Presedintele Traian Basescu va participa, joi, la ora 10, la sedinta Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), in cadrul careia ar putea fi decis viitorul presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ).
La 1 septembrie, presedintele instantei supreme, Nicolae Popa, a implinit 70 de ani si a solicitat CSM sa fie pensionat.
Popa a transmis o cerere catre CSM, pentru a o delega pe Lidia Barbulescu, in perioada interimatului la conducerea ICCJ, iar solicitarea sa va fi luata in discutie in sedinta de joi a Consiliului.
Totodata, Consiliul Superior al Magistraturii ar putea discuta si despre revenirea fostului procuror militar, Dan Voinea, in magistratura.
La ora la care va avea loc sedinta CSM, cateva organizatii de revolutionari vor protesta in fata sediului Consiliului cerand desecretizarea dosarelor Revolutiei.
Magistratul Lidia Barbulescu a fost aleasa, joi, cu majoritate de voturi, de Sectia de judecatori a CSM presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au ales-o pe Barbulescu cu 15 voturi "pentru" si un vot "impotriva". Procurorul Gratiana Isac a fost aleasa in unanimitate in functia de vicepresedinte al Consiliului.
Lidia Barbulescu, interimar la conducerea instantei supreme de la pensionarea lui Nicolae Popa, este prima femeie votata la sefia ICCJ.
Documentul oficial de numire urmeaza sa fie semnat de presedintele Traian Basescu.
Contracandidatii Lidiei Barbulescu au fost magistratii Gabriela Barsan, Elena Carcei, Danut Cornoiu si Iulian Dragomir. Cornoiu si-a retras din cursa dupa ce sectia pentru judecatori a decis ca nu indeplineste conditiile pentru candidatura, fiind sanctionat disciplinar.
Lidia Barbulescu ocupa, din 2003, functia de vicepresedinte al instantei supreme.
Consiliul Suprem al Magistraturii va intervieva joi cinci judecatori, urmand sa propuna un magistrat presedintelui Traian Basescu pentru functia de sef al instantei supreme, Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Cei cinci judecatori care ravnesc la postul de sef al ICCJ sunt Gabriela Barsan, Elena Carcei, Danut Cornoiu, Iulian Dragomir si Lidia Barbulescu (actual interimar).
CSM va alege unul dintre cei cinci judecatori care ravnesc la presedintia Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ca urmare a pensionarii judecatorului Nicolae Popa, care a ocupat functia de sef al instantei supreme timp de cinci ani.
Elena Carcei este judecatoarea care a cerut CSM in 2008 sa interzica judecatorilor sa-si exercite dreptul civil de a vota, pe motiv ca votul ii face incompatibili, deoarece magistratii trebuie sa fie impartiali. Sesizarea a fost respinsa.
Danut Cornoiu a fost exclus din magistratura de catre sectia de judecatori a CSM (aceeasi care isi da votul astazi), pentru ca a intervenit in schimbarea completului investit cu solutionarea dosarului referitor la imobilul nationalizat in care locuiau parintii fostului ministru al Justitiei Monica Macovei. Procesul a fost castigat de parintii Monicai Macovei.
Iulian Dragomir a lucrat ca presedinte al Oficiului National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor, fiind acuzat de catre predecesorul sau, Ioan Meliunescu, ca a oferit informatii presei, punand in pericol bunul mers al unor anchete.
Gabriela Barsan este ...
Consiliul Superior al Magistraturii va dezbate joi scrisoarea ministrului Predoiu, in care acesta a cerut CSM convocarea unei sedinte pentru clarificara pozitiei sale fata de forma protestului magistratilor, tot pe 10 septembrie urmand sa fie discutata pensionarea presedintelui instantei supreme.
Pe 2 septembrie, Ministerul Justitiei a facut public un comunicat in care critica protestele magistratilor, pe care le considera nelegale, si in care preciza ca asteapta ca CSM sa isi asume o pozitie clara.
MJ a adresat o scrisoare presedintelui CSM, Virgil Andreies, prin care solicita convocarea de urgenta a unei sedinte de plen in care sa se clarifice pozitia CSM fata de forma protestului, anunta comunicatul.
Potrivit acestuia, solicitarea a fost respinsa o data de plenul CSM in luna iulie, dar MJ considera ca afectarea intereselor si drepturilor tertilor de intrerupere a activitatii de judecata impune rediscutarea propunerii.
"Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti se pronunta pentru reluarea activitatii de judecata. Astfel, sustine MJ, intreruperea activitatii de judecata incalca legea si statutul magistratilor.
Forma radicala si nelegala a protestului, constand in intreruperea activitatii de judecata, este disproportionata in raport cu motivatiile care s-au succedat in sustinerea acestui protest", arata MJ.
"Dobandirea unui statut salarial pe masura importantei si complexitatii muncii nu se poate face cu forta si prin santaj institutional. Vremea ...
Judecatoarea Lidia Barbulescu, aleasa de CSM presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, spera ca gestionarea fondurilor de finantare a Justitiei sa fie preluata de ICCJ, din 2010.
"Cred in independenta materiala a instantelor judecatoresti, in necesitatea ei si cred ca solutia legala existenta, dar prorogata de atata vreme, privind trecerea bugetului instantelor la ICCJ, este o prioritate. Va informez ca lucrurile se vor finaliza in aceasta directie prin completarea dispozitiilor articolului 136 (n.red. - din Legea nr. 304/2004) cu dispozitii in sensul reglementarii preluarii bugetului si sper sa se realizeze la sfarsitul acestui an", a spus Barbuleascu, in deschiderea lucrarilor conferintei internationale "Finantarea Justitiei - Conditie a independentei acesteia" care se desfasoara vineri si sambata la Cluj-Napoca.
Intrebata de presa, judecatoarea a mai afirmat ca momentan guvernul nu poate emite ordonante de urgenta, iar termenul de aplicare a legii 304/2004, care era, initial, 1 ianuarie 2005, nu mai poate fi amanat.
"In conformitate cu prevederile articolului 136 din Legii 304/2004, modificata, bugetul instantelor judecatoresti trebuia sa fie preluat de ICCJ inca de la 1 ianuarie 2005. An de an, aceasta dispozitie s-a prorogat prin ordonanta de urgenta. Cum la momentul acesta nu se mai pot emite ordnanta de urgenta, nici termenul nu mai poate fi amanat, dar va fi destul de greu pentru ca nu avem cadru legal de preluare."
"Rolul comisiei speciale ...
Membrii Consiliului Superior al Magistraturii CSM isi aleg, in sedinta de joi, presedintele si vicepresedintele, mandatul actualei conduceri a CSM expirand pe 12 ianuarie.
Cu aceasta ocazie, actualul presedinte, Lidia Barbulescu, va prezenta si bilantul activitatii pe 2008 al institutiei, informeaza Agerpres.
Pana in prezent nu si-a anuntat nimeni oficial candidatura, insa membrii CSM isi pot depune candidaturile chiar si in timpul sedintei.
La reuniunea Plenului CSM de joi este asteptat si presedintele Traian Basescu, care, potrivit Constitutiei, va prezida lucrarile sedintei.
In acest an, Virgil Andreies ar putea candida pentru functia de presedinte iar pentru cea de vicepresedinte, procurorul Bogdan Licu.
Potrivit Constitutiei si Legii 317/2004 privind CSM, Consiliul este condus de un presedinte, ajutat de un vicepresedinte, care fac parte din sectii diferite, pentru un mandat de un an, care nu poate fi reinnoit.
Presedintele si vicepresedintele CSM sunt alesi dintre cei 14 membri ai Consiliului, alesi la randul lor in adunarile generale ale magistratilor.
Nu pot candida la functiile de presedinte si vicepresedinte membrii de drept ai CSM: presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Nicolae Popa, procurorul general al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, si reprezentantii societatii civile.
In anul 2008, Plenul CSM a functionat fara cel de-al doilea reprezentant al societatii civile, desi in luna martie ...
Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotarat delegarea in functia de presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie a Lidiei Barbulescu incepand cu data vacantarii postului.
Potrivit ordinii de zi care a fost solutionata pe 10 septembrie, publicata pe site-ul CSM, Sectia pentru judecatori a hotarat delegarea in functia de presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie a Lidiei Barbulescu incepand cu data vacantarii functiei pana la ocuparea acesteia, prin numire, dar nu mai mult de 6 luni.
Potrivit procedurii, locul este vacant in momentul publicarii in Monitorul Oficial a decretului de eliberare din functie a lui Nicolae Popa. Dupa aparitia decretului in MO, incepe termenul de 30 de zile pentru depunerea candidaturilor pentru functia de presedinte.
Presedintele Traian Basescu a semnat, luni, decretul pentru eliberarea lui Nicolae Popa din functiile de judecator si de presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in urma pensionarii, a informat Administratia Prezidentiala.
Presedintele CSM, Virgil Andreies, a declarat, pe 10 septembrie, ca CSM a luat act de cererea de pensionare a lui Nicolae Popa, iar la inceputul acestei saptamani Consiliul va trimite documentele pentru decretul de eliberarea lui din functie, pentru ca apoi sa inceapa procedura de numire a unui alt sef la ICCJ.
Presedintele Traian Basescu a declarat, in aceeasi zi, la CSM, ca interimatul la Inalta Curte de Casatie si Justitie, care trebuia sa intre ...
Presedintele instantei supreme, Nicolae Popa, va implini pe 1 septembrie varsta de pensionare, respectiv 70 de ani, motiv pentru care a trimis CSM, in urma cu mai multe saptamani, cererea sa de pensionare, care ar urma sa fie discutata in sedinta Consiliului din 9 septembrie.
Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Nicolae Popa, a explicat conditiile in care a ramas in functie pana la varsta de 70 de ani, desi legea prevede 68 de ani si procedura care va fi urmata pentru desemnarea unui alt presedinte la conducerea instantei supreme.
Astfel, potrivit Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) este numit de presedintele Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecatorii ICCJ care au functionat la aceasta instanta cel putin 2 ani.
Judecatorii care indeplinesc aceasta conditie isi pot depune candidaturile la Consiliul Superior al Magistraturii, in termen de 30 de zile de la data la care functia de presedinte a devenit vacanta, respectiv de la data publicarii in Monitorul Oficial a decretului prezidential de eliberare din functie (n.r. prin pensionare, in cazul de fata).
Delegarea unui judecator in functia de presedinte interimar al Inaltei Curti, pana la ocuparea postului vacant, se va face tot in conditiile Legii 303/2004 si se va dispune de catre Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), cu acordul scris al acestuia, la propunerea ...
Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si cel al Consiliului Superior al Magistraturii vor avea salariile mult mai mari decat ministrul Justitiei si procurorul general al Romaniei, conform proiectului Legii unice de salarizare.
In timp ce presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si cel al Consiliului Superior al Magistraturii pornesc de la un salariu de baza de 8.700 lei, echivalentul a 14,5 salarii minime pe economie, ministrul Justitiei va pleca de la suma de 6.570 lei, iar procurorul general va avea un salariu de baza de 7.140 de lei, adica aproape 12 salarii minime pe economie.
Acelasi salariu de baza il va primi si vicepresedintele Consiliul Superior al Magistraturii, dar si vicepresedintele Inaltei Curti.
De asemenea, procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) si Procurorul sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT), dar si prim adjunctul procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie vor castiga, fiecare, cate 11,85 de salarii, potrivit ultimei variante a proiectului Legii unice de salarizare. Astfel, salariul lor de baza va fi de 7.110 lei, cu doar 30 de lei mai mic decat al procurorului general.
Lefurile adjunctului procurorului general al Parchetului, adjunctului procurorului sef al DNA si adjunctului procurorului sef al DIICOT vor fi de cate 7.050 de lei, adica 11,75 de salarii minime pe economie. Consilierii procurorului general ..
Presedintele CSM, Virgil Andreies, a declarat joi, la intalnirea dintre asociatiile magistratilor, conducerea Consiliului, conducerea ICCJ si politicieni, de la sediul INM, ca le cere magistratilor sa suspende protestul, avand in vedere ca principiile Pactului pentru Justitie au fost adoptate.
"Principiile adoptate astazi imi ofera prilejul sa le cer magistratilor ca cel tarziu luni sa se intoarca in salile de judecata", a declarat joi, la sediul INM, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Virgil Andreies.
Totodata, Andreies i-a felicitat pe magistrati pentru fermitatea si solidaritatea cu care si-au aparat independenta, precum si pentru modul in care au decis sa sustina statul de drept si principiile care stau la baza lui.
Presedintele CSM i-a indemnat, insa, pe judecatori si procurori sa ramana vigilenti, pentru a veghea la respectarea calendarului realizarii masurilor pe termen mediu si lung stabilite prin Pact.
De asemenea, Andreies a multumit reprezentantilor ONG-urilor care au mediat discutiile dintre politicieni si reprezentantii magistratilor.
Totodata, presedintele interimar al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Lidia Barbulescu, a declarat, la intalnirea de joi, de la sediul Institutului National al Magistraturii, ca protestele magistratilor au fost si sunt fundamentate, sustinand ca judecatorii nu vor sa mai fie "goniti" din salile de judecata.
Reprezentantul Retelei Nationale a Adunarilor Generale ale Judecatorilor, judecatorul ...
Presedintele Traian Basescu participa joi dimineata la sedinta CSM, prilej cu care a solicitat reluarea activitatii in instanta, punerea in aplicare a deciziilor de pensionare a procurorilor si judecatorilor si renuntarea la interimate pentru pozitiile importante in sistemul judiciar.
Seful statului a spus inca de la inceput ca a venit doar pentru a-si exprima punctul de vedere cu privire la situatia actuala din Justitie si a subliniat ca, in opinia sa, faptul ca nu functioneaza instantele, ca nu se judeca, este impotriva legii.
"Justitia trebuie sa intre imediat in legalitate. E o solicitare, o rugaminte: intrarea in legalitate a Justitiei", a spus presedintele precizand ca "este o greva reala chiar daca unii dintre dumneavoastra nici nu aveti curajul sa-i spuneti greva".
Seful statului a cerut inspectorilor CSM sa constate daca s-a respectat legea de functionare a Justitiei in instante. "Blocarea proceselor nu cred ca este legala", a mai spus Traian Basescu.
"Cei pagubiti nu sunt politicienii, ci justitiabilii care asteapta dreptatea. Oricum o asteptau prea mult, daca sunt si amanate procesele devine de neinteles. Trei milioane de oameni sunt blocati in instante", a mai spus seful statului.
Acesta a cerut CSM ca la finalul sedintei de joi sa dea un semnal de reluare a activitatii in Justitie si de neamanare a proceselor, "o decizie de suspendare a actiunii pe care mi-e greu sa o numesc greva, pentru ca prin lege va este interzis sa faceti greva".
"Prin ...
Judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) se intrunesc, luni, in Adunarea Generala, pentru a decide daca opresc protestul. Tot luni are loc si Adunarea Generala a judecatorilor de la Tribunalul Bucuresti, care vor hotari daca opresc protestele.
Si judecatorii Tribunalului Sibiu vor decide luni, daca suspenda protestul, informeaza Adevarul.
Reprezentantii CSM au recomandat magistratilor, pe 17 septembrie, sa inceteze protestele, iar liderul Consiliul Suprem al Magistraturii, Virgil Andreies, a anuntat ca luni, la ora 12.00, va avea loc o intalnire intre reprezentantii puterii judecatoresti si Executiv, adaugand ca presedintele Traian Basescu este invitat din nou sa medieze conflictul, desi niciuna din partile invitate nu a raspuns.
Magistratii protesteaza de mai multe saptamani, fata de neacordarea unor sporuri salariale castigate prin hotarari judecatoresti, desi la negocierile cu Ministerul Muncii privind grila unica de salarizare din legea salarizarii unitare in domeniul bugetar au reusit sa obtina cele mai mari venituri, dintre toate categoriile de bugetari.
Presedintele Traian Basescu a semnat, joi, decretul pentru numirea Gabrielei Victoria Barsan in functia de presedinte al Sectiei de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, informeaza Administratia Prezidentiala.
Astfel, seful statului a reinnoit mandatul judecatoarei presedinte de sectie de la ICCJ Gabriela Victoria Barsan.
Primul mandat al judecatoarei a expirat in octombrie 2008, iar CSM a decis, atunci, delegarea ei pe functie.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a promovat a Inalta Curte de Casatie si Justitie doi judecatori la Sectia Civila si unul la contencios administrativ si fiscal in urma unui concurs.
"Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a promovat la Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia civila si de proprietate intelectuala pe Andreia Liana Constanda, judecator la Curtea de Apel Bucuresti, precum si pe Maria David, judecator la Curtea de Apel Ploiesti, presedintele Sectiei civile si pentru cauze cu minori si de familie.
De asemenea, a fost promovata la Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal Elena Cantar, judecator la Curtea de Apel Craiova, presedintele Sectiei de contencios administrativ si fiscal", informeaza CSM intr-un comunicat de presa.
Pentru cele doua posturi vacante de la Sectia civila si de proprietate intelectuala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie au candidat opt judecatori iar pentru postul de judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal au candidat sase judecatori.
Potrivit dispozitiilor art. 52 din Legea nr. 303/2004, republicata, modificata si completata, promovarea in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie se face de catre Consiliul Superior al Magistraturii, dintre persoanele care indeplinesc, cumulativ, urmatoarele conditii: au obtinut calificativul foarte bine la ultima evaluare, nu au fost sanctionati disciplinar, s-au remarcat in activitatea ...
Presedintele Comisiei Juridice a Senatului, Norica Nicolai, a declarat, joi, ca seful statului nu are atributii legislative in ceea ce priveste numirea procurilor in functiile de conducere. Rolul presedintelui in numirea acestora consta in "acordarea unui aviz".
In cadrul sedintei de joi, Comisia Juridica a discutat despre proiectele legislative depuse de PSD, PC si UDMR care prevede ca procurorii sa fie numiti in functiile de conducere de catre Consiliul Suprem al Magistraturii la propunerea Ministrului Justitiei.
"Seful statului nu are o astfel de atributie a fost doar o interpretare a legislatiei", a precizat Nicolai.
Senatorul a mentionat ca o alta modificare prevede ca procurorii vizati sa aiba 10 ani de vechime pentru a putea ocupa un post la conducerea DNA si functia de procuror general al Romaniei.
"Modificarea esentiala vizeaza cum vor fi numiti procurorii sefi de la DNA si procurorul general al Romaniei. Acestia vor fi propusi de Ministrul Justitiei si mai apoi numiti de catre CSM. In plus procurorii propusi trebuie sa aiba o vechime de 10 ani si sa apartina gradului profesional aferent Curtii de Apel si tribunalului Curtii de Justiti si Casatie".
Si Ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, a declarat ca in acest moment numirea in functiile de conducere a procurorilor nu este in atributia presedintelui. Seful statului este obligat sa dea un aviz de care Ministrul Justitiei sa tina cont.
"Ministrul Justitie nu poate fi exclus din mijlocul acestei ...