Consilierul prezidential Cristian Preda sustine ca un referendum pe baza caruia sa se treaca la revizuirea Constitutiei, idee avansata de Valeriu Stoica, ar conduce la un blocaj, deoarece acesta este consultativ, iar prezenta la vot risca sa fie foarte slaba.
Preda si-a argumentat ideea pornind de la faptul ca rezultatul unui referendum privind regimul politic agreat de popor nu ar avea decat un caracter consultativ, iar acest lucru ar duce la o demobilizare a cetatenilor, deja supusi unui ritm electoral foarte dens.
"Un referendum prealabil este inutil pentru ca risca sa compromita procesul de revizuire a Constitutiei, pentru ca un referendum nu obliga la nimic. Politic vorbind, un referendum ar fi un blocaj.
Este o tentatie a politicienilor de a recurge la un gest propagandistic", a apreciat Preda in cadrul dezbaterii "O Constitutie pentru cetateni" a Institutului de Studii Populare.
Un al doilea argument folosit de consilierul prezidential este ca prezenta la vot ar putea fi foarte mica, in conditiile in care un calendar electoral deja supraincarcat a redus considerabil numarul celor care se prezinta la urne.
Iar, daca legislatorii nu vor tine seama de rezultatul plebiscitului privind reforme constitutionala, gradul de demobilizare a alegatorilor ar creste si mai mult.
"Pe de alta parte, o cursa prezidentiala cum va fi cea din toamna acestui an s-ar putea sa readuca la cote nebanuite participarea la vot. S-a mai vazut si prin alte parti", a conchis ...
Deputatii si senatorii liberali au depus sambata o sesizare de neconstitutionalitate asupra Legii cadru privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice pentru care Guvernul si-a angajat raspunderea in fata Parlamentului in data de 15 septembrie 2009.
Sesizarea depusa la Curtea Constitutionala incrimineaza sapte incalcari ale legii fundamentale, potrivit unui comunicat remis Ziare.com.
In primul rand, parlamentarii PNL considera neconstitutionala asumarea raspunderii guvernului pe trei proiecte de lege in aceeasi zi.
In al doilea rand, potrivit grupului parlamentar liberal, Guvernul avea
obligatia de a solicita pentru acest proiect de lege avizul Consiliului
Economic si Social. Din expunerea de motive a Guvernului care a insotit
proiectul de lege nu rezulta daca un astfel de aviz a fost sau nu solicitat de catre Guvern.
La punctul al treilea se invoca incalcarea dispozitiilor potrivit carora "cetatenii sunt egali in fata legii si autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari".
"In situatia in care insasi titlul legii vorbeste despre caracterul unitar al unei legi, categoriile exceptate asa cum au fost ele
enumerate mai sus constituie de fapt o abatere de la criteriul unitatii. Aceasta abatere constituie in fapt o discriminare, o disproportie intre o categorie de salariati de la bugetul de stat, creand o categorie privilegiata de salariati de la bugetul de stat carora nu li se aplica aceasta lege, beneficiind in continuare ..
Reprezentantul Ministerului Public a sustinut, joi, la CCR, ca ordonanta ce interzice cumulul pensiei cu salariul nu incalca dreptul la munca si la pensie, in timp ce Guvernul nu si-a trimis niciun reprezentant la dezbaterile Curtii, care au durat aproximativ jumatate de ora.
Reprezentantul Avocatului Poporului a sustinut joi, in fata magistratilor Curtii Constitutionale, ca ordonanta de urgenta a Guvernului incalca dreptul la munca si la pensie, care sunt drepturi fundamentale, prevazute de legea fundamentala, informeaza Newsin.
Pledoaria reprezentantului AP s-a bazat pe motivatia deja expusa pe site-ul institutiei.
Guvernul nu si-a trimis reprezentant, sustinerile in apararea controversatei OUG 230/2008 fiind comunicate in scris.
Procurorul a sustinut, in replica la cele spuse de reprezentantul Avocatului Poporului, ca ordonanta atacata nu incalca dreptul la munca si la pensie.
"Cumulul pensiei cu salariul este un drept pe care legiuitorul il acorda sau nu, nu este un drept constitutional", a mai spus reprezentantul Ministerului Public, cerand magistratilor CCR sa respinga exceptie de neconstitutionalitate.
Dezbaterile privind ordonanta, care au durat aproximativ 30 de minute, au fost "perturbate" de vicepresedintele PRM, Lucian Bolcas, care a solicitat magistratilor sa-l lase sa sustina o cerere de interventie in favoarea Avocatului Poporului.
Desi judecatorii CCR au incercat sa-i explice lui Bolcas, care este si avocat de profesie, ca legislatia ...
UNJR considera necesara redefinirea statutului Curtii Constitutionale dupa deciziile date in dosarele de mare coruptie, reprezentantii judecatorilor criticand numirea in randul membrilor CCR a unor persoane care nu au exercitat aceasta profesie, dar care au fost implicate in viata politica.
"Hotararile Curtii Constitutionale in probleme importante de interpretare a legii fundamentale au constituit o pendulare in functie de implicatia politica a problemei de solutionat, iar nu o solutie juridica exprimand o intepretare constanta a literei si spiritului legii constitutionale. Aceasta situatie consideram ca este generata de prezenta in cadrul sau a membrilor ce nu exercita sau nu au exercitat profesia de judecator", explica reprezentantii Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania intr-un comunicat de presa remis, miercuri, si citat de Newsin.
Astfel, UNJR considera necesar a se impune vechimea in functia de judecator ca o conditie imperativa pregatirea juridica superioara si inalta competenta profesionala.
"Exercitarea atributiei de interpretare a Constitutiei este realizata de persoane ale caror procedura si conditii de numire nu asigura independenta efectiva a deciziilor, fie si numai in aparenta.
Influenta deciziilor Curtii Constitutionale asupra procedurilor judiciare civile sau penale in curs de defasurare (decizii care sunt obligatorii pentru instante) determina ca in mod imperativ membrii acesteia sa interpreteze Constitutia prin nealterarea parcursului ...
Presedintele Traian Basescu a participat, miercuri, la celebrarea a 150 de ani de la infintarea Facultatii de Drept, din cadrul Universitatii Bucuresti.
"Inceputurile Facultatii de Drept sunt in anul 1959, un an marcant pentru istoria romanilor si pentru statul roman modern. Atunci, ca si azi, Romania simtea nevoia unei mai bune organizari pentru institutiile statului pentru a permite sa se modernizeze. A fost anul unor mari schimbari", a declarat Traian Basescu.
Pentru a marca cei 150 de ani de existenta, Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti organizeaza o ceremonie aniversara si un simpozion cu tema "Provocari si perspective ale invatamantului juridic".
La aceste manifestari participa presedintele Romaniei, Traian Basescu, presedintele Senatului, Mircea Geoana, presedintele Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene, Vassilios Skouris si reprezentanti de prim rang ai Curtii Constitutionale.
Facultatea de Drept din Bucuresti implineste, miercuri, 150 de ani de la data la care Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat actul prin care a fost creata ca institutie independenta si a fost numit primul ei decan, Constantin Bosianu.
Pentru a marca cei 150 de ani de existenta, Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti organizeaza o ceremonie aniversara si un simpozion cu tema "Provocari si perspective ale invatamantului juridic".
"La aceste manifestari vor participa, ca invitati, Presedintele Romaniei - Domnul Traian Basescu, Presedintele Senatului - Domnul Mircea Geoana, Presedintele Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene - Domnul Vassilios Skouris, Domnul Dorin Chirtoaca - Primarul Chisinaului (absolvent al Facultatii de Drept din Bucuresti), reprezentanti de prim rang ai Curtii Constitutionale, ai Consiliului Legislativ, ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ai Ministerului Justitiei, ai Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, precum si ai organizatiilor si structurilor asociative profesionale, cum sunt Uniunea Nationala a Barourilor din Romania, Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania, Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti din Romania, Uniunea Juristilor din Romania", se arata intr-un comunicat al Universitatii Bucuresti.
De asemenea, vor fi de fata reprezentanti ai invatamantului juridic (fosti presedinti de universitati, decani, prodecani, cadre didactice) din ...
Partidul Comunistilor a depus marti, 1 septembrie, o sesizare la Curtea Constitutionala impotriva alegerii lui Mihai Ghimpu in functia de presedinte al Parlamentului.
"Consideram ca hotararile Parlamentului din 28 august au fost adoptate cu incalcarea flagranta a Regulamentului si a Constitutiei RM. Am contestat aceste hotarari, deoarece au fost incalcate 13 articole din Constitutia RM, care garanteaza drepturile cetatenilor, a partidelor politice si functionarea normala a Parlamentului", a declarat Vladimir Turcan, citat de Unimedia.
"Avand in vedere importanta problemei, am solicitat ca subiectul sa fie examinat in regim de urgenta de catre Curtea Constitutionala", a mai declarat Turcan.
Sesizarea vine ca urmare a deciziei deputatilor AIE de a continua lucrarile primei reuniuni a Parlamentului de la Chisinau in ciuda faptului ca Partidul Comunistilor solicitase o pauza pentru ca sa-si poata forma fractiunea parlamentara.
Dupa ce deputatii comunisti au parasit sala, cei 53 de deputati PLDM, PL, PDM si AMN au anuntat crearea majoritatii parlamentare si au votat pentru prelungirea sedintei legislativului. Ulterior, deputatii l-au ales pe Mihai Ghimpu, liderul PL, in calitate de presedinte al Parlamentului.
Comunistii spun ca ar fi lezati in drepturi, prin faptul ca nu si-au format propria fractiune parlamentara si nu au putut propune o candidatura a PCRM la functia de presedinte al Parlamentului.
Acuzatia a fost respinsa de liderii AIE, declarand ca sedinta ...
Categorie: International 1690 vizite [ Ziare.com ]
Judecatorii Curtii Constitutionala spun ca drepturile salariale ale persoanelor din institutiile publice se micsoreaza prin folosirea cardurilor, iar angajatii nu pot scoate cati bani vor, din cauza plafoanelor stabilite de banca, ceea ce duce la incalcarea dreptului de proprietate.
Obligarea personalului din institutiile publice de a primi drepturile salariale prin intermediul cardului conditioneaza folosinta acestor "bunuri" de existenta bancomatelor si automat de vointa unor persoane juridice private (banci), care percep pentru eliberarea banilor anumite comisioane, potrivit magistratilor Curtii Constitutionale.
"In aceste conditii se ajunge la micsorarea drepturilor salariale ale persoanelor din institutiile publice, fara a se tine cont de consimtamantul acestora. Mai mult, titularii cardurilor nu pot folosi si dispune de drepturile lor salariale in orice situatie, fiind tinuti de limitarea zilnica a retragerilor sumelor de bani al caror plafon este stabilit de banca", se arata in motivarea Curtii.
"Or, nici chiar legiuitorul nu poate limita un drept, decat doar pentru un interes de utilitate publica, si nicidecum pentru un interes privat", motiveaza judecatorii Curtii Constitutionale decizia prin care au admis sesizarea Avocatului Poporului.
CCR a decis, astfel, ca prevederile criticate din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.149/2007 contravin dispozitiilor art.44 alin.(1) din Constitutie, potrivit carora "Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra ..
Ioan Vida, presedintele Curtii Constitutionale, lucreaza zilnic 17 ore din 24, in trei locuri din Bucuresti si Timisoara.
La CCR el are un job full time si este platit cu peste 10.000 de lei pe luna, informeaza Gandul.
Pe langa acest job, el a reusit performanta de a incheia un al doilea contract de munca, tot cu norma intreaga, la o alta institutie de stat - Universitatea de Vest din Timisoara. Mai mult, Ioan Vida este profesor asociat si la Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative din Bucuresti.
In 2004, Universitatea de Vest din Timisoara (UVT) a scos la concurs, postul de profesor pozitia 7 din statutul de functiuni al Catedrei de Drept Public din cadrul Facultatii de Drept.
Profesorul universitar Ioan Vida s-a inscris la concurs si a fost validat de Senatul Universitatii, ulterior solicitand sa-i fie incheiat contract de munca pe perioada nedeterminata ca titular al postului si sa fie retribuit prin cumul de functii, avand norma de baza ca magistrat la Curtea Constitutionala.
Universitatea de Vest a refuzat acest lucru motivand ca nu este posibil deoarece Ioan Vida avea norma de baza la Bucuresti si se incalca si Statutul cadrelor didactice care prevede ca titularul unui post trebuie sa aiba cartea de munca la institutia respectiva. Presedintele Curtii Constitutionale a chemat in judecata universitatea, in 26 iulie 2005 si a castigat procesul.
Argumentul universitatii ca, prin semnarea unui al doilea contract cu norma intreaga, Ioan ...
Categorie: Dezvaluiri 1268 vizite [ Ziare.com ]
Curtea Constitutionala din R. Moldova i-a transmis lui Vladimir Voronin ca trebuie sa dizolve Parlamentul si sa anunte alegerile parlamentare anticipate.
"Presedintele in exercitiu nu numai ca are dreptul, dar si obligatia, de a dizolva Parlamentul si de a anunta data alegerilor anticipate", a spus judecatoarea Elena Safaleru, citind decizia Curtii, informeaza Reuters.
Voronin ceruse Curtii sa se pronunte in privinta constitutionalitatii dizolvarii Parlamentului, dupa ce legislativul nu a reusit sa aleaga un presedinte, de doua ori la rand.
Presedintele in exercitiu a sperat ca numirea unui succesor la presedintie i-ar fi permis sa conduca in continuare Moldova, din noua functie din Parlament.
Categorie: International 621 vizite [ Ziare.com ]
Curtea Constitutionala s-a intrunit duminica pentru a examina cererea Partidului Comunistilor privind renumararea voturilor, dupa ce Comisia Electorala Centrala (CEC) a trimis setul de documente privind rezultatele finale ale alegerilor parlamentare din 5 aprilie.
Curtea s-a reunit la ora 14:00. Opozitia nu a depus sesizari. PL, PLDM si AMN continua sa verifice listele electorale, la care insa nu au acces deplin, pentru depistarea fraudelor.
Curtea are la dispozitie 10 zile pentru examinarea rezultatelor, timp in care opozitia poate depune contestatii, a declarat Europei Libere secretarul CEC, Iurie Ciocan: "Contestatiile toate se duc la Curte. Noi deja nu mai suntem in drept sa ne expunem asupra actiunilor nostre".
Partidele opozitiei alese in viitorul Parlament verifica zilele acestea listele de alegatori si le confrunta cu numarul de voturi, avand scopul sa descopere presupusele voturi false in favoarea Partidului Comunistilor. Opozitia spune ca are acces limitat la listele de alegatori in mai multe raioane.
Liderul comunist, presedintele in exercitiu, Vladimir Voronin a solicitat Curtii Constitutionale sa dispuna renumararea tuturor voturilor, dar partidul sau a contestat in justitie dreptul opozitiei sa confrunte listele de alegatori cu buletinele de vot. Curtea Constitutionala urmeaza sa decida duminica ce raspuns da solicitarea lui Vladimir Voronin.
In Piata Marii Adunari Nationale din Chisinau a luat sfarsit mitingul organizat de cele trei formatiuni ...
Categorie: International 471 vizite [ Ziare.com ]
Magistratii Tribunalului Bucuresti vor decide pe 11 februarie daca trimit la Curtea Constitutionala dosarul Rompetrol in care este acuzat Dinu Patriciu alaturi de 11 persoane, dupa ce avocatii acestora au ridicat, miercuri, doua exceptii de neconstitutionalitate.
Astfel, avocatii celor 12 acuzati din dosarul Rompetrol, printre care se afla si Dinu Patriciu, cel al fostului ministru al telecomunicatiilor Sorin Pantis si al lui Sorin Rosca Stanescu, au cerut instantei sa trimita dosarul la CCR pentru a se stabili daca anumite articole din Legea 297/2004 privind piata de capital sunt constitutionale, informeaza Newsin.
Potrivit avocatilor, articolele 244 si 245 din Legea 297/2004 privind piata de capital ar intra in contradictie cu articolele 11, 20, 23 si 73 din Constitutia Romaniei. Ei au sustinut neconstitutionalitatea acestor articole, motivand ca enumera intr-un mod general si ambiguu infractiunile privind piata de capital.
Cea de-a doua exceptie de neconstitutionalitate ridicata de avocatii apararii se refera la articolele 90 si 214 din Codul de procedura penala, care a intra in contradictie cu niste articole din Constitutie, pentru ca s-ar incalca dreptul la un proces echitabil. Astfel, avocatii au sustinut ca Parchetul a folosit drept probe procese verbale facute de autoritatile de control, ceea ce ar fi dus la incalcarea dreptului acuzatilor la un proces echitabil.
De cealalta parte, procurorul DIICOT a sustinut ca CCR nu se poate pronunta pe legalitatea ...
Curtea Constitutionala din Germania va examina marti o plangere depusa de mai multi opozanti ai Tratatului de la Lisabona, care pune sub semnul intrebarii ratificarea definitiva a textului de catre aceasta tara.
Autorii plangerii, printre care deputatul conservator Peter Gauweiler (CSU) si si membri ai formatiunii radicale de stanga Die Linke, sustin ca tratatul destinat reformarii institutiilor europene reduce competentele Parlamentului national, incalcand astfel Cosntitutia, informeaza NewsIn citand AFP.
Curtea Constitutionala cu sediul la Karlsruhe, formata din opt judecatori, a luat in serios plangerea si ii va consacra doua zile de pledoarii, o durata neobisnuit de mare.
Si reactia Guvernului a fost cat se poate de serioasa. Ministrul de interne Wolfganf Schauble si cel de externe Frank-Walter Steinmeier vor merge la Karlsruhe pentru a apara tratatul adoptat cu greu de Uniunea Europeana in octombrie 2007.
Textul a fost obtinut in urma eforturilor cancelarului Angela Merkel, dupa ce Constitutia europeana fusese respinsa de francezi si olandezi prin referendum.
Tratatul de la Lisabona a fost deja ratidicat de cele doua camere ale Bundestagului (Parlamentul german). Totusi, la cererea Curtii Constitutionale, presedintele Horst Kohler va trimite actul de ratificare numai dupa ce judecatorii vor lua o decizie, iar acest lucru ar putea dura pana la vara.
Cea mai importanta curte din Germania, unul dintre statele fondatoare ale UE, a devenit un nou obstacol ..
Categorie: International 606 vizite [ Ziare.com ]
Modificarile Legii tinerilor sunt neconstitutionale intrucat dispun transferarea, in patrimoniul Consiliului National al Fundatiilor pentru Tineret, a unor imobile care s-au aflat in posesia Uniunii Tineretului Comunist, incalcand astfel dreptul la proprietate privata, motiveaza CCR.
De asemenea, dispozitiile din Legea pentru modificarea Legii tinerilor nr. 350/2006 sunt contrare prevederilor din Constitutie referitoare la dreptul de asociere, mai sustin judecatorii Curtii Constitutionale in motivarea deciziei din 14 ianuarie, publicata pe site-ul institutiei, informeaza Newsin.
Curtea a constatat ca Fundatia Nationala pentru Tineret, prin schimbarea denumirii in Consiliul National al Fundatiilor pentru Tineret, ce are ca scop domeniul tinerilor, respectiv stimularea participarii la viata comunitatii si realizarea protectiei sociale a acestora, nu are reprezentativitate la nivel national, deoarece si-au exprimat adeziunea la realizarea scopului sau doar o parte dintre fundatiile judetene pentru tineret.
"De altfel, obligarea fundatiilor judetene pentru tineret care si-au exprimat anterior adeziunea sa faca parte din Fundatia Nationala pentru Tineret este contrara principiului libertatii de asociere a membrilor acesteia, de vreme ce se impune, prin lege, apartenenta la o alta persoana juridica de drept privat, Consiliul National al Fundatiilor pentru Tineret", sustin judecatorii CCR.
Si dreptul de proprietate privata este incalcat, intrucat se transfera in ...
Anul 2008 a demarat in plin conflict Tariceanu - Basescu, miza fiind numirea Noricai Nicolai la Ministerul Justitiei si a continuat, pana la finele anului, cu lupta dintre Guvern si Parlament pe marginea majorarilor salariilor si pensiilor, ambele conflicte fiind arbitrate de Curtea Constitutionala.
Razboiul de trei luni pentru numirea Noricai Nicolai la Justitie
Guvernul Tariceanu si-a inceput activitatea din 2008 in plin conflict cu presedintele Traian Basescu, dupa ce seful statului a refuzat sa o numeasca pe Norica Nicolai in functia de ministru al Justitiei. PNL o nominalizase pe Nicolai pentru portofoliul Justitiei in decembrie 2007, dupa demisia lui Tudor Chiuariu.
Traian Basescu i-a cerut lui Tariceanu sa renunte la nominalizarea Noricai Nicolai, invocand aspecte din activitatea sa de procuror in perioda comunista, cat si incidentul din Parlament, cand o nepoata a lui Nicolai a fost suspectata ca a votat in Senat, in locul sau.
Pentru a debloca situatia, Guvernul a cerut si arbitrajul Curtii Constitutionale. Aceasta a fost a doua situatie in care Tariceanu a apelat la judecatorii Curtii pentru medierea unui conflict cu Presedintia in problema numirii unui ministru, dupa cazul Adrian Cioroianu.
In cazul Nicolai CCR i-a acordat presedintelui dreptul de a refuza o singura data, motivat, numirea unui ministru, obligandu-l pe seful Executivului sa desemneze alta persoana.
Liberalii au avut astfel de ales intre o restructurare a Guvernului, care ...