Acceleratorul de particule, sonda Phoenix si 125.000 de gorile de munte: iata unele din cele mai importante descoperiri stiintifice ale anului 2008, conform unui top realizat de revista Time.
Pe primul loc in topul descoperirilor stiintifice care au schimbat lumea in 2008 se claseaza acceleratorul de particule despre care se zvonea ca va distruge lumea, creand o gaura neagra artificiala.
Pornit la Geneva in septembire, acesta a functionat doar un timp, dupa care a fost oprit in urma unei defectiuni, se arata pe site-ul publicatiei Time.
Pe locul doi este sonda Phoenix, care a ajuns pentru prima oara in istorie la Polul Nord al Planetei Marte. Pe trei a fost clasata descoperirea savantului J. Craig Venter, unul dintre cei doi oameni care au trasat harta genomului uman si care a creat genomul unei bacterii inventate de el. Acesta intentioneaza chiar sa ii dea viata fiintei astfel create.
Pe patru a fost misiunea spatiala a Chinei din 2008, care a reusit pentru prima oara sa trimita oameni in spatiu.
In Congo a fost descoperita una din senzatiile stiintifice ale anului 2008: mai precis, 125.000 de gorile de munte. Numarul primatelor a uimit cercetatorii, care credeau ca sunt mult mai putine.
Pe locul sase s-a clasat descoperirea unui astronom elvetian, constand in 45 de noi planete care au fost fotografiate in spectru ultraviolet, iar pe locul 7 descoperirea materialului invizibil.
Pe opt s-a clasat reconstituirea in proportie de 80% a genomului unui ...
In urma cu cateva zile, membrii unei expeditii in lacul Baikal, din Siberia, isi propuneau sa scoata la iveala tezaurul scufundat in adancuri in timpul Razboiului Civil din 1917 - 1923. Numai ca in locul artefactelor, s-au gasit specii necunoscute de creveti.
Ciudatele creaturi, asemanatoare crevetilor, ambipode, au aproximativ 8 centimetri si, spre deosebire de crevetii cunsocuti deja, nu au antene, relateaza Mosnews.
Descoperirile au fost facute cu ajutorul submarinelor MIR, realizate in Finlanda, in 1987. In lume exista doar cinci astfel de submarine capabile sa se scufunde pana la o adancime de 3.000 de metri.
Lacul Baikal reprezinta cea mai mare rezerva de apa dulce din lume, fiind si cel mai adanc de pe glob (1.637 metri).
Urmele de pasi descoperite in Kenya, care seamana celor lasate de noi pe plaja in nisipul ud, demonstreaza ca acum 1,5 milioane de ani stramosii omului aveau acelasi tip de mers ca si pasii oamenilor moderni, potrivit oamenilor de stiinta.
Urmele de picior descoperite in roca sedimentara din nordul Kenyiei au fost lasate, cel mai probabil, de stramosii omului numit "Homo erectus", potrivit studiului unei echipe de cercetatori publicat in revista Science, citat de Reuters.
Oamenii de stiinta au descoperit mai multe urme de pasi, inclusiv unele care par a fi apartinut unui copil, lasate de indivizi pe malul noroios al unui rau.
Dupa lungimea urmele pasilor, cercetatorii au estimat ca stramosii oamenilor din acea perioada aveau intre 1,5 si 2,7 metri inaltime.
"A fost oarecum infiorator sa descoperim aceste dovezi si sa realizam deodata ca acestea seamana dramatic de bine cu ceea ce oricare dintre noi ar fi putut sa faca in urma cu 20 de minute", a declarat arheologul David Braun de la Univeritatea din Capetown, Africa de Sud, in cadrul unui interviu.
Urmele de pasi descoperite in Kenya arata ca omul ancestral avea degetul mare paralel cu celelalte, spre deosebire de celelalte maimute la care acesta era separat intr-un alt mod, mult mai folositor cataratului in copaci.
Urmele de pasi demonstreaza ca stramosii din specia Homo erectus aveau foarte multe asemanari cu omul modern, inclusiv statura bipeda.
Marimea, spatiul si adancimea urmelor de pasi ...
Spre deosebire de romani, care aveau tavernele, locuri in care se puteau intalni si socializa la o cupa cu vin, grecii dadeau petreceri in toata regula acasa, arata ultimele descoperiri.
Arheologii care au studiat ruinele mai multor case particulare ale vechilor greci, din perioada 475 - 323 i.Hr, au ajuns la concluzia ca, in loc sa se intalneasca in locuri publice, acestia preferau sa bea acasa, in compania multor prieteni, informeaza Daily Express.
Potrivit arheologului Clare Kelly Blazeby, de la Universitatea Leeds, toate descoperirile conduc catre aceasta concluzie, din moment ce in casele vechilor greci au fost descoperite foarte multe cupe, prea multe pentru a sluji doar familiei.
In plus, multe dintre case aveau, pe pereti, picturi erotice, semn ca, uneori, incaperile nu slujeau doar cunsumului de vin si socializarii.
A.S.
O noua harta detaliata a planetei Marte arata ca a existat un ocean in jurul ecuatorului, ceea ce demonstreaza ca Marte a avut un climat ploios, se afirma intr-un studiu publicat luni.
Harta generata pe computer, bazata pe datele topografice obtinute de satelitii NASA, mai arata ca vaile de pe planeta rosie sunt de doua ori mai multe decat se estimase initial, relateaza AFP.
"Oceanul din emisfera nordica explica faptul ca planeta Marte mai are urme de umiditate. In regiunile din sud, care sunt departe de ocean, nu exista nici vai si nici o atmosfera umeda", a declarat Wei Luo, profesor de geografie la Universitatea Illinois, co-autor al studiului.
De cand sonda spatiala Mariner 9 a NASA a descoperit, in 1971, vaile de pe Marte, oamenii de stiinta au dezbatut daca a existat sau nu apa pe planeta rosie, daca vaile sunt rezultat al eroziunii apelor sau a vantului. (M.M.)
Mai multi cercetatori din Brazilia sustin ca au descoperit o noua specie de peste.
Avand 1,8 metri lungime si cantarind 40 de kilograme, pestele a fost gasit plutind mort la suprafata marii, informeaza CCTV.
Din cauza cantitatii mari de grasime si a consistentei gelatinoase a corpului, cercetatorii sustin ca pestele nu ar fi fost comestibil.
Dubioasa creatura are dintii mici si nu prezinta solzi pe suprafata corpului.
Pestele este considerat a fi primul de acest gen observat de oameni si a fost gasit in largul coastei Bahia, in nordul tarii la inceputul acestei saptamani.
Astronomii au crezut pana acum ca primele stele aparute in univers au fost formatiuni solitare, insa ultimele simulari ale specialistilor arata ca unele dintre ele aveau si parteneri.
Simularile computerizate realizate de astronomii americani de la universitatile Stanford si Michigan arata ca cele mai vechi stele din univers s-au nascut in perechi, formand sisteme stelare binare, arata Space.com.
Primele stele si-au inceput existenta ca mase reci de hidrogen si heliu ce s-au intrepatruns, formand embrioni stelari.
Potrivit astronomilor, cei mai multi dintre ei erau uriasi, insa telescoapele nu reusesc inca sa vada atat de departe in timp, asa ca singurele date despre acest subiect ne sunt oferite de catre simularile computerizate.
Simularile mai vechi aratau ca primele stele aveau masele de cateva sute de ori mai mari decat cea a Soarelui nostru si au fost formate in sisteme stelare singulare, insa vechile rezultate au fost contrazise de ultimele date ale astronomilor.
"Nu stiam ca se va forma un sistem binar, cand am inceput simularea", spune Matthew Turk, absolvent al Universitatii Stanford, care a realizat noile simularile.
Potrivit acestuia, datele obtinute contrazic ideea ca stelele se nasc solitare si dezvaluie ca acestea pot aparea si in perechi.
Potrivit ultimelor cercetari facute asupra Marelui Zid Chinezesc, monumentul este mult mai lung fata de cum se credea initial.
Cu ajutorul tehnologiei cu infrarosu, oamenii de stiinta au descoperit ca monumentul masoara 8.832 de kilometri si nu 4.998 de kilometri, cum se credea initial, informeaza The Telegraph.
Potrivit oamenilor de stiinta chinezi, aproximativ 70% din monument este compus din zidul propriu-zis, iar restul este o combinatie de bariere naturale formate din rauri si dealuri.
Primele sectiuni sunt vechi de peste 2.000 de ani, dar au fost reconstruite si extinse in timpul Dinastiei Ming.
Oamenii de stiinta trag un semnal de alarma asupra degradarii zidului. "Marele Zid este amenintat de schimbarea climatica si de constructiile masive de strazi", a declarat unul dintre cercetatori.
Un documentar produs de Discovery Channel, care urmeaza sa fie difuzat anul viitor, va avea in prim plan masinariile inventate de Leonardo da Vinci, care vor fi construite in premiera pentru film.
Jurnalele artistului italian din secolul al XV-lea, contin planuri de construire a unor elicoptere, tancuri, calculatoare sau mecanisme de producere a energiei solare.
"Daca Da Vinci ar fi avut la dispozitie uneltele pe care le avem noi in prezent, ar fi functionat inventiile? Cat de genial a fost, de fapt?", s-a intrebat Craig Piligian, producatorul cu care colaboreaza Discovery Channel la realizarea acestui documentar. Serialul va avea sase episoade si se va numi "Doing da Vinci".
In echipa care il va realiza au fost deja cooptati un specialist in rachete, un inventator si un specialist in efecte speciale. Chiar daca va fi folosita tehnica modena, materialele de constructie vor fi aceleasi imaginate de da Vinci, pentru a fi pastrata autenticitatea modelelor.
Stapanirea universului si a legilor lui, precum si cunoasterea omului si a felului in care functioneaza organismul uman sunt mizele majore pornind de la care se nasc noi teorii, se infirma paradigme pana atunci infailibile si se aloca fonduri importante laboratoarelor de cercetare.Potrivit NewsIN, secolul XX este unul al marilor descoperiri stiintifice, fie ca vorbim de fizica, chimie sau stiinte medicale. Este epoca in care fizica atomica este
Arheologi germani de la Universitatea Tubingen au descoperit, pe parcursul unor sapaturi pe locul Troiei antice (Turcia actuala), resturile unei porti a orasului, precum si doua morminte sapate intr-un sant de aparare, relateaza agentia spaniola EFE, citata de Agerpres. Toate resturile au fost datate ca provenind din Epoca Bronzului Tarziu, in jurul anului 1300 i.H., in asa-numita Troia VI, dupa cum reiese dintr-un comunicat al Departamentului de arheologie al universitatii.
Categorie: Magazin 55 vizite [ Romania Libera ]
Despre Lucy, ale carei ramasite s-au gasit in Africa, se credea ca este cel mai vechi stramos al omuluia, ceasta traind cu 3 milioane de ani in urma. Numai ca recentele cercetari arata ca Ardi, ale carei ramasite s-au gasit in Etiopia, in 1994, a trait chiar cu 1,4 milioane inainte de Lucy.
Cu o greutate de 50 de kilograme si o inaltime de 1,21 de metri, Ardi, de sex femeiesc, cutreiera pe atunci padurile din acea regiune. Noile descoperiri dau peste cap ceeea ce se stia despre evolutia omului, a explicat C. Owen Lovejoy din cadrul Universitatii de Stat Kent, informeaza Reuters.
Recentele descoperiri arata ca oamenii nu au evoluat din creaturi asemanatoare chimpanzeilor, ci mai degraba oamenii si cimpanzeii au avut un stramos comun, evoluand apoi in directii diferite.
Cel mai aproape de stramosul comun al omului si primatelor
"Desi nu acesta este stramosul comun, este probabil cel mai aproape de el pe care l-am putut gasi", a declarat Tim White, directorul Centrului de Cercetare in Evolutia Umana din cadrul Universitatii California, in Berkeley.
Probabil ca omul si cimpanzeul au avut un stramos comun care a trait cu 6 - 7 milioane de ani in urma, a amai spus el.
Insa Ardi avea multe caracteristici ce nu se regasesc in primatele africane din ziua de azi, ceea ce sugereaza faptul ca primatele au evoluat mult de la momentul in care au impartit stramosul comun cu ceea ce a evoluat in omul modern.
Pozitie bipeda, dar si usurinta de a se catara in copaci ...
O recenta descoperire a unui sit in care s-au gasit unelte preistorice si ramasite ale hominizilor in nordul districtului Karonga, Malawi, aduce dovezi in sprijinul teoriei ca acesta ar putea fi leaganul umanitatii.
Cercetatorii germani, care au facut sapaturi in zona luna trecuta, au gasit mai multe unelte preistorice si un dinte de hominid, relateaza Reuters.
Si inainte de aceste descoperiri se lansase teoria ca din aceasta regiune din Africa provine stramosul omului.
Descoperirile au fost facute la situl Malema, la 10 kilometri distanta de Karonga.
Situl mai contine si fosile ale primilor dinozauri, care au trait in urma cu 100 - 140 de milioane de ani. Despre hominizii ai caror fosile au fost gasite in acelasi loc se crede ca ar fi trait cu 1 pana la 6 milioane de ani in urma.
Karonga se afla la 615 kilometri nord fata de capitala Lilongwe si aproape de granita cu Tanzania.
Fiecare dintre noi are cel putin 100 de noi mutatii ale ADN-ului, arara un studiu recent publicat in jurnalul stiintific Current Biology.
In ultimii 70 de ani, oamenii de stiinta au tot incercat sa estimeze rata mutatiilor, fapt care a devenit ceva realizabil abia recent, gratie tehnologiilor de ultima generatie, relateaza BBC.
Descoperirea ar putea inseamna noi tratamente si o privire detaliata asupra evolutiei noastre, ca si specie.
Descoperirile recente au dat dreptate unuia dintre fondatorii geneticii moderne, JBS Haldane, care inca din 1935 spunea ca in fiecare dintre noi sunt circa 150 de mutatii. Cifra a fost extinsa, gratie ultimelor descoperiri, pana la 200.
Din pacate, noile mutatii pot duce ocazional si la boli severe, precum cancerul. Se spera insa ca noile tehnologii pot reduce numarul acestora.
Potrivit unor noi studii, ultima era glaciara si-a intrat in drepturi in doar sase luni, rastimp care s-a dovedit suficient pentru ca insorita si calda Europa sa fie acoperita de gheata. Noile descoperiri le contrazic pe cele anterioare, care sugerau ca ultima era glaciara, care s-a produs in urma cu aproximativ 13.000 de ani, a sosit intr-un rastimp de circa un deceniu, deci intr-un ritm de 20 de ori mai lent, relateaza "Daily Mail" in editia electronica de luni. Emisfera nordica a fost