Datoria publica a Romaniei a urcat in primele noua luni ale anului cu 27,6% fata de anul trecut, pana la 140,09 miliarde de lei.
Potrivit datelor publicate de Ministerul Finantelor Publice, datoria publica reprezinta 28,17% din Produsul Intern Brut, fata de 21,78% cat era in decembrie 2008, informeaza Evenimentul Zilei.
Cea mai mare parte din suma datorata de Romania a fost contractata prin imprumuturi de stat (37,43%), iar datoria guvernamentala reprezinta 92,84% din totalul datoriei publice.
Ministerul Finantelor a emis in acest an titluri de stat pe piata interna de 57,4 miliarde de lei, astfel ca sumele imprumutate de minister au urcat la 92,7 miliarde de lei.
Zece companii de stat romanesti au reusit "performanta" de a avea datorii mai mari decat imprumutul obtinut de tara noastra de la FMI.
Aceste companii au datorii de doua miliarde euro si 12 miliarde catre alte firme, in conditiile in care imprumutul de la FMI este de 13 miliarde de euro, potrivit Romania Libera.
FMI si Guvernul au convenit sa supravegheze atent companiile Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale, cu 10,45 miliarde euro, datorii catre terti la sfarsitul anului 2008; Metrorex, cu 840 milioane de euro, datorii catre terti la sfarsitul anului 2008; Electrocentrale Bucuresti, cu 500 milioane euro, datorii catre terti la sfarsitul anului 2008; Compania Nationala a Huilei, cu 1,26 miliarde euro, datorii la bugetul de stat si la cele de asigurari sociale; CFR, cu 343 milioane de euro, datorii la buget; CFR Marfa, cu 162 milioane de euro, datorii la buget; CFR Electrificare, cu 38 milioane de euro, datorii la buget; CFR Transport Calatori, cu 37,6 milioane de euro, datorii la buget; Termoelectrica, cu 20 milioane de euro, datorii la buget si Administratia Nationala de Imbunatatiri Funciare, care are 6 milioane de euro, datorii la buget.
"O iesire totala din aceasta situatie nu exista, dar un management mai bun ar putea schimba situatia la aceste companii. Stim foarte bine ca au fost multe cazuri de risipa cu ambele maini", spune analistul economic Aurelian Dochia, putin mai optimist in comparatie cu Ilie Serbanescu, potrivit caruia nu se mai ...
Datoria publica totala a Romaniei a crescut pana la 31 iulie cu 26,5% fata de finalul anului trecut, la 138,83 miliarde lei (32,9 miliarde euro), reprezentand 27,92% din produsul intern brut (PIB) revizuit pentru acest an, arata datele publicate, marti, de Ministerul Finantelor Publice (MFP).
In august, Guvernul si-a revizuit in scadere estimarea privind valoarea nominala a produsului intern brut din acest an la 497,325 miliarde lei, la o scadere a economiei cu 8,5%.
La sfarsitul anului trecut, datoria publica totala era de 109,75 miliarde lei si reprezenta 21,78% din produsul intern brut din 2008, potrivit datelor Finantelor.
La 31 iulie, 59,29% din datoria publica era in lei, 31,33% era denominata in euro, iar 9,38% in alte valute.
MFP nu mai prezinta detaliat tipurile de instrumente in care a fost contractata datoria publica.
Fata de sfarsitul lui 2008, ponderea datoriei publice guvernamentale in totalul datoriei a urcat cu 1,58 puncte procentuale, de la 91,58% la 93,16%, in timp ce datoria publica locala reprezenta 6,84% din datoria totala la sfarsitul primelor sapte luni din acest an.
Ponderea datoriei negociabile a urcat la 39,3% la finalul lunii iulie, de la 25,7% in decembrie 2008, restul fiind datorie ne-negociabila.
De la inceputul acestui an si pana la finalul lunii iulie, MFP s-a imprumutat cu 60,67 miliarde lei, din care 48,39 miliarde lei prin emisiuni de titluri de stat pe piata interna, 450 milioane lei prin instrumente de cash management, ..
Patronii care se vad in imposibilitatea de a-si gestiona afacerile pe timp de criza si au datorii mari la stat fac tot felul de smecherii pentru a reusi sa pacaleasca Fiscul si sa ramana cu bunurile.
Drept urmare una dintre variantele alese de firmele cu datorii la stat pentru a se feri sa fie executate de Fisc consta in plimbarea activelor de pe o societate restanta pe una noua care nu are nicio datorie sau se cedeaza bunurile pe numele unor persoane intermediare, informeaza Ziarul de Iasi.
O alta metoda este cea a "boschetarului" iar manevrele sunt efectuate de cei care ii sfatuiesc cum sa tina contabilitatea. Insa, cand se ajunge in instanta lichidatorii judiciari nu cer anularea contractelor foarte frecvent ci doar in unele cazuri.
"Dupa ce se umple o firma de datorii ea se cesioneaza cuiva care nu are nimic in spate, adica poate fi si un boschetar. Totul se face, bineinteles, contra unei sume de bani. Aici ar trebui sa intervina Fiscul pentru ca sunt semnale inainte care arata catre ce se indreapta un anumit agent economic.
Este serios de munca daca cineva de la Finante ar vrea sa verifice treaba asta. Dar daca se inchid ochii si nimeni nu vrea sa-i vada, asta e", a opinat un economist.
Pe de alta parte, datele centralizate de Directia Generala a Finantelor Publice Judetene (DGFPJ) Iasi arata ca din cele 680 de firme aflate in procedura de insolventa la finele lunii septembrie, din cauza restantelor la stat, aproape toate nu mai au nimic in patrimoniu. ...
Autoritatile romane au primit sarcina de la Fondul Monetar International (FMI) sa urmareasca evolutia companiilor de stat si sa raporteze periodic datele.
Finantele creeaza o baza de date complexa, in care intra bugetele de venituri si cheltuieli, bugetul de salarii sau acumularea de datorii.
Dintre cele 10 companii publice supravegheate de FMI in 2009, opt acumuleaza datorii la bugetul de stat in valoare de opt miliarde de lei. Aceasta datorie reprezinta nu mai putin de 1,6 la suta din PIB.
Anul viitor, lista companiilor publice supravegheate se va extinde la 30 de companii, numele celorlalte 20 nefiind cunoscute inca. Potrivit Adevarul, primele 10 au datorii catre stat dar si catre alte companii de 14 miliarde de euro.
Este vorba despre Compania Nationala a Huilei (CNH), CFR SA, CFR Marfa, CFR Calatori, CFR Electrificare, Termoelectrica, Administratia Nationala a Imbunatatirilor Funciare (ANIF), Compania Nationala de Autotrazi si Drumuri Nationale (CNADNR), Metrorex si Electrocentrale Bucuresti.
Datoriile istorice ale companiilor energetice, care vor rezulta in urma restructurarii, vor fi sterse, potrivit ministrului Economiei, Adriean Videanu.
Cele doua companii care vor ramane vor include doar activele performante, potrivit declaratiilor lui Videanu, la The Money Channel.
"Ceea ce va intra in structura Companiei Nationale va fi Societatea Nationala a Huilei cu tot ce inseamna active performante. In constituirea celor doua companii incercam sa lasam activele neperformante in afara companiilor si gasim solutia din acest punct de vedere astfel incat sa cream premisele viabilitatii din prima zi a celor doua companii", a spus ministrul Economiei.
CNH va ramane companie separata, cu anumite active, iar AVAS se va ocupa de managementul ei.
"In structura celor doua companii va intra doar acea parte viabila din CNH. In momentul de fata CNH a facut o solicitare catre CE pentru stergerea datoriilor. Asta inseamna ca toate datoriile societatilor energetice vor fi sterse", a adaugat Videanu.
Din prima societate vor face parte Complexurile Energetice Turceni, Rovinari si Craiova, cele doua unitati ale centralei de la Cernavoda, ce apartin Nuclearelectrica), Societatea Nationala a Lignitului Oltenia, doua sucursale din Hidroelectrica, SH Valcea si SH Slatina, si o parte din Electrica.
A doua companie va include ELCEN, CTE Deva si Paroseni, Portile de Fier, restul sucursalelor Hidroelectrica, Compania Nationala a Huilei, Romgaz si restul din Electrica.
Fiecare roman ar trebui sa plateasca 6.300 de lei pentru ca Romania sa scape de datoriile acumulate, care se ridica, in acest moment, la 13,8 miliarde de lei.
Potrivit Ministrului Finantelor Publice, datoriile publice ale Romaniei reprezintau 27,9% din produsul intern brut, la sfarsitul primelor sapte luni din an, relateaza Evenimentul Zilei.
La sfarsitul lui iulie, datoriile guvernamentale reprezentau 93,16% din total, comparativ cu 92,96%, la finele primului trimestru.
Autoritatile locale detin o cota mai redusa, fata de anul trecut, scazand de la 8,42% din PIB la 6,84%.
In primele sapte luni ale anului, guvernul a luat credite de 60,67 de miliarde de lei, majoritatea fiind titluri de stat, in valore de 48,39 de miliarde de lei.
Datoriile Companiei de Autostrazi are datorii de aproximativ 100 de milioane de euro catre Bechtel, desi ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, sustinea ca platile sunt la zi.
Lucrarile de decontaminare din zona localitatii Turda ale autostrazii Transilvania sunt abandonate de doua saptamani, din cauza analizelor de laborator, care au aratat prezenta mercurului in groapa de deseuri toxice, insa premierul Emil Boc garanteaza ca, pana pe 1 decembrie, cei 42 de kilometri de autotrada intre Turda si Gilau vor fi finalizati, relateaza Gardianul.
"De la ultima vizita facuta pe santierul autostrazii, in urma cu o luna, s-au realizat lucrurile care trebuiau facute, s-au transferat utilitatile, astfel incat nu mai exista obstacole, iar viaductele sunt finalizate. Lucrarile vor fi supravegheate in continuare si ministrul Transporturilor face eforturi pentru a asigura finantarea. Domnul Berceanu se va bate, in fiecare an, sa gaseasca finantari miraculoase", a declarat Boc.
Insa, potrivit muncitorilor de pe santierul autostrazii, aceasta nu poate fi terminata cu materialele clasice.
"Exista structuri si poduri care incep sa se ridice din pamant. La fiecare cinci metri de pila turnata trebuie sa asteptam 28 de zile. Pentru un pod de 15 metri trebuie sa asteptam aproape trei luni numai turnarea pilelor. Riglele, grinzile si placa de suprabeton mai dureaza circa doua luni. De la inceputul lunii noiembrie nu se mai poate turna beton", au spus muncitorii.
Fiecare angajat roman are datorii de aproximativ 3.200 de euro, din cauza imprumuturilor contractate de stat.
Raportat la intreaga populatie a Romaniei, de aproximativ 21,698 de milioane de locuitori, reiese ca fiecare cetatean ar trebui sa suporte 1.310 euro, adica 5.564 de lei, relateaza Evenimentul Zilei.
Insa, avand in vedere ca doar 9,036 milioane de romani sunt angajati, adica platesc taxe si impozite, doar acestia suporta costul imprumuturilor realizate de stat. Astfel, la un curs mediu de 4,2 lei/euro, fiecare roman care munceste are datorii de 13.360 de lei.
Intrucat, in perioada urmatoare, guvernul intentioneaza sa atraga noi surse de finantare, suma ar putea sa creasca.
Datoriile de la bugetul de stat a peste trei sferturi din CET-urile din Romania vor fi radiate in cel mult trei luni, a declarat, luni, intr-o conferinta de presa, ministrul Administratiei si Internelor, Dan Nica, care a promis ca nu va creste pretul energiei termice la iarna.
Potrivit lui Nica, este vorba despre 35 de CET-uri din intreaga tara, printre care Capitala, Iasi, Brasov, Pitesti, Focsani si Galati care au datorii la bugetul de stat, de peste 1,1 miliarde lei, fapt ce le pune in imposibilitatea de a contracta cantitatile de combustibil necesare pentru iarna.
Nica a declarat, dupa intalnirea pe care a avut-o luni cu ministrul Economiei, Adriean Videanu, si cu primarii din orasele ale caror CET-uri au probleme, ca este nevoie de o interventie rapida a Guvernului pentru asigurarea cantitatilor de combustibili necesare incalzirii celor peste 1,6 milioane de apartamente in timpul urmatorului sezon rece. Nica a spus ca este nevoie de aproximativ 300 de milioane de lei.
Un alt punct pe care ministrul Adminsitratiei spune ca a fost atins in sedinta de luni este reglarea pretului la gigacalorie, astfel incat diferenta dintre producator si distribuitor sa nu fie mare. "Cu siguranta, nu va creste pretul energiei la iarna", a spus Nica.
Centralele vechi vor fi modernizate incepand cu anul 2010 din fonduri europene, fiind nevoie de 1,5 miliarde euro.
"Actualele CET-uri sunt prost construite si calibrate pe consumul anilor trecuti cand existau mari consumatori", a ...
Atat bancherii, cat si autoritatile stiu foarte bine ca nu ar fi trebuit sa se permita imprumuturi atat de multe si mari incat sa se ajunga in situatia de criza actuala.
Cu toate acestea, de ce exista datorii atat de multe, mai ales in lumea anglo-saxona? Raspunsul este destul de simplu: singurul mod in care se putea sustine un standard de viata ridicat pentru o mare parte a populatiei, intr-o perioada in care averea mondiala statea in "buzunarele" unei elite, era acordarea de credite.
Sumele imense de care au dispus elitele ilustreaza perfect problema pietelor libere, putin reglementate: bogatii devin si mai bogati, iar restul oamenilor nu se imbogatesc deloc.
In Statele Unite, veniturile celor mai bine platiti oameni s-au majorat cu 60 de procente, din 1970. In schimb, pentru muritorii de rand, veniturile au scazut cu zece procente, potrivit economistilor de la Societe Generale, citati de Financial Times.
De exemplu, familia Walton, proprietara celui mai mare lant de supermarketuri din lume, Wal-Mart, este mai bogata decat treimea cea mai saraca din populatia americana, adica 100 de milioane de oameni pusi la un loc.
Cu alte cuvinte, cea mai mare parte a profiturilor a intrat in visteria catorva bogati, nu in conturile majoritatii populatiei. Atunci, de ce nu a existat o revolutie? Pentru a existat o solutie: creditul. Ce nu castigai, puteai sa imprumuti.
Odata cu ridicarea nivelului de creditare, autoritatile au fost nevoite sa mentina ratele ...
Autoritatile locale au datorii de peste un miliard de euro, a declarat premierul Emil Boc.
Potrivit primului ministru, acolo unde obiectivele de investitii se justifica atat din punctul de vedere al oportunitatii scolare, cat si al eficientei academice, lucrarile trebuie continuate la scolile incepute.
In cazul in care lucrarile sunt aproape de finalizare sau chiar terminate, Guvernul trebuie sa faca un efort de a gasi resurse sa termine scolile.
La acest capitol, seful Guvernului a inclus negocierile cu FMI si Comisia Europeana in vederea existentei mai multor fonduri pentru infrastructura, pentru a finaliza aceste lucrari, deoarece "15 septembrie este foarte aproape".
Romania nu ar trebui sa intampine probleme cu obtinerea finantarii pentru datoria externa scadenta in 2009, de 39,3 miliarde dolari, acoperita de rostogolirea in mare parte a datoriilor din sectorul privat si de acordul cu FMI si CE, arata un raport publicat de Erste.
Astfel, in conditiile unei datorii pe termen scurt de 26,2 miliarde dolari si a unei datorii pe termen lung ce ajunge la scadenta in 2009 de 13,1 miliarde dolari, nevoia de refinantare a Romaniei ajunge la 39,3 miliarde dolari, arata analistii Erste in raport.
"Exista destule sanse ca cele opt tari din Europa Centrala si de Est (printre care si Romania, n.r.) sa isi reduca datoriile externe (detinute de sectorul privat), iar restul golului de finantare, in caz ca exista, sa fie finantat prin rezervele valutare si prin scaderea altor active externe. Astfel, luand in considerare fondurile de la institutiile financiare internationale deja asigurate si asteptarile rezonabile privind rostogolirea datoriilor externe ajunse la scadenta, tarile din regiune nu ar trebui sa aiba probleme cu finantarea externa", se arata in raport.
Prognoza grupului austriac privind nevoia de refinantare, de 39,3 miliarde dolari, este mai redusa fata de cea a Fondului Monetar International (FMI), de 46,9 miliarde dolari, si usor sub cea a agentiei de evaluare financiara Fitch, de 40 miliarde dolari.
Din datoria externa pe termen lung cu maturitatea in 2009, cea a bancilor reprezinta 6 miliarde dolari, cea a guvernului 1,4 ...
Primaria Capitalei a achitat, in primul semestru al anului 2009, doar 100 milioane lei din datoria istorica, desi s-a angajat, la sfarsitul anului trecut, sa plateasca 248, 9 milioane lei in intervalul ianuarie-iunie, conform datelor RADET.
Consiliul General al Municipiului Bucuresti a votat, pe 22 decembrie, protocolul dintre Primaria Capitalei, ELCEN si Ministerul Economiei si Finantelor prin care datoria istorica de 747 de milioane de lei a Regiei Autonome de Distributie a Energiei Termice (RADET) catre societatea de producere a energiei termice sa fie platita in decurs de trei ani.
Primaria s-a angajat sa plateasca 332,1 milioane lei anul acesta, 216,4 milioane in 2010 si 194,9 milioane lei in 2011, fiind alcatuit, pentru asta, un grafic de plata. Esalonarea prevedea suma de 248,9 milioane lei platiti in intervalul ianuarie-mai, in iunie nefiind prevazuta vreo suma.
Protocolul prevede ca in cazul intarzierilor la plata datoriei, edilii vor suporta penalitati de 0,1% pe zi din suma restanta. Aceasta inseamna ca acum primaria este buna de plata penalitatilor pentru suma de 148,9 milioane lei, adica circa 150.000 lei (35.700 euro) pe zi.
Regia si implicit municipalitatea nu au scapat de plata penalitatiilor pentru datoria catre ELCEN. Pentru datoriile de 747 milioane lei, penalitatile au atins, anul trecut, suma de 858,68 milioane lei. Protocolul prevedea ca pentru penalitati Ministerul Finantelor sa emita pana pe 31 martie o hotarare de "reglementare a lor". ...
Recesiunea a obligat guvernele sa cheltuie sume fara precedent, pana acum, pentru a sprijini economia si sistemul bancar.
Pana in 2010, datoriile publice ale celor mai puternice state din lume, care fac parte din G20, va atinge nivelul de 106% din produsul intern brut, in crestere fata de nivelul de 78%, in 2007, potrivit datelor furnizate de Fondul Monetar International. Acest lucru inseamana datorii de aproximativ noua trilioane de dolari, in doar trei ani.
Insa lucrurile nu se incheie aici. Avand in vedere ca se va inregistra o crestere economica slaba, timp de mai multi ani dupa terminarea recesiunii, mai ales in tari precum Statele Unite si Marea Britanie, unde consumatorii au cheltuit prea mult, pana acum, si trebuie sa-si refaca economiile, deficitele de buget vor ramane ridicate.
Astfel, economistii de la FMI estimeaza ca, pana in 2014, datoriile publice vor atinge nivelul de 114% din PIB, intr-un caz bun. In cazul unui scenariu mai pesimist, in care ratele dobanzilor ar creste, datoriile s-ar putea ridica la chiar 150 de procente din produsul intern brut.
Niciodata in istoria omenirii guvernele nu s-au imprumutat mai mult decat acum, pe timp de pace, iar aceste datorii vor redefini economia mondiala pentru cel putin zece ani, cred analistii de la The Economist.
Cele mai mari griji sunt pe termenul mediu. Va fi afectata cresterea economica de imprumuturile guvernamentale? Vor fi capabile tarile bogate sa-si gestioneze creditele doar prin disciplina ...