Romania a avut in 2008 al treilea deficit guvernamental din Uniunea Europeana, cu un deficit guvernamental echivalent cu 5,5 procente din Produsul Intern Brut (PIB).
Romania a fost depasita doar de Grecia (care a avut un deficit guvernamental de 7,7 procente din PIB si Irlanda (care a avut un deficit guvernamental de 7,2 procente din PIB), potrivit datelor revizuite prezentate joi de Oficiul European de Statistica (Eurostat).
Fata de prima estimare, data publicitatii in luna aprilie, Eurostat a revizuit in sus (de la 5,4 la 5,5 la suta din PIB) cifrele referitoare la deficitul guvernamental al Romaniei in 2008.
In asteptarea estimarilor Comisiei Europene privind situatia economica a Romaniei, Guvernul face publica "pe surse" varianta recesiunii si cresterea deficitului fiscal.
Una dintre variantele de negociere avute in vedere de Executiv in negocierile purtate cu reprezentantii FMI este realizarea unui deficit bugetar de 3 - 3,5% din PIB in 2009, in cazul in care Romania va intra in recesiune in acest an, au sustinut surse guvernamentale.
"Exista mai multe variante de lucru ce sunt negociate cu reprezentantii Fondului Monetar International (FMI) in aceste zile. Una dintre variantele pe care le discutam este cea in care economia Romaniei va scadea in acest an cu 1% si atunci putem discuta de un deficit bugetar de 3 - 3,5% (din produsul intern brut, PIB n.r.).
Mai exista varianta in care economia din tara noastra va inregistra o crestere economica de 0,5% si atunci exista varianta unui deficit bugetar de 2% din PIB", au precizat sursele citate.
Reprezentantii Guvernului au adaugat ca Romania va trebui sa reduca drastic cheltuielile din acest an, in oricare dintre variantele negociate cu reprezentantii FMI.
O misiune a Fondului Monetar International este prezenta la Bucuresti in perioada 11-25 martie ca sa discute despre un posibil program al FMI pentru Romania, "parte a unui pachet multilateral de finantare", la care mai iau parte Uniunea Europeana (UE) si Banca Mondiala (BM).
Joi, reprezentantii FMI, cei ai Comisei Europene si ai Bancii Mondiale s-au intalnit cu ..
Aproape 30 de analisti si strategi confirma, intr-un sondaj realizat de Reuters, estimarile din luna ianuarie, potrivit carora Romania ar putea adopta moneda europeana in 2015, relateaza NewsIn. Pe de alta parte, Banca Nationala a Romaniei (BNR) vizeaza renuntarea la leu in favoarea monedei unice europene in 2014.
Slovacia va deveni cea mai noua tara membra a zonei euro, cand va adopta moneda unica europeana in 2009, dar alte tari europene mai au cativa ani pana acolo, potrivit sondajului Reuters.
Potrivit cercetarii efectuate intre 11 si 22 aprilie, analistii se asteapta ca Estonia si Lituania sa se alature zonei euro in 2012, iar Cehia, Letonia si Polonia, in 2013. Aderarea Bulgariei la zona euro nu este asteptata inainte de 2014, cu un an mai tarziu fata de estimarile din ianuarie.
Sondajul a confirmat, insa, estimarile din ianuarie pentru Ungaria, care ar putea adera la zona euro in 2014 si Romania, pentru care data adoptarii monedei unice europene este estimata la 2015.
Inflatia in spirala si controlul deficitelor bugetare sunt principalele provocari cu care se confrunta toti potentialii candidati inainte ca acestia sa renunte la monedele lor nationale.
Una dintre conditiile intrarii in zona euro prevede ca deficitele guvernamentale sa nu depaseasca 3% din produsul intern brut (PIB), iar inflatia sa nu depaseasca cu mai mult de 1,5 puncte procentuale media celor trei state membre ale Uniunii Europene (UE) care au cea mai scazuta inflatie.
Slovacia ar ...
Este aceasta doar o lozinca, buna de clamat in campanii electorale, sau o necesitate a momentului? Stim ce inseamna modernizarea statului? S-a produs o conceptualizare a procesului, obiectivele, etapizarea, rezultatele asteptate?
Ne putem inspira din experientele statelor stabile economic si social? Care sunt standardele care caracterizeaza un stat modern?
Suprapunerea 100% a statului cu politicul
Nici ca se putea un amestec mai nociv. Pana una alta, politicul, prin clientele de toate culorile, profita de bugetul de stat, isi plaseaza oamenii, de multe ori incompetenti, in functii de conducere din care bulverseaza functionarea statului prin decizii aiuritoare.
Zona de normare, control, ancheta si sanctiuni administrative este intentionat neocupata in Romania, pentru a permite "jocuri" de culise aducatoare de beneficii si posturi.
Ce se intampla in fapt: statul strange taxe si impozite pentru a le cheltui prin executia bugetara. Clientela de partid, aflata in posturi de conducere, praduieste bugetele acordate prin toata gama de operatii cunoscuta (caiete de sarcini cu dedicatie, acte aditionale peste aditionale la contractele incheiate, diferente enorme intre devize si realitate, preturi aberante la produse, etc).
Ca si cum n-ar fi de ajuns, de sumele care ajung, de bine de rau, la "baza", nu se mai ingrijeste nimeni, nu mai prezinta interes.
Structura pietei muncii
In Romania, 2 angajati din zona productiva duc in spate 4 pensionari si un bugetar. ..
Seful delegatiei Fondului Monetar International (FMI) in Romania, Jeffrey Franks, va prezenta, luni, la ora 13:30, concluziile misiunii desfasurate in ultima saptamana, a anuntat, duminica, Fondul.
Delegatia FMI se afla in Romania din 29 iulie pentru a evalua respectarea tintelor fixate Romaniei, in functie de care va fi acordata a doua transa a imprumutului contractat de statul roman de la Fond. Aceasta ar urma sa se ridice la aproximativ 1,9 miliarde euro, calculata la cursul de schimb din 24 iulie.
Delegatia FMI s-a intalnit cu autoritatile romane, precum si cu reprezentanti ai patronatelor, sindicatelor si bancilor, iar la o parte din intalniri au participat si reprezentanti ai Comisiei Europene si Bancii Mondiale.
Premierul Emil Boc a stabilit ca, din echipa guvernamentala care a participat la discutiile cu FMI si CE sa faca parte ministrii democrat-liberali Gheorghe Pogea, Radu Berceanu, Adriean Videanu, iar din partea PSD - vicepremierul Dan Nica si ministrii Constantin Nita si Marian Sarbu.
Romania a ajuns in luna martie la un acord pentru o finantare totala de 19,95 miliarde euro pe o perioada de doi ani, din care 12,95 miliarde euro de la FMI, 5 miliarde euro de la Comisia Europeana, 1 miliard euro de la Banca Mondiala si 1 miliard euro de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), Banca Europeana de Investitii (BEI) si International Finance Corporation (IFC).
Initial, Romania stabilise ca banii de la FMI sa mearga la BNR, pentru ...
Ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea, a declarat, joi, la finalul discutiilor cu reprezentantii FMI, CE si Bancii Mondiale, ca Romania ar putea inregistra o contractie economica de 8% in acest an, in conditiile in care prognozele privind situatia economica a statelor UE s-au inrautatit.
"Vom face o modificare a proiectiei cadrului macroeconomic. Veti vedea, in perioada urmatoare, ca prognoza privind situatia economica din tarile UE se va inrautati. Si Romania se va situa in aceasta situatie, privind contractia in semestrul doi. Drept urmare, se vor modifica si tintele de deficit. O contractie economica de 8% poate sa existe", a spus Pogea.
La jumatatea lunii iulie, ministrul Finantelor estima ca economia Romaniei s-ar putea contracta in acest an cu 6,5-7,1%.
Ministrul a apreciat ca, in al doilea trimestru al acestui an, contractia economica s-ar putea agrava comparativ cu primul trimestru, subliniind ca inrautatirea situatiei economice va afecta veniturile la buget.
In primul trimestru, economia romaneasca s-a contractat cu 6,2% fata de aceeasi perioada din 2008, potrivit datelor statistice raportate.
Pogea a admis ca Guvernul ar putea sa opereze noi reduceri de cheltuieli de personal in sectorul bugetar, precizand ca Ministerul Finantelor lucreaza la "normative de personal ce ar ajuta la distribuirea mai eficienta a cheltuielilor publice".
"Procesul de reducere si reformare a sistemului public cere timp si nu se poate face de la o luna la alta, insa acest ...
Reprezentantul FMI pentru Romania si Bulgaria, Tony Lybek, a declarat, miercuri, ca economia romaneasca a evoluat sub asteptarile Fondului, in primul trimestru, si ca misiunea FMI, ce va sosi la Bucuresti in august, va analiza situatia.
"Este putin mai rau decat asteparile noastre. In momentul in care am negociat programul, am analizat informatiile disponibile si am proiectat o crestere economica de -4,1 la suta in 2009. (...) In a doua jumatatea a anului 2010 ne asteptam sa revina cresterea (economica)", a spus Lybek, potrivit traducerii realizate de postul de televiziune Money Channel, unde a avut loc interviul.
Produsul intern brut al Romaniei a scazut, in primul trimestru al acestui an, cu 6,2%, fata de aceeasi perioada din 2008, potrivit datelor publicate, marti, de Institutul National de Statistica (INS), care a revizuit in jos nivelul contractiei, de la 6,4% - nivel estimat la jumatatea lunii mai.
Lybek a subliniat, insa, ca evolutia economica din primul trimestru al acestui an a fost sub asteptari in mai multe tari, astfel ca situatia din Romania "nu este ceva exceptional".
"Inteleg ca, la inceputul unei recesiuni, primul trimestru arata o incetinire puternica, dar monitorizam situatia de aproape si analizam nu doar cifrele PIB, ci si indicatorii pentru aprilie si mai si vom lua in considerare aceasta situatie la prima analiza. Aceste analize au loc trimestrial, iar misiunea FMI se va afla aici la inceputul lui august si vom raporta catre board in a doua ..
Romania ar trebui sa se imprumute pe termen lung cu 10-15 miliarde de euro pentru a putea acoperi deficitului pe partea de pensii, sustine ministrul Muncii, Marian Sarbu.
Potrivit reprezentantului guvernamental, acest credit va permite o reducere substantiala a contributiilor sociale si, implicit, a poverii fiscale, informeaza The Money Channel.
"Daca statul roman, este o viziune strict personala, ar avea posibilitatea ca pe un termen de 10-15 ani sa ia un imprumut de 10-15 miliarde de euro de undeva, eu nu as avea nici o problema sa dau in jos contributiile de asigurari sociale cu un sfert din cat sunt acum", a declarat ministrul Muncii in cadrul unei dezbateri cu oamenii de afaceri.
Romania are unul dintre cele mai ridicate niveluri ale fiscalitatii muncii din Europa, in contextul in care statul nu a facut nimic pentru a reduce povara fiscala pentru firme.
Clauzele acordului cu FMI, invaluite in atata mister si atatea suspiciuni, au devenit, in sfarsit, publice. Multi se gandeau ca vor gasi acolo nici mai mult nici mai putin decat vanzarea Romaniei, pe bucati sau la kilogram, deodata sau in rate.
Surpriza insa! Postarea pe site-ul FMI a clauzelor a dezvaluit, de fapt, singurul demers reformator si disciplinator al Romaniei.
Asadar ce prevede demonizatul acord?
In primul rand, criterii de performanta pentru guvern in materie de deficit bugetar, de garantii guvernamentale si cheltuieli bugetare. Punct ochi, punct lovit, direct in mijlocul dureros al problemei.
Romania se tot scalda in apele tulburi ale unui capitalism primitiv, cu aer sud-american, inclusiv, daca nu in primul rand, pentru ca autoritatile nu au avut niciodata de indeplinit si nici macar in vedere criterii de performanta. Nimeni n-a raspuns niciodata pentru esec si n-a existat vointa politica pentru mentinerea unui curs corect. Ca urmare, concesiile populiste si coruptia au rispit orice crestere si au topit orice inceput de cheag.
Dar criteriile de performanta nu sunt impuse, din fericire, numai la nivel guvernamental, ci si la cel al companiilor de stat care trebuie strict monitorizate. Si pentru ca stie cu cine are de-a face, FMI a impus nu numai monitorizarea acestor companii, ci a precizat ca asteapta sanctiuni, de la reduceri de salarii, la demiteri, pentru managerii care rateaza tintele de restructurare. Si ce ne facem cu numirile cu ...
PIB-urile tarilor din Balcani, inclusiv cel al Romaniei, depind semnificativ de banii trimisi in tara de cei plecati sa munceasca in strainatate.
Potrivit unui studiu al Bancii Mondiale, citat de Die Presse, principalele tari din care romanii trimit importante sume de bani rudelor ramase in tara sunt Italia si Spania.
Numai din banii trimisi in tara de romanii care muncesc in Italia si Spania, PIB-ul Romaniei a fost alimentat, in 2008, cu sapte miliarde de euro, cu 32% mai mult decat in 2007.
Nici vecinii bulgari nu se pot plange: si Bulgaria profita de pe urma cetatenilor plecati la munca in afara, care au adus in tara, in 2007, circa 1,5 miliarde de euro.
Die Presse mai scrie ca, potrivit datelor furnizate de Banca Mondiala, Romania a urcat incet, dar sigur in topul tarilor care primesc cei mai multi bani de la conationalii din strainatate.
Anul trecut, gradul de remitere era foarte ridicat: opt din zece romani plecati in afara trimiteau bani inapoi in Romania.
Seful Comisiei Nationale de Prognoza (CNP), Ion Ghizdeanu, a declarat pentru Die Presese ca spera si are incredere ca PIB-ul tarii noastre sa isi revina si spune ca scaderea este "doar marginala".
Totodata, Ghizdeanu sustine ca romanii din afara ar putea sa trimita mai multi bani in Romania, insa nici situatia economica a tarilor in care muncesc nu este una prea roz in acest moment.
FMI: PIB-ul, in cadere libera
Nu de aceeasi parere sunt si analistii economici, care au estimat un viitor ...
Deficitul bugetului general consolidat s-a cifrat la finele lunii martie la 7,925 miliarde de lei, echivalentul a 1,5% din produsul intern brut, a precizat Gheorghe Pogea, ministrul Finantelor Publice.
"Executivul a reusit sa se incadreze in tinta trimestriala de deficit negociata cu Fondul Monetar International, de 8,3 miliarde de lei", a precizat oficialul guvernamental.
Potrivit acestuia, deficitul bugetar la sfarsitul celui de al doilea trimestru nu trebuie sa depaseasca 14,5 miliarde de lei, in timp ce in trimestrul al treilea ar trebui sa fie mai mic de 18,6 miliarde de lei.
FMI a conditionat acordul de finantare internationala de incadrarea intr-o tinta anuala de deficit de 24,3 miliarde de lei (4,6% din PIB).
Fondul Monetar International vede un an dezastruos pentru Romania, cu o scadere economica de 4% si deficit bugetar de 4,7%.
La o scadere de 4%, PIB-ul se va contracta pana la 533 de miliarde, ceea ce inseamna ca Romania va produce, in acest an, cu 46 de miliarde de lei mai putin, adica 11,5 miliarde de euro, informeaza Cotidianul.
Bugetul pe acest an presupune cheltuieli angajate de circa 200 de miliarde de lei, adica 34,5% din PIB, cu un deficit de 2%.
Tinta de 2%, la care initial Guvernul nu voia sa renute cu nici un chip a fost ulterior crescuta, "pe surse" pana la 3,5%, nivel avut in vedere la rectificarea bugetara.
FMI a venit acum cu o prognoza de deficit bugetar de 4,7%, dar, deocamdata, nu se stie daca acest nivel va fi luat in calcul la refacerea bugetului si nici macar daca va fi agreata de Fond in negocierile pe marginea acordului de imprumut.
Concluziile Fondului, care vor aparea peste cateva zile in documentul ce va fi dat publicitatii de catre FMI, sunt mult mai proaste fata de ultimele prognoze ale autoritatilor romane.
Recent, ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea, vorbea despre o crestere economica negativa de 1% pentru ca, ulterior, surse guvernamentale sa declare ca deficitul bugetar va fi de 3,5%, vechiul obiectiv de 2%, trecut de altfel in buget, fiind considerat deja nerealist.
Analistii spun ca daca economia Romaniei scade cu 4%, statul trebuie sa fie atent si sa nu mareasca taxele.
Categorie: Dezvaluiri 910 vizite [ Ziare.com ]
Una dintre variantele de negociere avute in vedere de Executiv in negocierile purtate cu reprezentantii FMI este realizarea unui deficit bugetar de 3 - 3,5% din PIB in 2009, in cazul in care Romania va intra in recesiune in acest an.
"Exista mai multe variante de lucru ce sunt negociate cu reprezentantii Fondului Monetar International (FMI) in aceste zile. Una dintre variantele pe care le discutam este cea in care economia Romaniei va scadea in acest an cu 1% si atunci putem discuta de un deficit bugetar de 3 - 3,5% (din produsul intern brut, PIB n.r.).
Mai exista varianta in care economia din tara noastra va inregistra o crestere economica de 0,5% si atunci exista varianta unui deficit bugetar de 2% din PIB", au declarat vineri, pentru NewsIn, surse guvernamentale.
Reprezentantii guvernului au adaugat ca Romania va trebui sa reduca drastic cheltuielile din acest an, in oricare dintre variantele negociate cu reprezentantii FMI.
O misiune a Fondului Monetar International este prezenta la Bucuresti in perioada 11-25 martie ca sa discute despre un posibil program al FMI pentru Romania, "parte a unui pachet multilateral de finantare", la care mai iau parte Uniunea Europeana (UE) si Banca Mondiala (BM).
Joi, reprezentantii FMI, cei ai Comisei Europene si ai Bancii Mondiale s-au intalnit cu ministrul Finatelor, Gheorghe Pogea, care a declarat la sfarsitul discutiilor ca Romania ia in calcul o crestere economica intre -1% si 1,5% pentru acest an.
Surse oficiale au ..
Guvernul estimeaza ca 37,9% din deficitul bugetar pe 2009 va fi acoperit din finantare externa.
Deficitul bugetului general consolidat, programat la 11,78 miliarde lei in 2009, ar trebui sa fie acoperit in proportie de 37,9% din finantarea externa, in timp ce ponderea resurselor interne pentru finantarea deficitului ar urma sa se ridice la 58,8%, arata proiectul de buget obtinut de NewsIn.
Astfel, restul de 3,3%, reprezentand 388 milioane lei ar trebui sa fie sume recuperate de AVAS si folosite pentru acoperirea deficitului bugetar.
Din deficitul bugetar, programat la 2% din produsul intern brut (PIB) in 2009, respectiv 11,78 miliarde lei, finantarea externa ar trebui sa acopere 4,466 miliarde lei, iar finantarea din surse interne ar urma sa insumeze 6,926 miliarde lei, mai arata poiectul de buget aprobat joi de Ministerul Finantelor Publice (MFP).
In plus, proiectul prevede mentinerea datoriei publice guvernamentale la aproximativ 20% din PIB.
"In anul 2009, datoria publica guvernamentala va inregistra o crestere controlata, astfel incat nivelul acesteia sa se mentina in limite sustenabile, de circa 20% din PIB", se mai arata in proiectul de buget.
Potrivit documentului, serviciul datoriei publice guvernamentale va fi, in 2009, cu 4,7 miliarde euro mai mare ca in 2008, din cauza "cresterii foarte mari a datoriei pe termen scurt, prin emiterea de certificate de trezorerie si a perspectivei de mentinere a ponderii mari a acestor instrumente in procesul de ...
Orice ajutor strain acordat Romaniei pentru evitarea crizei financiare va presupune probabil masuri drastice de austeritate pentru al doilea cel mai sarac stat din Uniunea Europeana (UE) si va furniza o sustinere limitata a leului pe termen lung.
Orice tranzactie incheiata ca urmare a cererii Romaniei va calma temerile privitoare la o criza imediata si ar putea determina o apreciere pe termen scurt a pietei, spun economistii citati de Reuters.
Analistii atrag, insa, atentia ca un astfel de acord nu va indeparta nevoia fundamentala de depreciere a leului si nici nu va redeschide calea spre o crestere exploziva.
Detaliile facute publice despre un posibil acord au fost putine, dar o sursa diplomatica din cadrul Uniunii Europene, apropiata negocierilor cu UE si Fondul Monetar International (FMI), a spus ca un acord ar putea fi decis foarte rapid, daca Romania accepta conditiile. O delegatie a FMI va vizita Bucurestiul saptamana aceasta.
Analistii spun ca un acord comun ar putea ajunge la circa 20 miliarde euro, asemanator cuantumului de 25 miliarde dolari luat anul trecut de Ungaria de la FMI, UE si Banca Mondiala (BM), dar ar putea sa se cifreze sau ca ar putea sa se cifreze si la 9 miliarde euro.
Perspectiva economica
In timp ce cuantumul tranzactiei este inca neclar, analistul Neil Shearing de la institutul de cercetare Capital Economics a spus ca 25 miliarde dolari ar putea acoperi aproape toata datoria externa a Romaniei de anul viitor.
Pachetul de ...