Datoria publica totala a Romaniei a crescut pana la 31 iulie cu 26,5% fata de finalul anului trecut, la 138,83 miliarde lei (32,9 miliarde euro), reprezentand 27,92% din produsul intern brut (PIB) revizuit pentru acest an, arata datele publicate, marti, de Ministerul Finantelor Publice (MFP).
In august, Guvernul si-a revizuit in scadere estimarea privind valoarea nominala a produsului intern brut din acest an la 497,325 miliarde lei, la o scadere a economiei cu 8,5%.
La sfarsitul anului trecut, datoria publica totala era de 109,75 miliarde lei si reprezenta 21,78% din produsul intern brut din 2008, potrivit datelor Finantelor.
La 31 iulie, 59,29% din datoria publica era in lei, 31,33% era denominata in euro, iar 9,38% in alte valute.
MFP nu mai prezinta detaliat tipurile de instrumente in care a fost contractata datoria publica.
Fata de sfarsitul lui 2008, ponderea datoriei publice guvernamentale in totalul datoriei a urcat cu 1,58 puncte procentuale, de la 91,58% la 93,16%, in timp ce datoria publica locala reprezenta 6,84% din datoria totala la sfarsitul primelor sapte luni din acest an.
Ponderea datoriei negociabile a urcat la 39,3% la finalul lunii iulie, de la 25,7% in decembrie 2008, restul fiind datorie ne-negociabila.
De la inceputul acestui an si pana la finalul lunii iulie, MFP s-a imprumutat cu 60,67 miliarde lei, din care 48,39 miliarde lei prin emisiuni de titluri de stat pe piata interna, 450 milioane lei prin instrumente de cash management, ..
Datoria publica totala a Romaniei a crescut cu 32,26%, la aproape 108,9 miliarde lei (27,3 miliarde euro), de la sfarsitul lui 2007 pana la finalul anului 2008.
Aceasta reprezinta 21,21% din produsul intern brut (PIB) estimat pentru 2008, a anuntat, marti, Ministerul Finantelor Publice (MFP).
La sfarsitul anului 2007, datoria publica totala era de peste 82,3 miliarde lei si reprezenta 19,94% din PIB-ul din 2007, potrivit datelor revizuite ale Finantelor, informeaza NewsIn.
La 31 decembrie 2008, mai mult de jumatate (59,6%) din datoria publica era in lei, 27,68% era in euro, 9,57% - in dolari, 1,9% in yeni japonezi, iar restul in alte valute.
Pe tipuri de instrumente, aproape o treime (32,68%) din datoria publica guvernamentala era reprezentata la finalul lunii decembrie a anului trecut de imprumuturile de stat, 9,42% erau obligatiuni de stat, 8,49% - eurobonduri, 8,3% din datorie era contractata sub forma certificatelor de trezorerie, 1,81 - instrumente de cash management, iar 0,21% din aceasta - sub forma de leasing financiar, potrivit datelor MFP.
Alte tipuri de resurse, precum imprumuturile din disponibilitatile Contului Curent General al Trezoreriei Statului utilizate pentru finantarea deficitului bugetului de stat, reprezentau 39,36% din datoria publica guvernamentala.
Fata de sfarsitul lui 2007, ponderea datoriei publice guvernamentale in totalul datoriei a urcat usor, cu 0,2 puncte procentuale, de la 92,50% la 92,70%, in timp ce datoria publica ...
Fondul Monetar International este de parere ca statele din Europa Centrala si de Est, care se confrunta cu probleme, ar trebui sa treaca la moneda unica euro, desi nu sunt inca membre UE cu drepturi depline.
Cele 16 state membre ale zonei euro ar putea sa relaxeze conditiile de intrare si sa devina membre cu drepturi restranse, arata Reuters.
Aceast lucuru ca duce la rezolvarea problemelor privind acumularea de datorii in valuta straina.
Europa de Est, fostele state comuniste si Turcia mizeaza pe o scadere cu 2,5% a PIB-ului in Europa emergenta, in 2009, fata de estimarea privind o crestere de 4,25%, la sfarsitul anului 2008.
FMI a incheiat in ultima jumatate de an acorduri in valoare totala de peste 60 miliarde dolari cu mai multe state din regiune, Ungaria, Letonia, Romania, Serbia si Ucraina beneficiind de aceste fonduri.
Raportul FMI arata ca Romania poate intra in anticamera de doi ani impusa monedei nationale inainte de adoptarea euro, Exchange Rate Mechanism 2, cel mai devreme in 2012.
Economia Romaniei "se misca in directia potrivita", datorita redresarii cererii externe, dar si in sens invers, din cauza incertitudinii interne in plan politic, a spus reprezentantul FMI Tonny Lybek, adaugand ca datele despre evolutia PIB in T3 au fost mai bune decat estimarile.
"Lucrurile se misca in directia potrivita, daca ne uitam la redresarea cererii externe, dar si invers, daca ne uitam la incertitudinile in plan intern. Sa speram ca aceasta situatie va fi totusi de scurta durata. Exista politici care trebuie implementate si nu exista inca un buget adoptat pentru anul viitor", a declarat reprezentantul FMI pentru Romania si Bulgaria.
Lybek a afirmat ca datele privind contractia economica in trimestrul al treilea in Romania au fost mai bune decat anticipa Fondul, insa proiectia de 7,5-8% pentru 2009 va fi deocamdata mentinuta.
Produsul intern brut al Romaniei a continuat sa scada si in trimestrul III, cand a fost cu 0,7% mai mic in termeni reali fata de trimestrul anterior, in timp ce fata de perioada similara din 2008 declinul a fost de 7,1%, arata primele estimari de vineri ale Statisticii.
Pentru primele noua luni din 2009, scaderea PIB a fost de 7,4%, mai mica decat cea inregistrata la sase luni, de 7,6%.
"Datele privind trimestrul III au fost mai bune decat anticipam, dar deocamdata vom mentine prognoza de contractie a PIB cu 7,5-8% in 2009. Cand vom avea datele detaliate, vom reanaliza proiectiile", a afirmat Lybek.
Urmatoarele date despre ...
Autoritatile romane au primit sarcina de la Fondul Monetar International (FMI) sa urmareasca evolutia companiilor de stat si sa raporteze periodic datele.
Finantele creeaza o baza de date complexa, in care intra bugetele de venituri si cheltuieli, bugetul de salarii sau acumularea de datorii.
Dintre cele 10 companii publice supravegheate de FMI in 2009, opt acumuleaza datorii la bugetul de stat in valoare de opt miliarde de lei. Aceasta datorie reprezinta nu mai putin de 1,6 la suta din PIB.
Anul viitor, lista companiilor publice supravegheate se va extinde la 30 de companii, numele celorlalte 20 nefiind cunoscute inca. Potrivit Adevarul, primele 10 au datorii catre stat dar si catre alte companii de 14 miliarde de euro.
Este vorba despre Compania Nationala a Huilei (CNH), CFR SA, CFR Marfa, CFR Calatori, CFR Electrificare, Termoelectrica, Administratia Nationala a Imbunatatirilor Funciare (ANIF), Compania Nationala de Autotrazi si Drumuri Nationale (CNADNR), Metrorex si Electrocentrale Bucuresti.
Romania este aproape in stare de faliment, nu are bani sa plateasca pensiile si salariile, cat despre investitii, ce sa mai vorbim...
Acordurile cu organismele financiare internationale stau sub semnul intrebarii din cauza instabilitatii politice, a absentei unor interlocutori valabili, care sa aiba si parghiile necesare pentru indeplinirea conditiilor din acord.
Patru erau conditiile esentiale cerute de FMI: legea salarizarii unice, legea pensiilor, legea raspunderii fiscale si legea bugetului de stat pe 2010. Pe langa acestea, incadrarea in deficitul bugetar de 7,3% in 2009, reducerea cheltuielilor bugetare si alte cateva.
Statutul guvernului demis nu-i permite sa faca rectificari bugetare, sa trimita in parlament legea bugetului pe 2010, iar Curtea Constitutionala a amanat pana dupa alegerile prezidentiale analiza legilor reclamate, asumate de guvernul PD-L-PSD si cerute de FMI. Semnalele de la echipele FMI si UE, aflate in tara, arata ca in aceste conditii nu putem spera la cele 3 miliarde de euro, care ne-ar fi trecut cu bine de lunile noiembrie si decembrie. In mod cert, transa de la UE nu mai poate fi acordata anul acesta.
Cum de-am ajuns aici?
Intr-o tara binecuvantata de Dumnezeu cu teren agricol, oportunitati de turism la munte si la mare, cu pozitie geostrategica importanta, cu rezerve enrgetice, cu subsol bogat in materii prime, cu forta de munca plecata in bajenie prin alte tari, am ajuns datori vanduti, cu o datorie publica de circa 45 miliarde ...
Economistii grupului ING se asteapta la o recesiune in "U" in cazul Romaniei, insa sustin ca exista, totusi, riscuri chiar pentru un scenariu in forma de "W", in functie de situatia economiei mondiale si de implementarea la nivel local a politicii fiscale.
"Datorita proiectiei unei reveniri moderate a economiei Romaniei in 2010, consideram ca forma "U" este cea mai probabila (o alta scadere a produsului intern brut in trimestrul al treilea din acest an ar duce la cinci trimestre de contractie economica, iar noi ne asteptam ca revenirea pe o tendinta de crestere sa aiba loc incet)", se arata intr-un raport publicat miercuri.
Luni, ING si-a revizuit in crestere proiectia privind evolutia produsului intern brut (PIB) al Romaniei in 2010, anticipand o crestere de 1,6% fata de o scadere de 0,6% in estimarea anterioara.
Analistii bancii arata ca minimum un an de recesiune, asa cum este deja cazul in Romania, nu poate fi considerat drept o recesiune blanda sau superficiala, astfel incat sa se poata vorbi de o cadere abrupta pentru o perioada scurta urmata de o revenire rapida si puternica, presupusa de scenariul in forma "V".
Ar fi nevoie - considera ING - de o crestere economica inca din trimestrul al treilea intr-un ritm mai alert, iar cresterea din 2010 ar trebui sa aiba aceeasi amploare precum colapsul din 2009. Scenariul in "V" ar fi fost posibil daca in acest an contractia PIB ar fi fost de numai 6,1%, urmata de o crestere de 5,8% in 2010, se arata in raport. ...
Fiecare roman ar trebui sa plateasca 6.300 de lei pentru ca Romania sa scape de datoriile acumulate, care se ridica, in acest moment, la 13,8 miliarde de lei.
Potrivit Ministrului Finantelor Publice, datoriile publice ale Romaniei reprezintau 27,9% din produsul intern brut, la sfarsitul primelor sapte luni din an, relateaza Evenimentul Zilei.
La sfarsitul lui iulie, datoriile guvernamentale reprezentau 93,16% din total, comparativ cu 92,96%, la finele primului trimestru.
Autoritatile locale detin o cota mai redusa, fata de anul trecut, scazand de la 8,42% din PIB la 6,84%.
In primele sapte luni ale anului, guvernul a luat credite de 60,67 de miliarde de lei, majoritatea fiind titluri de stat, in valore de 48,39 de miliarde de lei.
Este aceasta doar o lozinca, buna de clamat in campanii electorale, sau o necesitate a momentului? Stim ce inseamna modernizarea statului? S-a produs o conceptualizare a procesului, obiectivele, etapizarea, rezultatele asteptate?
Ne putem inspira din experientele statelor stabile economic si social? Care sunt standardele care caracterizeaza un stat modern?
Suprapunerea 100% a statului cu politicul
Nici ca se putea un amestec mai nociv. Pana una alta, politicul, prin clientele de toate culorile, profita de bugetul de stat, isi plaseaza oamenii, de multe ori incompetenti, in functii de conducere din care bulverseaza functionarea statului prin decizii aiuritoare.
Zona de normare, control, ancheta si sanctiuni administrative este intentionat neocupata in Romania, pentru a permite "jocuri" de culise aducatoare de beneficii si posturi.
Ce se intampla in fapt: statul strange taxe si impozite pentru a le cheltui prin executia bugetara. Clientela de partid, aflata in posturi de conducere, praduieste bugetele acordate prin toata gama de operatii cunoscuta (caiete de sarcini cu dedicatie, acte aditionale peste aditionale la contractele incheiate, diferente enorme intre devize si realitate, preturi aberante la produse, etc).
Ca si cum n-ar fi de ajuns, de sumele care ajung, de bine de rau, la "baza", nu se mai ingrijeste nimeni, nu mai prezinta interes.
Structura pietei muncii
In Romania, 2 angajati din zona productiva duc in spate 4 pensionari si un bugetar. ..
Angajamentul reinnoit al autoritatilor romane in acordul cu FMI poate fi prezentat boardului Fondului pana in perioada 7-10 decembrie, astfel incat a treia transa de la FMI sa fie livrata la timp, a declarat reprezentantul Romaniei la FMI, Mihai Tanasescu.
"Tinand cont de data de 14 decembrie 2009, fixata orientativ pentru sedinta boardului FMI (in vederea aprobarii celei de-a treia transe pentru Romania, n.r.), elementele de sustinere din partea autoritatilor romane pot fi prezentate si cu aproximativ o saptamana inainte, pe 7-9, chiar 10 decembrie", a spus luni seara Tanasescu.
El a afirmat ca "se pot gasi solutii" pentru un consens intre reprezentantii FMI si autoritati, insa nu este sigur daca se va intampla saptamana aceasta, astfel incat sa existe conditii agreate inainte de incheierea misiunii Fondului in Romania.
Tanasescu a precizat ca FMI cauta solutii pentru contrabalansarea masurilor de reducere a cheltuielilor publice pe care guvernul se angajase sa le ia astfel incat sa respecte tinta de deficit bugetar de 7,3% din PIB si care acum nu mai pot fi aplicate, cum ar fi implementarea celor zece zile de concediu fara plata pentru personalul bugetar.
"Lucram sa identificam solutii. De exemplu, atata vreme cat la formarea bugetului nu s-a tinut cont ca o parte din banii pentru finantarea deficitului vor veni de la FMI, exista cheltuieli bugetare aferente dobanzilor la datoria publica ce se pot economisi. Mai sunt tot felul de cheltuieli, cofinantari care in ...
Agentia de evaluare financiara Moody's Investors Service a estimat ca deficitul bugetar al Romaniei va ajunge in acest an la 9,2 la suta din PIB.
Motivul invocat de Moody's este scaderea semnificativa a veniturilor, cauzata de recesiune.
Datoria publica a Romaniei, precum si raportul intre datoria publica si venituri, vor creste de la 14 la suta, respectiv 41 la suta in 2008, la 24 la suta, respectiv 76 la suta la sfarsitul lui 2009, si cu 31 la suta, respectiv 97 la suta la finalul anului viitor.
Un scenariu foarte pesimist care ar presupune o ruptura a acordului dintre Romania si FMI este putin probabil, in conditiile in care FMI si UE nu au interesul sa loveasca balanta de plati a tarii si vor sa evite "o propagare a panicii in regiune", estimeaza un analist al Credit Agricole Cheuvreux.
"Nici Uniunea Europeana, nici FMI nu au vreun interes sa provoace un soc violent balantei de plati a tarii", a afirmat Simon Quijano-Evans, care conduce cercetarea economica a Credit Agricole Cheuvreux la Viena, citat in editia de miercuri a publicatiei economice franceze Les Echos.
Analistul se indoieste de posibilitatea unui scenariu foarte pesimist. "De altfel, toata strategia acestora (FMI si UE n.r.), de la inceputul crizei, a fost sa evite cu orice pret o propagare a panicii in regiune, chiar daca aceasta inseamna sa dea dovada de o mare toleranta in privinta deficitelor", a explicat Quijano-Evans.
Potrivit analistului, scenariul cel mai probabil este cel in care Fondul Monetar International si Bruxelles-ul vor da dovada inca o data de o mare flexibilitate in aplicarea acordului cu Romania.
De altfel, in mod fundamental, o tendinta de neincredere durabila in Romania ar fi suprinzatoare. "Putin cate putin, pietele se obisnuiesc cu zgomotul politic din regiune", subliniaza Simon Quijano-Evans.
El subliniaza, de altfel, ca situatia Romaniei nu este chiar atat de rea, amintind ca datoria publica este cea mai scazuta din regiune, de doar 14% din PIB, deficitul ...
Statul roman cheltuieste mai mult decat incaseaza, asa incat in primele sapte luni Ministerul Finantelor a cheltuit cu dobanzile mai mult cu 50% fata de aceeasi perioada din 2008.
In fiecare zi, Romania a cheltuit cu 19 milioane de euro mai mult decat isi putea permite, suma care echivaleaza cu un deficit bugetar de 3,31% din PIB, informeaza Gandul.
Zilnic s-a cheltuit cu 1 milion de euro mai mult fata de anul trecut cu cheltuielile de personal, nu mai putin de 29,3 miliarde lei, in crestere cu 11,8%, in ciuda avertismentelor primite de la FMI. Luna precedenta costurile cu personalul au crescut cu 17,5% fata de iunie.
O alta cheltuiala survine din plata dobanzilor la creditele contractate. Din ianuarie pana in iulie, cheltuielile cu dobanzile au sarit cu 50% peste nivelul din aceeasi perioada de anul trecut, ajungand la aproape 3,5 miliarde lei, adica 834 milioane euro, fata de 707 milioane euro in urma cu o luna.
Comparativ cu cheltuielile, Ministerul Finantelor a incasat venituri cu 18,5 % mai mici din taxa pe valoarea adaugata, comparativ cu aceeasi perioada de anul trecut.
Consiliul ministrilor de finante din UE (ECOFIN) va deschide marti procedura de deficit excesiv in cazul Romaniei, precum si al Poloniei, Letoniei, Lituaniei si Maltei, la cererea Comisiei Europene, cerand Bucurestiului masuri mai concrete decat cele prezentate in programul de convergenta.
Comisia Europeana a adoptat la 13 mai un raport ce constata existenta deficitului bugetar peste limita de 3% admisa de UE si recomanda Consiliului sa aprobe declansarea procedurii de deficit excesiv, autoritatile romane avand termenul de 2011 pentru a-l redresa.
Consiliul va cere si "actiuni concrete" pentru a atinge tintele bugetare in 2010 si 2011, notand ca obiectivul pe termen mediu de 0,9 % din PIB a fost amanat cu un an, pentru 2012, dincolo de perioada cuprinsa in programul de convergenta, potrivit unor surse familiarizate cu textul opiniei ECOFIN privind programul de convergenta al Romaniei.
Opinia ECOFIN se bazeaza pe un proiect redactat de Comisia Europeana in iunie, care constata ca programul de convergenta "nu specifica suficient masurile concrete si impactul reducerii salariilor asupra bugetului". Documentul arata ca datoria bruta a guvernului in 2008 a fost de 13,5% din PIB, urmand a creste la 22% din PIB in 2011.
Situatia economica ar putea fi mai rea decat cea anticipata
Ministrii de finante UE vor avertiza Romania si in ceea ce priveste riscurile pe care le-ar aduce inrautatirea situatiei macroeconomice, "ce ar putea fi mai rea decat s-a anticipat". In plus, ..
Produsul intern brut (PIB) al Romaniei s-ar putea comprima cu mai mult de 8,6% in trimestrul al doilea din 2009, ca urmare a inrautatirii situatiei din sectorul constructiilor, peste datele luate in calcul in prognoza anterioara, estimeaza analistii grupului ING.
"Datele despre sectorul constructiilor contureaza o imagine mult mai sumbra decat ne asteptam. In timp ce noi am luat in considerare o scadere cu aproape 15% a activitatii din constructii in trimestrul al doilea al acestui an, informatiile deja existente arata ca scaderea a accelerat, astfel ca in mai constructiile s-au diminuat cu 24,5% fata de luna similara din 2008", se arata intr-un raport dat publicit.
Analistii ING sustin ca influenta efectului de baza negativ s-ar putea diminua incepand din iunie, "insa pentru a vedea imbunatatiri semnficative in ratele anuale trebuie sa aiba loc o revenire puternica a activitatii de constructii, situatia care este oarecum improbabila".
Prognoza si asa optimista
"Ca urmare, scaderea sectorului de constructii ar putea fi de aproximativ 20% in trimestrul al doilea, ceea ce arata ca prognoza noastra privind scaderea PIB de 8,6% ar putea fi optimista. Pentru moment, o mentinem, insa am putea-o modifica, daca va fi necesar, doar anterior emiterii comunicatului despre evolutia PIB in trimestrul al doilea", se spune in raportul ING, semnat de economistul Nicolaie Alexandru Chiedesciuc.
Si vanzarile de bunuri au scazut, conform asteptarilor, pe masura ce perspectivele ...