Liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a declarat, vineri, ca nu a fost o surpriza pentru el anuntul ca a treia transa de la FMI va intarzia si ca vor fi anumite conditii pentru acordarea ei, iar vina apartine intregii clase politice.
Liderul sindical subliniaza ideea ca romanii vor resimti efectele platind o dobanda cu 200 de milioane de euro mai mare deoarece Guvernul se va imprumuta la banci, iar acestea vor creste pretentiile, potrivit Mediafax.
Bogdan Hossu a mai spus ca este posibil ca salariile bugetarilor sa fie inghetate si in 2011 si 2012, nu numai in 2010.
"Clasa politica in ansamblu este vinovata de aceasta situatie, criza politica este sustinuta de toti, niciunul nu vrea sa renunte. Eventualele proteste ar putea duce la cresterea instabilitatii sociale. Resursele pentru investitii si pentru plata asistentei sociale vor scadea anul viitor, dar pensiile si salariile nu sunt in pericol deocamdata ", a spus Hossu.
Presedintele Traian Basescu a declarat, vineri, ca delegatia FMI, BM si CE va pleca sambata din Romania si conditioneaza revenirea pentru continuarea discutiilor cu partea romana dupa ce va exista la Bucuresti un Guvern legitim, investit si instalat.
Prima transa de1,5 miliarde de euro din imprumutul obtinut de la Uniunea Europeana are o dobanda anuala de 3,125 de procente si scadenta in 2015.
Pentru a finanta imprumuturile acordate Romaniei si Letoniei, institutiile Uniunii Europene au derulat, pe 15 iulie, o emisiune de obligatiuni de 2,7 miliarde de euro, operatiunea avand o rata a cuponului de 3,125% si scadenta in 2015, relateaza Ziarul Financiar.
Astfel, imprumuturile sunt de tip back-to-back, oferite in aceleasi conditii de rata a dobanzii si scandenta in care fondurile au fost obtinute de Comisia Europeana.
Marti, o echipa a Fondului Monetar International a venit in Romania, pentru a analiza daca Guvernul si-a tinut promisiunile pe care le-a facut in luna aprilie. Discutiile vor debuta miercuri.
In cazul in care va semna un acord pentru finantare inernationala, Romania ar putea plati FMI o dobanda de cel putin 3%, sustine Theodor Stolojan, prim-vicepresedintele PD-L si consilier al primului ministru.
Astfel, daca imprumutam 10 miliarde de euro de la FMI, dobanda ar putea depasi 300 milioane euro pe an. In functie de perioada de gratie si suma acordata, dobanzile ar putea urca si mai mult, scrie Business Standard.
Suma este de aproape patru ori mai mare decat bugetul adoptat pentru Ministerul Turismului si de trei ori mai mare decat bugetele Camerei Deputatilor si Senatului pe 2009.
Din momentul aderarii la Uniunea Europeana si pana in prezent, Romania a reusit sa absoarba din fondurile comunitare doar 176 de milioane de euro, suma care acopera putin peste jumatate din valoarea dobanzilor pe care le vom plati intr-un singur an pentru imprumutul FMI.
Potrivit sefului statului, imprumutul este o centura de siguranta, acesta urmand sa fie contractat pentru a avea de unde sa tragem bani daca ajungem in situatia de a avea nevoie de ei. Daca-i imprumutam si se dovedeste intre timp ca nu aveam nevoie de acei bani, dobanzile aferente creditului tot se vor plati.
In urma cu mai putin de o luna, Guvernul a propus reducerea cheltuielilor bugetare prin neacordarea salariului de merit, eliminarea premiilor pentru toate categoriile de personal, neplata orelor suplimentare si eliminarea a 18 sporuri si indemnizatii cu 1,62 miliarde lei, suma cu putin mai mare ...
In luna mai, Romania a platit o dobanda de 44 de milioane de euro in contul imprumutului FMI, din care BNR a incasat la inceputul lunii respective o prima transa de 4,77 miliarde de euro.
Astfel, fiecarui roman ii revine o cheltuiala de peste 2 euro intr-o luna, informeaza Ziarul Financiar.
In total, imprumutul ar urma sa ajunga la 12,95 miliarde de euro, dobanda estimata fiind de 3,5% pe an in DST (moneda de cont a FMI), iar rambursarea trebuie incheiata pana in 2015.
Dupa semnarea acordului, leul s-a apreciat doar pentru scurta vreme in raport cu euro, cursul mediu coborand de la 4,1954 lei/euro la sfarsitul lui aprilie la 4,1689 lei/euro la sfarsitul lui mai, pentru ca in iunie si iulie cotatiile sa creasca din nou pana la 4,23 lei/euro.
Acordul cu FMI nu a reusit sa consolideze increderea in economie, care continua sa se deterioreze, si implicit nu poate impiedica adancirea recesiunii, cele mai noi prognoze indicand un declin de pana la 8% din PIB, dublu fata de estimarile din primavara.
Programul de ajutor dintre Romania si FMI va functiona timp de 24 de luni, iar dobanda imprumutului se va schimba in functie de conditiile pietei.
Valoarea totala a imprumutului se ridica la 19,95 miliarde de euro, din care 12,95 miliarde de euro provin de la FMI, 5 miliarde de euro vin de la UE, intre 1 si 1,5 miliarde de euro de la Banca Mondiala la care se va adauga o finantare suplimentara de pana la un miliarde de euro de la alte institutii financiare, printre care se numara si BERD.
"Am finalizat cu succes negocierile pentru un pachet de finantare multilateral, in valoare de aproximativ 20 miliarde euro. Vom trimite scrisoarea de intentie la Washington, unde trebuie aprobata de catre boardul executiv al FMI, pentru a putea apoi implementa programul", a spus oficialul FMI, Jeffrey Franks.
"Acordul se intinde pe doi ani deoarece criza financiara va mai dura o perioada si efectele in Romania se vor simti pentru mai mult timp. Romania are nevoie de acest ajutor pentru ca exista deja probleme la nivel incipient in economie", a declarat miercuri reprezentantul FMI, Jeffrey Franks.
Potrivit estimarilor, primii bani vor putea fi trasi de la FMI in luna mai, in timp ce banii de la Uniunea Europeana vor fi disponibili in abia in vara. Prima transa de la FMI se ridica la 5 miliarde euro.
Cursul s-a apreciat usor dupa anuntarea acordului
Odata facut anuntul valorii imprumutului extern, leul s-a apreciat in fata monedei euro, ajungand la valoarea de 4,27 de ...
Romania nu mai are nicio sansa sa primeasca urmatoarea transa de bani de la FMI deoarece nu poate indeplini termenii acordului cu Fondul, sustine fostul ministru al Finantelor, Varujan Vosganian.
"FMI, Comisia Europeana si Banca Mondiala si-au mentionat neutralitatea fata de orice partener, cu conditia sa fie legitim. Au existat cateva optiuni pe termen scurt, iar PNL este de acord cu toate. Printre acestea se numara realizarea bugetului pana la sfarsitul anului, o lege a pensiilor si o lege a responsabilitatii fiscale.
FMI spune ca bugetul trebuie adoptat pana pe 4 decembrie, dar Curtea Constitutionala a cerut ragaz pana la 9 decembrie. Deci FMI pune conditii care sunt de neindeplinit", a delcarat Vosganian, la Realitatea FM.
Fostul ministru liberal sustine ca, pentru a plati salariile si pensiile, Romania va trebui sa acopere un gol de circa 3 miliarde de euro.
"Este vorba de 3 miliarde de euro care nu mai vin si trebuie gasiti pe pietele financiare. PNL nu a generat aceasta criza si nu e responsabil de acest dezastru. Orice guvern gaseste bani, problema etse cat costa banii, adica ce dobanda percep bancile", a conchis Varujan Vosganian.
Fondul Monetar International va spori semnificativ ajutoarele acordate tarilor sarace pana la 17 miliarde de dolari, ce vor fi distribuiti in urmatorii cinci ani, fara sa perceapa dobanda pana in 2011.
Raspunzand cerintei grupului celor mai dezvoltate 20 de tari, G20, de a oferi 6 miliarde de dolari in urmatorii doi ani, conducerea FMI a aprobat si furnizarea a inca 8 miliarde de dolari, relateaza The Wall Street Journal.
"G20 a cerut fondului sa ajute la eradicarea crizei, care a lovit puternic tarile cu venituri reduse, iar noi am pus la cale un set de actiuni pentru ajutorul celor mai sarace state", a declarat directorul FMI, Dominique Strauss-Kahn.
"Noile resurse si metodele de furnizare a banilor ar trebui sa previna prabusirea sub nivelul saraciei a milioane de oameni", a adaugat el.
FMI a estimat ca 22 din cele 77 de tari cu venituri reduse ar avea nevoie de cel putin 25 de miliarde de dolari in acest an si a avertizat ca o recesiune si mai severa ar putea majora nevoia de finantare a grupului de state.
Opt din cele mai mari zece banci de pe piata autohtona vor pune umarul la finantarea deficitului bugetar al Romaniei prin acordarea unui imprumut de un miliard de euro catre Ministerul Finantelor.
Documentatia pentru semnarea imprumutului a fost deja pregatita la Ministerul Finantelor, iar Consiliul Concurentei a avizat un document care sa declare concurentiala finantarea prin club-loan. Semnarea acordului de credit intre Alpha Bank, Bancpost, Banca Transilvania, BCR, BRD, Raiffeisen, UniCredit si Volksbank, pe de o parte, si Ministerul Finatelor, pe de alta parte, ar trebui finalizata in perioada urmatoare, scrie Business Standard.
Suma pe care marile banci o imprumuta acum statului este egala cu suma pe care Banca Nationala urmeaza sa o elibereze in piata vineri ca urmare a deciziei din 30 iunie a Consiliului de Administratie de a reduce nivelul rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si valuta de la 18% la 15%, respectiv de la 40% la 35%.
Pentru miliardul de euro imprumutat de la banci, statul va plati o dobanda de 5%, rezultata din nivelul Euribor, in jur de 1%, si nivelul costul asigurarii riscului impotriva unui default al Romaniei (CDS), care a urcat la inceputul acestei luni la aproximativ 4% dupa ce perceptia de risc asupra Romaniei s-a inrautatit.
Banii vor fi folositi pentru finantarea deficitului bugetului consolidat, care s-a cifrat la sfarsitul primului semestru la 2,7% din PIB, cu 0,03% sub tinta asumata in fata Fondului Monetar ...
Letonia va intra in faliment in iunie daca nu isi reduce cheltuielile bugetare impuse de FMI pentru a-i putea livra urmatoarea transa dintr-un imprumut.
Letonia ar putea intra in faliment in urmatoarele trei luni daca nu va reduce cheltuielile bugetare cerute de Fondul Monetar International pentru a putea primi urmatoarea transa de finantare dintr-un imprumut, a declarat premierul leton Valdis Dombrovskis, informeaza site-ul de stiri Bloomberg.
"Daca nu vom primi in continuare acest imprumut de la Fondul Monetar International, intram in faliment in iunie", a declarat Valdis Dombrovskis.
Letonia trece prin cea mai mare criza de la dobandirea independentei, in 1991.
Letonia a primit, deja, un imprumut de 7,5 miliarde de euro, dupa ce economia a pierdut 10,5% in ultimul trimestru al anului 2008.
Atunci, statul a nationalizat a doua mare banca a tarii, iar guvernul a cazut pe 20 februarie, dupa ce a stabilit un plan de masuri menite sa mentina deficitul bugetar sub 5% din PIB.
Categorie: International 480 vizite [ Ziare.com ]
Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicata (GEA), este de parere ca Romania are nevoie in 2009 de 10 miliarde de euro, bani pentru a finanta masurile anticriza.
"Fondul de urgenta constituit la nivelul Uniunii Europene, de 24 de miliarde de euro a fost cheltuit pe jumatate pentru Ungaria si Letonia iar Portugalia, Grecia, Iralnda si Spania sunt deja in proceduri mai avansate decat Romania pentru a obtine un imprumut", a declarat Voinea pentru Evenimentul Zilei.
Acesta a mai adaugat ca in conditiile actuale Romania nu are o alta alternativa, iar finantarea imprumutului va proveni in proportie de 10% din surse europene si 90% de la Fondul Monetar International (FMI).
Daca tara noastra va apela la ajutor din partea FMI, dobanda aplicata va fi calculata in functie de ratingul de tara.
Presedintele Romaniei declara la sfarsitul lunii ianuarie ca a anuntat Comisia Europeana de intentia Romaiei de a contracta un imprumut de pana la 7 miliarde de euro, sub supravegherea Fondului.
Miercuri, la Cotroceni, presedintele Traian Basescu va primi o delegatie a FMI, condusa de Jeffrey Franks, seful de misiune pentru Romania.
Turcia este pe punctul de a incheia un acord stand-by cu Fondul Monetar International (FMI), care ii va da acces la 20-40 miliarde dolari.
Turcia a luat aceasta hotarare pentru a sustine economia slabita, a declarat pentru Reuters o sursa din cadrul partidului de guvernamant. Fostul acord stand-by dintre Turcia si FMI, pentru un imprumut de 10 miliarde dolari, a expirat in luna mai si liderii financiari au solicitat incheierea unei noi intelereri, pentru a impulsiona cresterea economica.
Sursa a declarat ca amploarea imprumutului depinde de discutiile in curs cu privire la tinta de crestere economica pentru anul viitor, ce este fixata la 4%.
"Intr-un acord cu FMI, mai important decat volumul imprumutului este faptul ca tara beneficiaza de sprinijul Fondului. Ne asteptam ca discutiile sa se incheie curand prin ajungerea la un acord", a mai spus sursa.
Aceasta a mai precizat ca intelegerea va fi mai mult o masura de precautie decat un acord normal stand-by. In cadrul unui acord preventiv, Turcia ar avea acces la fonduri in cazul in care va fi necesar, in timp ce un acord stand-by standard implica automat finantarea. Un acord preventiv va oferi, de asemenea, o mai mare flexibilitate a politicii fiscale.
Vestea cu privire la un eventual sprijin din partea FMI a sustinut cotatia lirei turcesti, ce scazuse la nivelul din 2006 dupa ce banca a coborat miercuri dobanda de politica monetara, intr-o miscare surpriza.
Statul roman va fi nevoit sa imprumute 6,4 miliarde de euro pentru a supravietui pana la primirea celei de-a treia transe din imprumutul de la Fondul Monetar International, pe 15 martie 2010.
Potrivit declaratiilor facute de Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei, avem nevoie de cinci miliarde de euro pentru achitarea obligatiilor statului, pana la sfarsitul anului, si inca 1,4 miliarde de euro, pentru primele trei luni de anul viitor, relateaza Cotidianul.
Luand in calcul o dobanda de 5,25% pe an la cele cinci miliarde de euro din acest an, statul va plati o dobanda de 87,50 de milioane de euro. De asemenea, pentru cei 1,4 miliarde de euro pentru perioada ianuarie - martie 2010, dobanda va fi de 12,25 de milioane de euro, ajungandu-se la un total de aproape 100 de milioane de euro.
Potrivit lui Vasilescu, daca reformele cheltuielilor publice s-ar fi derulat la timp, statul roman ar fi avut nevoie de numai 3,5 miliarde de euro, ceea ce ar fi scazut dobanda cu 26,25 de milioane de euro, pana la 61,25 de milioane de euro.
Fondul Monetar International a anuntat marti simplificarea procedurilor de acordare a imprumuturilor prin crearea unei linii de credit fara limita de suma si fara criterii de performanta, ce ar urma sa-i confere institutiei internationale mai multa forta de reactie in fata crizei.
Supraveghere, imprumut si asistenta tehnica
Activitatea FMI este de trei tipuri. Supravegherea implica monitorizarea evolutiilor economice si financiare si furnizarea de consiliere, in special in scopul prevenirii crizelor.
Fondul imprumuta, de asemenea, tarile cu dificultati in balanta de plati, pentru a asigura finantare temporara si pentru a sprijini politicile ce tintesc corectarea problemelor. Imprumuturile pentru tarile cu venituri mici sunt destinate reducerii saraciei.
A treia atributie a Fondului este asistenta tehnica pe care o furnizeaza tarilor si formarea de personal in aceasta arie de expertiza.
In ultimii ani, ca parte a eforturilor de a consolida sistemul financiar international si pentru a-si spori eficienta in prevenirea si rezolvarea crizelor, FMI a intreprins atat activitati de monitorizare, cat si de asistenta tehnica pentru a dezvolta standarde si coduri de buna practica in aria sa de responsabilitate, precum si pentru a consolida sectoarele financiare.
FMI are, de asemenea, un rol important in lupta impotriva spalarii banilor si contraterorism.
Franta, prima beneficiara a unui imprumut FMI, in 1947
Imprumuturile FMI acordate tarilor aflate in ...
Romania risca amanarea platii celei de-a treia transe din imprumutul extern de la FMI, programata pentru finalul acestui an, in urma tensiunilor politice ce au dus la destramarea coalitiei la guvernare si la posibilitatea formarii unui nou guvern, arata un raport al Unicredit Group.
"Din perspectiva politicii fiscale si a ratingului, desigur ca lipsa unui guvern efectiv ridica riscuri semnificative. Pe termen scurt, ne asteptam ca institutiile internationale (FMI, UE) sa adopte o pozitie in asteptare si vedem riscuri numai in sensul amanarii platii din decembrie, dar nu ne asteptam la un colaps complet al programului", se arata in raportul Unicredit asupra regiunii Europei Centrale si de Est (ECE), publicat luni.
In acelasi timp, analistii Unicredit nu exclud posibilitatea unor derapaje pe partea politicii fiscale, de asemenea in urma riscurilor politice in crestere dupa ruperea coalitiei la guvernare.
Conform aceluiasi raport, Unicredit estimeaza un deficit bugetar de 7,3% din produsul intern brut (PIB) la finalul acestui an, identica cu tinta fixata de FMI, estimarea fiind revizuita in urcare fata de ultimul raport, cand anticipa un deficit public de 5% din PIB.
Deficit bugetar de 6% in 2010
Pentru 2010, Unicredit prevede un deficit bugetar de 6% din PIB, pentru ca in 2011 dezechilibrul fiscal sa se restranga la 5% din PIB, nivel care ramane, insa, semnificativ peste plafonul fixat in Tratatul de la Maastricht, de 3%.
In ceea ce priveste evolutia economiei ..
Oamenii responsabili din fruntea statului ne-au facut sa credem, in ultima jumatate de an, ca atunci cand pronuntam FMI spunem de fapt bani pentru pensii si salarii. Ce-am putea crede cand aflam ca delegatia Fondului a plecat din Romania fara sa ne dea bani? Ca nu se vor mai plati pensiile si salariile celor din sectorul public?
Gresit. Bani pentru pensii si salarii se vor gasi de imprumutat, dar la alte costuri, ne-o spune chiar presedintele Traian Basescu. Tot seful statului ne-a dat asigurari ca FMI nu ne-a lasat fara bani, ci doar ne-a atras atentia ca avem nevoie urgent de un guvern legitim care sa treaca prin Parlament un buget pana pe 4 decembrie.
Un proiect de buget exista, ceea ce lasa o urma de speranta ca am putea primi a treia transa de la FMI pana la sfarsitul anului, dar problema este cine sa-l depuna: Boc sau Negoita? Actuala majoritate formata din PSD-PNL si UDMR a cerut deja Cabinetului Emil Boc, inca in functie, sa se prezinte in Parlament cu un proiect de buget. De partea cealalta, invocand lipsa de puteri executive a actualului guvern, Traian Basescu face "presiuni pentru crearea cat mai repede a unui nou guvern", care, in situatia in care va primi votul de investitura, va depune in Parlament proiectul de buget facut deja de Emil Boc.
Data cand proiectul de buget ar putea fi depus in Parlament este si ea cu cantec. Constructia bugetului ar putea arata clar ce disponibilizari urmeaza sa se mai faca in sectorul public sau ce taxe si impozite ar ...