victoria lui, societatea plateste pentru dinamica competivitatii. In cazul in care castiga masculii grasi, genele lor vor trece cu succes la urmatoarea generatie, care va conduce la o populatie grasa in timp.
Cele mai mari foci pot cantari peste 8.000 de kilograme. De altfel, economistul Robert Frank a avertizat faptul ca va veni si timpul in care societatea va plati, pentru ca o foca de 8.000 de kilograme nu prea poate concura la inot cu un rechin alb.
Ceea ce ne aduce inapoi la Wall Street. Asa se face ca, cu cat salariul cu care era platit un bancher era mai gras si succesul companiei era asigurat. Cel putin o vreme asa s-a crezut. In povestea bonusurilor si salariilor uriase, bancherii sunt focile, grasimea - remuneratia, iar rechinul este criza. Haremul este piata financiara.
Exista mai multe ipoteze pentru faptul ca bancherii de top si marii corporatisti sunt platiti (erau) atat de mult, in milioane de dolari. Unii cercetatori sugereaza o forma de furt exercitata in consiliile de ...
Intr-un satuc de pe un litoral (nu sud-estic si nu din Romania) a venit un investitor particular dintr-o lume cu zgarie-nori - dintr-o tara a carei limba o vorbesc si extraterestrii, si teminatorii, si predatorii, si Yoda si copiii nenascuti - insotit de asistentul lui.
A intrat in prima curte care i-a iesit in cale si i-a spus proprietarului "Uite, eu sunt obsedat de Jim Morrison - The Lizard King - si sunt colectionar de soparle. Daca imi aduci o soparla, am sa iti dau pe ea 10 euro". Taranul a fugit repede in padurea din spatele casei si a luat o soparla. I-a dat-o investitorului, si-a luat cei 10 euro si le-a spus vecinilor despre ce afacere a facut.
A doua zi, fiecare taran s-a dus la investitor cu cate o soparla, pe care a vandut-o cu 10 euro. Dupa cateva zile, investitorul le-a spus satenilor: "Vad ca afacerea merge. De azi, pentru fiecare soparla am sa va platesc cate 20 de euro".
Taranii au dat fuga in padure, au cautat soparle si le-au predat pentru 20 de euro/bucata, investitorului. Dupa alte cateva zile, acesta s-a intors in SUA presat de afacerile de acolo, lasandu-l pe asistentul lui sa vina cu soparlele dupa cel mult o saptamana.
Inainte de a pleca, le-a spus: "Dragii mei, sunt nevoit sa ma intorc urgent in State. Va promit insa ca la intoarcere am sa cumpar de la voi soparlele cu 60 de euro bucata". Si a plecat, in uralele satenilor fericiti de pleasca ce a dat peste ei.
A doua zi, asistentul investitorului a adunat satenii si le-a spus: ...
George Domnisoru, Area Sales Manager la Media Image Group, spune ca marile companii care se confrunta cu dificultati financiare sunt mai atente la ce se spune despre ele in mass-Media. Domnisoru spune ca domeniul monitorizarii de presa nu este afectat de criza. Dimpotriva, pentru 2009 prognozeaza o crestere a acestei piete. Domnisoru are 31 de ani, gesticuleaza mult si fumeaza si mai mult. Pe un ton usor protocolar isi aprinde o tigara si explica de ce piata agentiilor de monitorizare de presa
In timpul negocierilor cu FMI, romanii au aflat ca "starea natiunii" este, de fapt, mult mai proasta decat ne spusesera autoritatile, care au insistat, pana acum, ca economia locala va inregistra o crestere, fie cat de mica.
Insa criza mondiala ne-a afectat mai mult decat ne-ar placea sa recunoastem, iar cele mai multe dintre domeniile economice vor inregistra scaderi semnificative pana la sfarsitul acestui an.
Piata imobiliara
Sectorul cu cea mai abrupta scadere va fi cel imobiliar, unde specialistii estimeaza reduceri ale investitiilor chiar cu 80 de procente in 2009, comparativ cu anul precedent.
In acest context, preturile apartamentelor ar putea scadea cu 30% pana la 65% pana la sfarsitul anului, potrivit analistilor de la Cushman&Wakefield.
Este drept, un procentaj din aceste scaderi ar fi putut surveni si fara "ajutorul" crizei, majoritatea specialistiilor fiind de parere ca era nevoie oricum de o ajustare a valorii imobilelor, care sufereau de o grava neconcordanta intre calitate si pret.
Piata auto
Dupa o comprimare de aproape 50 de procente in primele doua luni din acest an, piata auto din Romania nu isi va reveni prea usor. Pe intregul an, vanzarile pe acest segment ar putea scadea cu aproape 20 de procente, potrivit Asociatiei Constructorilor de Autoturisme din Romania.
Desi se estimeaza o micsorare de aproximativ 30 de procente a pietei de leasing, o pondere de 75% din aceasta o va avea leasingul auto, in timp ce leasingul de ...
Agentiile de presa ruse RIA Novosti si Interfax au anuntat lansarea unui proiect comun vizand transmiterea gratuita pentru mass-media regionale, afectate din plin de criza financiara, a celor mai importante informatii la nivel federal.
"Este un proiect revolutionar, avand in vedere ca doua agentii concurente realizeaza pentru prima data un proiect de informatie comun", a declarat redactorul sef al RIA Novosti, Svetlana Mironiuk.
Ministrul adjunct al comertului Aleksandr Jarov a subliniat cu aceasta ocazie necesitatea sustinerii mass-media regionale in contextul actual al crizei.
Circa 600 de mijloace de informare regionale se vor bucura de ajutorul acordat de cele doua agentii de presa.
Rapoartele companiilor media arata tot mai des ca unele dintre cele mai mari nume in jurnalism nu fac fata crizei si sunt amenintate cu grevele angajatilor.
Din aceasta cauza, Federatia Europeana a Jurnalistilor (EFJ) a lansat un apel disperat catre sefii grupurilor politice din Parlamentul European, avertizandu-i ca daca UE nu face nimic pentru a salva presa, sectorul este sortit pieririi, relateaza EUObserver.
Arne Koenig, presedintele federatiei, si Aidan White, secretarul general al EFJ, au trimis pe 20 martie un mesaj europarlamentarilor, cerandu-le sa faca din eforturile de salvare a presei un punct central al agendei lor electorale in timpul campaniei pentru europarlamentare.
In scrisoarea adresata Parlamentului European, jurnalistii sustin ca mass media este "o piatra de temelie a democratiei europene", si, ca atare, este nevoie sa fie protejata la fel de mult ca si bancile sau companiile auto care au beneficiat de ajutor financiar de miliarde de euro.
"Cand va vedea Uniunea Europeana criza cu care se confrunta mass-media in Europa?", se arata in scrisoare.
Recent, giganti precum Los Angeles Times, Chicago Tribune, Seattle Post si Christian Science Monitor au anuntat ca sunt fie in faliment, fie ca renunta la tipar.
Efectele crizei vor lovi insa la fel de puternic si presa europeana, din acest motiv, cei doi oficiali ai EFJ cer UE sa actioneze pana nu este prea tarziu.
Jurnalistii europeni isi doresc ca Parlamentul European ales sa lanseze o ...
Premierul Emil Boc a declarat marti, la sfarsitul intalnirii cu membrii Clubului Roman de Presa, ca va lua imediat legatura cu sefii comisiilor parlamentare care dezbat noile coduri juridice si le va propune sa accepte prezenta la discutii a reprezentantilor presei.
"Am decis punctual in primul rand sa contribui la largirea cadrului de dezbatere la nivelul celor doua comisii existente. Voi lua legatura imediat cu sefii comisiilor", a spus premierul, asigurandu-i pe jurnalisti ca va insista ca acestia sa isi poata exprima punctele de vedere in cadrul comisiilor parlamentare.
Referitor la ingrijorarile exprimate de acestia cu privire la posibila introducere a unei cenzuri prin intermediul noilor coduri, temeri exprimate atat in ultimele zile in presa cat si la intalnirea cu premierul, Boc a tinut sa sublinieze ca a inregistrat toate problemele ridicate de jurnalisti si ca va incerca sa vina cu o solutie.
"Am propus ca, daca dupa dezbaterea din interiorul comisiilor de specialitate, punctele de vedere nu vor fi de acord, Guvernul sa aiba o ultima analiza astfel incat sa poata corecta aceste neclaritati", a precizat Boc.
Prim-ministrul a mai spus ca "Guvernul Romaniei a fost, este, si va fi un sustinator al libertatii de exprimare", dar a tinut sa sublinieze ca va trebui ca aceste noi coduri sa stabileasca un echilibru intre libertatea de exprimare a presei, dreptul publicului la informare dar si respectarea dreptului la viata privata al persoanelor publice.
Pe de ...
Jurnalistul Cristian Tudor Popescu crede ca radioul este un mijloc de informare care mai traieste doar in masini si prognozeaza ca in cinci ani televiziunile vor pierde teren in mass media.
El este la curent cu toate modificarile pe care mass media le sufera datorita mediului online, dar nu apeleaza la ele decat pentru a se informa, in timp util, informeaza paginademedia.
Cristian Tudor Popescu considera ca in jurnalismul romanesc criza a inceput in 2000 si nicidecum din cauza crizei financiare.
Jurnalistul a adaugat ca acest an a impus un nou tip de presa, la cerinta consumatorului, considerand ca cel mai bun exemplu pentru acest fenomen este ziarul Libertatea.
"In acest moment, consumatorul de presa doreste sa ia lucruri cat mai repede de acolo, superficiale, care sa nu ii solicite prea mult gandirea. Nu mai e interesat de priza la real a presei, de chestiunile acute care il privesc pe cetatean", a afirmat Popescu intr-un interviu acordat jurnalistului Petrisor Obae.
C.T. Popescu a admis ca si televizunea si presa scrisa vor fi depasite, in cativa ani, pentru ca cititorul este mult mai interesat de media on-line, avand acces mai usor la acest segment.
"Publicul se informeaza. Nu se va mai informa din presa scrisa, nici nu se mai informeaza de fapt, acum. Presa scrisa este muribunda, e o chestiune de timp, nu prea mult, transformarea ei intr-o curiozitate, intr-o amintire bibliofila. Oamenii isi vor lua stirile si le iau si acum, de la televiziune, ...