Articole despre "diicot dna lege"
Rezultatele 1 - 15 din 80 (0.098 secunde)
CC: Legile DNA si DIICOT, neconstitutionale
CCR a decis, marti, sa admita exceptia invocata de Avocatul Poporului referitoare la OUG privind DNA si legea de infiintare a DIICOT.
Avocatul Poporului a sesizat Curtea cu neconstitutionalitatea cazurilor in care urmarirea penala este efectuata de structurile centrale in locul celor teritoriale.
Exceptia de neconstitutionalitate vizeaza dispozitiile articolului 22, indice 3, alineatul (1) literele a)-d) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Nationala Anticoruptie si articolului 20, indice 1, alineatul (1) literele a)-d) din Legea nr. 508/2004 privind infiintarea, organizarea si functionarea in cadrul Ministerului Public a Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism.
In concret, critica adusa OUG privind DNA vizeaza articolul care prevede cazurile in care procurorii din cadrul structurii centrale a Directiei Nationale Anticoruptie pot prelua, in vederea efectuarii urmaririi penale, cauze de competenta structurilor teritoriale ale directiei, din dispozitia procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie.
Potrivit articolului 22 din OUG 43/2002, competenta revine structurii centrale atunci cand impartialitatea procurorilor ar putea fi stirbita din cauza imprejurarilor, dusmaniilor locale sau calitatii partilor, cand una dintre parti are o ruda sau un afin pana la gradul patru, inclusiv printre procurorii ori grefierii parchetului sau judecatorii, asistentii judiciari ori grefierii instantei. ...
Alte articole despre: DNA neconstitutional, DIICOT DNA lege
Sefii DNA si DIICOT vor castiga mai mult decat ministrii
Premierul este plasat cu un coeficient 11,8 in grila Legii unitare de salarizare, iar sefii DNA si DIICOT vor castiga mai mult decat ministrii si parlamentarii, in varianta Legii unitare agreata in intalnirea de luni seara de la guvern.
Astfel, sefii celor mai importante departamente din Parchetul General, DNA si DIICOT, vor castiga echivalentul a 11,4 salarii minime pe economie, la fel ca un ministru de stat si un chestor din Parlament, a precizat un participant la discutiile de luni seara de la Guvern.
Un ministru este plasat, in schimb, pe grila legii unice cu un coeficient 11,2, iar un parlamentar are mai putin de 10 salarii minime, respectiv un coeficient 9,6.
Premierul este trecut pe cea de-a doua treapta, cu coeficient 11,8, alaturi de presedintii celor doua camere parlamentare, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al Curtii Constitutionale, presedintele CSM, procurorul general si seful Curtii de Conturi.
Presedintele Romaniei a ramas, astfel, singurul demnitar cu coefieict maxim in grila Legii unice, respectiv 12, asa cum a decis guvernul la finalul saptamanii trecute.
Un vicepremier este plasat pe treapta a treia, la fel ca vicepresedintii CSM, ICCJ si judecatorii Curtii Constitutionale, cu 11,6 salarii minime.
Discutiile de luni seara au avut loc pe ultima forma a proiectului de lege, realizata de Ministerul Muncii, dupa ce guvernul a optat in weekend sa accepte propunerea sindicatelor de a reduce diferenta dintre salariile minime si ...
Alte articole despre: legea unica salarizare, salarii sefi DIIICOT DNA, salarii ministri legea unica
Categorie: Dezvaluiri 1343 vizite [ Ziare.com ]
Legea unica ii costa pe sefii din justitie 3 salarii minime
Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitiie, al CSM si procurorul general ar urma sa piarda, potrivit ultimului proiect al Legii unitare, aproape trei salarii minime pe economie, coeficientul lor de salarizare fiind scazut de la 14,5 la 11,8.
Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii si procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie ar urma sa aiba un coeficient de salarizare de 11,8 salarii minime pe economie, potrivit ultimei variante a legii unice, rezultate dupa discutiile de luni seara de la Guvern.
Astfel, noua varianta prevede o scadere importanta, de aproape 3 salarii minime, fata de penultima varianta a proiectului de lege, care prevedea pentru sefii cei mai importanti din justitie un coeficient de 14,5.
In cazul vicepresedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie si al vicepresedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, scaderea nu este la fel de drastica, ajungandu-se la un coeficient de 11,6 in actuala varianta, fata de 11,9 in vechea forma.
O scadere moderata, de la 11,85 la 11,40 in actuala varianta, apare si la salariile de presedinte de sectie la Inalta Curte de Casatie si Justitie, ale membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, prim-adjunctul procurorului general si al procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie.
10,8 salarii minime pentru un procuror sef de sectie in cadrul Parchetului General
Un procuror sef sectie ...
Alte articole despre: salarii Justitie, lege salarizare unica, salarizare unica bugetari
Seful DNA ar putea castiga mai mult decat premierul Romaniei
Procurorul-sef al DNA si seful DIICOT ar urma sa castige lunar 8.880 lei, echivalentul a 14,8 salarii minime actuale, cu 180 de lei mai mult decat primul-ministru, ce are un coeficient 14,5 in grila, respectiv 8.700 lei.
Cel putin asa arata grila finala de salarizare depusa de Justitie la Ministerul Muncii.
Salarii mai mari decat premierul ar putea avea si presedintii de sectie de la Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ), ce au acelasi coeficient 14,8 in grila de salarizare popusa de Ministerul Justitiei.
Consilierii ministrului Jutitiei ar urma sa castige mai mult decat un ministru in varianta propusa Ministerului Muncii, respectiv 14 salarii minime pe economie (8.400 lei, calculat la salariul minim actual, de 600 lei), fata de 13,7 salarii minime (8.220 lei).
Propunerea, inaintata si in cadrul negocierilor purtate in cursul saptamanii trecute intre reprezentantii celor doua ministere, a fost contestata vehement de catre oficialii Ministerului Muncii, care au cerut "refacerea grilei si incadrarea acesteia in parametri conveniti initial".
Opozitia Ministerului Muncii este neintemeiata
Surse din Ministerul Justitiei au declarat marti, pentru NewsIn, ca "opozitia reprezentantilor Muncii fata de aceasta propunere este neintemeiata, in conditiile in care exista doar o singura functie platita la acest nivel".
"In plus, guvernul poate propune un coeficient de 14,7 sau de 14,8 pentru un ministru, pentru a nu mai exista aceasta situatie, in care un ...
Alte articole despre: grila salarizare magistrati, salarii Justitie, legea unica salarizare, salariu sef DNA
Guvernul discuta miercuri legea salarizarii unice
In sedinta de guvern de miercuri va fi dezbatut proiectul legii unice de salarizare a bugetarilor.
Conform noii legi, un medic de clinica ar urma sa castige cat un expert criminalist sau un asistent judiciar.
In varful piramidei bugetarilor ar urma sa stea presedintele tarii, seful instantie supreme si presedintii Senatului si Camerei Deputatilor.
Exista si alti privilegiati ai statului. De exemplu, ministrul Catalin Predoiu vrea ca sefii de la DNA si DIICOT sa aiba salarii mai mari decat prim-ministrul, adica in jur de 8.880 de lei.
B.B.
Alte articole despre: Guvern legea salarizarii, salarii bugetari
Basescu mai pierde o lupta: CSM va numi seful DNA
Presedintele Traian Basescu nu mai are niciun cuvant de spus in privinta numirii sefului de la Directia Nationala Anticoruptie dupa ce Senatul a decis marti ca procurorul general al Romaniei si cel al Directiei Nationale Anticoruptie sa fie numiti de Consiliul Superior al Magistraturii.
Pana la acest moment, seful DNA era numit de seful statului, la propunerea ministrului Justitiei.
Legea organica a fost adoptata cu 78 de voturi pentru, 46 impotriva si o abtinere. Dat fiind ca Senatul este camera decizionala, legea merge in continuare spre promulgare.
Parlamentarii au comasat trei propuneri in acest sens, initiate de PSD, PC si UDMR, si au aplanat astfel o sursa mai veche de conflict a partidelor parlamentare, care sustineau ca seful DNA actioneaza la comanda celui care l-a numit in functie, respectiv a presedintelui Traian Basescu.
Seful statului a lasat de inteles ca miscarea senatorilor privitoare la modificarea Legii statutului magistratilor se pozitioneaza in afara Constitutiei.
Pe de alta parte, textele constitutionale indicate de Traian Basescu privind numirea procurorilor sunt exacte, numai ca interpretarea trebuie facuta de juristi, nu de seful statului, considera presedintele CSM, Lidia Barbulescu.
Razboiul pentru DNA
Presedintia Romaniei si Consiliul Superior al Magistraturii au declarat mobilizarea generala a propriilor specialisti in drept. Miza razboiului era, evident, puterea. De aceasta data, puterea de a numi sefii celor mai importante ...
Alte articole despre: sef DNA, CSM, numire, lege, Senat, promulgare, Traian Basescu
Senatul a amanat votul pentru modificarea legii de numire a procurorilor
Senatul a amanat pentru saptamana viitoare, o decizie privind propunerea legislativa prin care i se anuleaza sefului statului atributiile in numirea procurorilor-sefi ai ai DNA, DIICOT si Parchetului ICCJ.
Propunerea de amanare a deciziei a fost initiata de presedintele de sedinta, senatorul PNL Norica Nicolai, si a fost agreata de toti liderii grupurilor parlamentare, informeaza Newsin.
Astfel, votul final asupra procedurii de numire a procurorilor-sefi va fi dat saptamana viitoare, marti, cand se asteapta o participare mai consistenta a senatorilor, ocazionata si de dezbaterea si votul asupra motiunii simple a PSD pe agricultura.
Senatul a avut pe ordinea de zi de miercuri 4 propuneri legislative pentru modificarea si completarea Legii 303 privind statutului magistratilor. Cele patru initiative apartinand PSD, PC, UDMR si PRM si care au vizat in principal schimbarea modalitatii de numire a procurorilor-sefi ai ai DNA, DIICOT si Parchetului ICCJ s-au aflat saptamana trecuta in dezbaterea Comisiei juridice a Senatului.
Senatorii-juristi au discutat "in corpore" cele patru initiative si au decis ca desemnarea procurilor-sefi sa fie facuta de plenul superior al CSM, la propunerea ministrului Justitiei, cu avizul sectiei de procurori.
Joi, 4 septembrie, senatorii din Comisia Juridica au decis schimbarea procedurii de numire a sefilor DNA, DIICOT si ai Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, in sensul eliminarii atributiilor presedintelui. ...
Alte articole despre: Senat, vot, numire procurori, DNA, DIICOT, Traian Basescu
Valeriu Stoica: PD-L va ataca la CCR legea procurorilor
Daca modificarile aduse joi de Comisia juridica din Senat legii de numire a sefilor DNA si DIICOT va trece de Parlament, PD-L va ataca noua lege la Curtea Constitutionala.
Declaratia ii apartine vicepresedintelui democrat-liberal Valeriu Stoica, care a explicat ca amendamentele aduse joi de senatorii juristi contravin principiului constitutional potrivit caruia presedintele Romaniei este cel care numeste procurorii si judecatorii, informeaza Newsin.
Stoica a reamintit ca exista si posibilitatea ca presedintele Basescu sa respinga legea si sa o retrimita Parlamentului spre reexaminare, dar acest lucru nu se poate face decat o singura data, dupa care presedintele va fi obligat sa o promulge.
Totodata, Valeriu Stoica a precizat ca este exclus ca modificarile sa intre in vigoare in timp util pentru ca Monica Serbanescu sa poata fi numita in fruntea DNA, dupa noile proceduri, fara aportul lui Traian Basescu.
Constitutia prevede, la articolul 134, ca membrii Consiliul Superior al Magistraturii propun Presedintelui Romaniei numirea in functie a judecatorilor si a procurorilor, cu exceptia celor stagiari, in conditiile legii.
Procurorii-sefi vor fi numiti de plenul superior al CSM, la propunerea ministrului Justitiei, cu avizul sectiei de procurori, a decis joi Comisia juridica a Senatului, in prezenta ministrului Catalin Predoiu, care a apreciat drept "normala" solutia senatorilor-juristi.
Propunerea urmeaza sa fie dezbatuta in plenul Senatului spre aprobare, ...
Alte articole despre: curtea constitutionala, PDL, legea procurorilor
CSM vrea sa numeasca sefii DNA si ai Parchetului General
CSM reafirma necesitatea modificarii Legii privind Statutul judecatorilor si al procurorilor, astfel incat Consiliul sa fie institutia care sa faca propuneri presedintelui pentru numirea procurorului general, procurorului sef al DNA, procurorului sef al DIICOT, precum si a adjunctilor acestora.
Consiliul Superior al Magistraturii este "singura institutie abilitata de Constitutia Romaniei sa se ocupe de cariera profesionala a magistratilor", motiv pentru care atribuirea in sarcina ministrului Justitiei a obligatiei de a face propuneri privind functiile importante de conducere din cadrul Ministerului Public reprezinta un "amestec al puterii executive in puterea judecatoreasca si o inlaturare a principiului separatiei puterilor in stat", anunta institutia intr-un comunicat remis miercuri.
Potrivit aceluiasi comunicat, CSM arata ca modificarile legislative ce au intervenit dupa adoptarea Legii privind statutul magistratilor (Legea nr. 303 din 28 iunie 2004) au atribuit ministrului Justitiei dreptul de a face propuneri de numire in aceste functii de conducere, acordand sectiei pentru procurori doar dreptul de a da aviz.
CSM reaminteste ca a avizat negativ propunerii de modificare a Legii privind Statutul judecatorilor si procurorilor prin Legea nr.247/2005 pe aspectele care priveau justitia, motivul invocat fiind ca modificarile propuse si, ulterior, adoptate prin asumarea raspunderii de catre Guvernul Romaniei ar fi contravenit Constitutiei si principiilor fundamentale ...
Alte articole despre: CSM, DNA, ministerul justitiei, numire, procurori, sefi, Catalin Predoiu, Laura Corduta Kovesi
Klaus Johannis este cercetat pentru neglijenta in serviciu
Primarul municipiului Sibiu, Klaus Johannis, propus ca premier, miercuri, de noua coalitie majoritara formata in Parlament, este cercetat din 1 octombrie pentru neglijenta in serviciu, in legatura cu retrocedarea in 2005 a unor terenuri catre persoane care nu indeplineau conditiile.
Informatia a fost furnizata de surse judiciare pentru Mediafax.
Urmarirea penala impotriva lui Klaus Johannis a inceput inca din 12 iunie 2006.
Procurorii Parchetului Curtii de Apel Alba Iulia au inceput urmarirea penala atat fata de primar cat si fata de alte persoane, un notar public, un consilier juridic la Primaria Sibiu si secretarul Primariei Sibiu.
Dosarul a fost apoi trimis la DIICOT, anchetatorii apreciind ca este vorba despre un grup infractional organizat.
DIICOT a pasat dosarul la DNA
Procurorii DIICOT si-au declinat competenta in favoarea Directiei Nationale Anticoruptie (DNA), din cauza ca notarul public din dosar ar fi eliberat in fals mai multe certificate de mostenitor prin care o persoana de nationalitate germana a devenit succesorul unor rude pe care nu putea sa le mosteneasca conform legii.
Klaus Johannis a fost cercetat de DNA pentru abuz in serviciu contra intereselor publice in legatura cu trei dispozitii de primar prin care s-a dispus restituirea a trei terenuri, fara sa se mentioneze si constructiile de pe acele terenuri.
Motivand ca nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor publice, in 24 ...
Alte articole despre: Klaus Johannis cercetat, Klaus Johannis premier, Johannis cercetat DNA
Categorie: Dezvaluiri 4039 vizite [ Ziare.com ]
Sefii ICCJ si CSM, mai bine platiti decat ministrul Justitiei si procurorul general
Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si cel al Consiliului Superior al Magistraturii vor avea salariile mult mai mari decat ministrul Justitiei si procurorul general al Romaniei, conform proiectului Legii unice de salarizare.
In timp ce presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si cel al Consiliului Superior al Magistraturii pornesc de la un salariu de baza de 8.700 lei, echivalentul a 14,5 salarii minime pe economie, ministrul Justitiei va pleca de la suma de 6.570 lei, iar procurorul general va avea un salariu de baza de 7.140 de lei, adica aproape 12 salarii minime pe economie.
Acelasi salariu de baza il va primi si vicepresedintele Consiliul Superior al Magistraturii, dar si vicepresedintele Inaltei Curti.
De asemenea, procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) si Procurorul sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT), dar si prim adjunctul procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie vor castiga, fiecare, cate 11,85 de salarii, potrivit ultimei variante a proiectului Legii unice de salarizare. Astfel, salariul lor de baza va fi de 7.110 lei, cu doar 30 de lei mai mic decat al procurorului general.
Lefurile adjunctului procurorului general al Parchetului, adjunctului procurorului sef al DNA si adjunctului procurorului sef al DIICOT vor fi de cate 7.050 de lei, adica 11,75 de salarii minime pe economie. Consilierii procurorului general ..
Alte articole despre: salariu sef CSM, ICCJ, salariu ministru Justitie, salariu procuror general, lege unica salarizare
Pitcovici a fost cercetat, in 2005, pentru trafic de droguri
Petre Pitcovici a fost personajul principal din celebrul dosar "Afacerea Venezuela", care, in urma cu mai multi ani, a tinut prima pagina a tuturor ziarelor, acesta fiind cercetat pentru trafic de droguri, pentru care a fost scos de sub urmarire penala.
Conform ziarului Adevarul, in decembrie 2002, Directia Generala de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog (DCCOA) a initiat o operatiune pentru anihilarea unei retele internationale de traficanti de droguri, cu ramificatii in Venezuela, Olanda si Romania.
Pentru anihilarea retelei, politia a vrut sa infiltreze printre traficanti un informator. Acesta urma sa livreze supravegheat o cantitate cuprinsa intre 5 si 15 kg de droguri.
Colaboratorul acoperit era Petre Dumitrescu, de 47 de ani, care avea numele de cod "Rodriguez". Cei desemnati sa se ocupe de aceasta operatiune au fost ofiterii antidrog Petre Pitcovici, cu numele de cod "Pepi", Horia Mateescu, zis "Tony", si Sorin Marius Bozgan, zis "Vali". Cei trei, impreuna cu Dumitrescu, au lucrat sub directa coordonare a procurorului DIICOT, Flavius Craznic.
Pentru derularea operatiunii, procurorul a emis autorizatiile necesare pentru procurarea si livrarea cocainei. Rodriguez s-a intors de la Caracas in 15 decembrie 2002, declarand, ulterior, in fata procurorilor, ca a predat o geanta cu sase kilograme de cocaina lui Petre Pitcovici, care l-a asteptat singur la Aeroportul International Otopeni.
Livrarea drogurilor nu a respectat procedurile legale ...
Alte articole despre: Pitcovici cercetat drouri, Ilie Serban DNA, Pitcovici Serban DNA
CC ii da puterea inapoi lui Basescu: Sefii Parchetelor nu pot fi numiti de CSM
Curtea Constitutionala a decis ca sefii Parchetelor nu pot fi numiti de Consiliul Superior al Magistraturii. CC a declarat neconstitutionala legea pe aceasta tema, aprobata de Parlament.
Curtea Constitutionala a luat in discutie aceasta lege, dupa ce a fost sesizata de 59 de deputati PD-L.
Presedintele PD-L, Emil Boc, a declarat, pentru Realitatea TV, ca "in acest moment, ramane vechea procedura, potrivit careia presedintele ii numeste pe sefii Parchetelor. Curtea Constitutionala garanteaza suprematia Constitutiei in aceasta tara".
"Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi, a constatat ca legea este neconstitutionala, intrucat varianta adoptata de Senat (in calitate de Camera decizionala) a fost data cu incalcarea normelor constitutionale referitoare la procedura de legiferare, in sensul nerespectarii principiului constitutional al bicameralismului Parlamentului Romaniei, consacrat de art.61 alin.(2) din Legea fundamentala", se arata in comunicat remis Ziare.com.
In esenta, modificarea legislativa vizeaza procedura de numire in urmatoarele functii: procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie, adjunctii acestuia, procurorii sefi de sectie ai acestor parchete, precum si procurorul sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, respectiv procedura de revocare din aceste functii de conducere ...
Alte articole despre: Curtea, Constitutionala, Parhete, sefi, lege, Parlament
Presa de azi: Presedintia si CSM, in razboi. Invingatorul va stapani procurorii
Presedintia Romaniei si Consiliul Superior al Magistraturii au declarat mobilizarea generala a propriilor specialisti in drept. Miza razboiului este, evident, puterea. De aceasta data, puterea de a numi sefii celor mai importante structuri din Ministerul Public: DNA, DIICOT, Parchetul General, scrie Gardianul in editia de sambata.
Atat Presedintia, cat si CSM invoca ca argument al propriului punct de vedere legat de acest subiect aceleasi articole ale Constitutiei. Parlamentul va fi nevoit sa aleaga una dintre cele doua tabere.
Traian Basescu a lasat, vineri, de inteles ca miscarea senatorilor privitoare la modificarea Legii statutului magistratilor se pozitioneaza in afara Constitutiei.
"Eu nu pot comenta si nici nu ma pot lansa in speculatii, asa cum o pot face politicienii. Va invit si pe dumneavoastra jurnalistii si pe oamenii politici sa cititi foarte atent cateva articole din Constitutie: 94, 125, 134", a completat Traian Basescu.
Mai mult, presedintele a precizat ca asteapta un raspuns de la ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, "daca are ca prioritate interesul national sau alte interese", fiind intrebat in legatura cu numirea Monicai Serbanescu la conducerea DNA.
In ceea ce priveste Consiliul Superior al Magistraturii, acesta avea, pana in anul 2004, atributul de a face propuneri presedintelui Romaniei in vederea numirii in functie a procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctului si adjunctul ...
Alte articole despre: Traian Basescu, Lidia Barbulescu, Catalin Predoiu, Monica Serbanescu, DNA, numire, propunere
ONG-urile din justitie au pareri diferite legate de numirea procurorilor
Organizatiile neguvernamentale si asociatiile profesionale din justitie au pareri diferite in ceea ce priveste modalitatea in care ar trebui numiti si revocati procurorii-sefi, dupa ce Comisia juridica a Senatului a decis ca acestia sa nu mai fie numiti de presedintele Romaniei ci de CSM.
Astfel, reprezentantul Initiativei pentru o Justitie Curata, Mihai Politeanu, a declarat ca nu este de acord cu schimbarea procedurii de numire a procurorilor-sefi, si a facut trimitere la obligatiile pe care ni le-am asumat in fata Comisiei Europene, informeaza Newsin.
"Opinia noastra a fost dintotdeauna clara si practic ea respecta obiectivul de referinta numarul 3 din mecanismul de cooperare si verificare, care cere pastrarea actualei proceduri de numire a procurorului general si a sefului DNA. Din pacate, dorinta de a scapa de procurorii incomozi ii impinge pe politicieni la gesturi absolut iresponsabile, care pot atrage activarea clauzei de salvgardare.
Dupa parerea noastra este un fel de compromis tipic romanesc prin care au incercat sa arate ca vor o numire depolitizata a procurorului sef, dar in realitate este dorinta de a scapa de Daniel Morar si de procurorii incomozi de la DNA. Este o rusine faptul ca se introduce in ecuatie CSM, avand in vedere ca prin faptul ca acesta atat in analizele noastre, cat si cele europene s-a deovedit a fi o structura neperformanta si evaziva in ceea ce priveste presiunile politice la adresa justitiei, o institutie care in continuare are ...
Alte articole despre: DNA, DIICOT, procurori sefi, ONG
- Premiu de 1 milion de dolari la loto, nerevendicat
- Considerat in coma timp de 23 de ani, un belgian a fost tot timpul constient
- Nu-l pupa pe Mos Craciun, ar putea avea gripa porcina!
- Twitter, echivalentul cocainei pentru internauti
- Orice pentru a vinde (Galerie Foto)
- Torturi de divort (Galerie Foto)
- Un pilot care a aterizat de urgenta a salvat toti pasagerii
- Asigurarea de viata nu acopera accidentele de masturbare
- Timisoara intra in Cartea Recordurilor cu cea mai mare lampa din lume
- O forma misterioasa de diabet o condamna la o viata in spital
Copyright © 2009 Ziare.com
Informatiile si imaginile stirilor sunt ©Copyright-ul ziarelor din care au fost extrase articolele.
Ziare.com nu este raspunzator pentru continutul lor.