Criza financiara, care a impins unele economii emergente spre marginea prapastiei, a dezvaluit inegalitati periculoase intre tarile din Europa de Est, la doua decenii dupa cadearea comunismului, potrivit Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD).
Tarile din Uniunea Europeana, impreuna cu cele din sudul Balcanilor, au intrat in recesiune din cauza crizei creditelor si au pierdut investitiile straine.
"Criza a scos la iveala slabiciunile acestor tari", a spus Erik Berglof, economistul sef al BERD, citat de Bloomberg. El a avertizat ca, pentru ca regiunea sa se intoarca la prosperitate, este nevoie de un angajament mai serios.
"Avem de invatat cateva lectii. Este clar ca modalitatea de a gestiona aceste scaderi este de a extinde programul de tranzitie, nu de a-l inlocui", a spus Berglof.
Cele 30 de tari emergente din Europa si Asia unde BERD are investitii se lupta sa scape de cea mai grava recesiune din momentul in care au adoptat regulile de piata libera. Banca a incercat sa limiteze impactul crizei financiare in aceste regiuni, convingand bancile vest-europene sa ramana pe aceste piete.
Potrivit BERD, Europa de Est a avut cel mai mult de suferit, din cauza integrarii pe pietele financiare ale marilor economii.
Eforturile de a ridica standardul de trai la nivelul Occidentului a incurajat un boom al creditarii, imprumuturi in exces si o tendinta de indatorare in monede straine, arata studiul BERD.
Din acest motiv, Fondul Monetar ...
Europa de Est se pare ca a scapat de o criza financiara profunda, datorita prezentei Fondului Monetar International, care a acordat ajutor mai multor state, insa cresterea economica este, inca, departe.
Deprecierea masiva a monedei letone, stresul bancar si problemele politice din mai multe tari pun in pericol programele cu FMI, crede unul dintre cei mai renumiti economisti specializati pe tarile emergente, Nouriel Roubini, profesor la Universitatea New York.
"Romania este cel mai nou punct fierbinte din regiune si ar putea pune Fondul Monetar International intr-o pozitie dificila", spune Roubini, intr-un comentariu pentru Forbes.
Prabusirea brusca a Guvernului, la inceputul lunii octombrie, a lasat un "gol" politic si a provocat temeri in privinta abilitatii tarii de a respecta acordul pentru creditul de 20 de miliarde de euro.
"Concluzia celei de-a doua analize a programului FMI este programata pentru decembrie si include o transa de 1,5 de miliarde de euro. Unii analisti cred ca aceasta transa va fi amanata. Adevarul e ca situatia politica incerta din Romania ar putea afecta viabilitatea intregului program", comenteaza Roubini.
Economistul crede ca programele FMI au jucat un rol vital pentru cele mai vulnerabile economii, Bosnia, Ungaria, Letonia, Romania, Serbia si Ucraina, calmand temerile despre o criza financiara regionala.
Insa, in ciuda programelor FMI, aceste tari nu sunt imune la criza. Una dintre dificultatile majore este reprezentata de ...
Nu exista nici un dubiu ca economiile in tranzitie din tarile fost comuniste au fost mai grav afectate de criza decat orice alta regiune din lume, au declarat oficialii Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD).
Banca insista ca zona Europei Centrale si de Est va avea, in continuare, nevoie de sustinere externa puternica, din partea institutiilor cvasi-guvernamentale, chiar daca o mare parte a resurselor acestora au fost, deja, injectate in economie, pentru a face fata recesiunii.
Presedintele BERD, Thomas Mirow, a avertizat ca Europa Centrala si de Est ar trebui sa nu se complaca in situatia de crestere foarte usoara, inregistrata in prezent, aceasta fiind mult mai scazuta decat in tarile emergente din alte regiuni.
"Aliniidu-se la tendintele din alte zone si multumita masurilor anticriza luate, indicatorii privind productia si increderea s-au stabilizat. Insa nu au facut acest lucru intr-un mod uniform si ar fi prematur sa spunem ca a inceput o redresare adevarata. Aceasta criza ca avea consecinte pe termen lung", a spus Mirow, citat de Financial Times.
In timp ce majoritatea institutiilor care ofera prognoze si-au imbunatatit estimarile, BERD a facut exact invers. Astfel, oficialii bancii multilaterale cred ca produsul intern brut al regiunii va scadea cu sase procente, mai mult decat la estimarea din luna mai, de cinci procente.
Totusi, analistii sunt de parere ca sunt slabe sanse ca Europa Centrala si de Est sa mai treaca printr-o ...
Tarile din Europa de Est, membre ale Uniunii Europene, vor inregistra o scadere economica de 4,2 procente in acest an si ar putea creste cu un procent, anul viitor, potrivit Bancii Mondiale.
Potrivit reprezentantilor institutiei, redresarea economica din regiune, care ajuns de la investitii masive la prabusirea productiei va fi slaba si inegala, Banca Mondiala cerand guvernelor sa grabeasca reformele structurale, relateaza Reuters, citata de Forbes.
Intr-un raport trimestrial al institutiei financiare, se arata ca Europa de Est a ajuns la cel mai scazut nivel posibil, insa estimarile de crestere pe termen mediu sunt pesimiste.
In 2011, regiunea ar putea creste cu 3,6 procente, fata de cresterea totala din 2008, de 3,9 procente. "O majorare semnificativa ar putea avea loc odata ce investitiile si exporturile isi vor reveni, iar consumatorii vor incepe, din nou, sa aiba incredere", se arata in raport.
Cu toate acestea, cele 10 tari fost-comuniste din regiune vor inregistra o crestere mai mare decat restul Uniunii Europene, insa comparativ cu perioada dinaintea crizei, cresterea este cu 1,5 procente mai mica.
Cele mai multe tari vor suferi o scadere a produsului intern brut de 5 - 10 procente, in timp ce Letonia, Lituania si Estonia vor avea scaderi de 15 - 20 de procente. Polonia, cu o piata interna de 38 de milioane de persoane, este singura care a reusit sa evite recesiunea.
Potrivit Bancii Mondiale, fluxurile de capital in regiune s-au diminuat, iar ...
Situatia economiilor din Europa de Est ramane fragila, sustine presedintele institutiei, Thomas Mirow.
El afirma ca esecul de a suplimenta capitalul Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) cu 10 miliarde de euro ar reprezenta pierderea unor oportunitati de dezvoltare, informeaza Ziarul Financiar care citeaza Mediafax.
"Cea mai dificila parte a crizei pare ca s-a incheiat, dar situatia ramane fragila. Am primit cereri foarte multe pentru investitii si am vrea sa facem tot posibilul", a spus Mirow.
Plata datoriilor externe si monedele tarilor din Europa de Est ar putea fi in pericol, in ciuda unui trimestru doi foarte bun, avand in vedere ca investitorii nu au curaj sa se intoarca pe aceste piete.
Desi coroana ceha si lira turceasca au ajuns la nivelul maxim inregistrat in acest an, iar zlotul polonez si forintul ungar sunt, de asemenea, in crestere, iar investitorii sunt din ce in ce mai increzatori in privinta redresarii economice, activele de pe pietele emergente sunt considerate vulnerabile in fata unor probleme la nivel global.
Din aceasta cauza, putini investitori sunt dispusi sa parieze pe afaceri in regiune, amanand injectarea de capital.
Pe de alta parte, cresterile din ultima perioada palesc in fata maximelor atinse anul trecut, dar, totusi, marcheaza o redresare, dupa un prim trimestru dezastruos pentru regiune.
"Exista multa nesiguranta", explica Jonathan Ashworth, analist in macroeconomie la Barclays Wealth, care gestioneaza active evaluate la 145 de mliarde de lire sterline, pentru Wall Street Journal.
Desi se asteapta la o crestere economica globala, ceea ce ar insemna intetirea sprijinului acordat Europei de Est, Ashworth crede ca investitorii nu vor deveni mai optimisti pana cand economiile mari, precum cea a Statelor Unite, nu vor arata semne clare de iesire din criza.
"Economia mondiala este, inca, foarte vulnerabila. Daca ar fi lovita din nou, riscurile din Europa de Est ar fi imense, iar invesitorii ar incepe sa vanda masiv", ...
UE poate sa ajute in continuare tarile membre din afara Zonei euro, in special din Europa de Est, inclusiv Romania, in cazul unor probleme mari cu lichiditatile, dar nu intentioneaza deocamdata sa suplimenteze fondurile alocate pentru ele, a anuntat vineri Comisia Europeana.
Aceste fonduri au fost dublate deja la sfarsitul anului 2008, ajungand la 25 de miliarde de euro. Ungaria a primit deja un imprumut de 6,5 miliarde de euro si Lituania unul de 3,1 miliarde. Nici Romania nu a exclus o recurgere la acest fond, informeaza NewsIn, citand AFP.
"Mai raman circa 15 miliarde de euro", a spus Amelia Torres, purtatoare de cuvant a Comisiei Europene. "Daca este necesar, vom propune o suplimentare (a acestor fonduri - n.red.). Dar deocamdata nu a fost decis acest lucru si nu se poarta discutii in acest sens", a adaugat ea
Situatia economica din Europa de Est este privita in continuare cu ingrijorare, dupa cresterea puternica din anii trecuti. Intre timp, insa, bancile si monedele tarilor din aceasta regiune au fost fragilizate de amenintarea unei recesiuni.
Amelia Torres a vorbit despre "discutii cu un numar de tari in ceea ce priveste nevoile lor". "Facem tot ce putem pentru a raspunde acestor nevoi, impreuna cu FMI", care a participat si la imprumuturile acordate Ungariei si Letoniei.
Purtatoarea de cuvant a refuzat sa ofere detalii, pentru a nu contribui la "nervozitatea pietei si provoca atacuri asupra unei tari sau unei monezi". Ea a subliniat ca UE nu este ...
Tarile care au rata de schimb fixata dupa moneda europeana sufera mai rau din cauza crizei economice, este de parere analistul Reuters, Paul Taylor.
Polonia, Republica Ceha, Ungaria si Romania si-au vazut monedele depreciindu-se cu 32 de procente fata de moneda unica europeana, incepand din luna august, cauzand mari probleme celor care au facut imprumuturi, scrie Taylor pentru Reuters.
El este de parere ca Cehia a fost cel mai putin afectata si ca oficialitatile acestei tari nu apreciaza faptul ca sunt puse "in aceeasi oala" cu restul.
Analistul este de parere ca Slovenia si Slovacia au reusit sa ajunga in "zona sigura a euro" la timp, dar risca o pierdere a concurentei.
Insa alte tari nu au acest noroc. Polonia de abia a inceput discutiile pentru trecerea la euro, sperand sa treaca la moneda unica in 2012. Insa, potrivit oficialilor de la Comisia Europeana, va fi foarte dificil sa se ajnga la o paritate medie pentru zlot, din cauza crizei economice.
Potrivit Reuters, tarile ce au un curs fix fata de o moneda puternica inregistreaza o crestere mai rapida decat statele cu moneda libera, insa au probleme mai mari de ajustare in cazul unei crize.
O serie de date statistice favorabile din Europa centrala si de est sugereaza ca actuala criza economica ce a afectat intreaga regiune a inceput sa se tempereze, conform unei analize Reuters.
Riscurile economice persista
Riscul falimentului mai multor natiuni si al unui val de falimente bancare in Europa emergenta s-a mai redus, de cand Fondul Monetar International (FMI) a acordat ajutoare pentru Letonia, Ungaria, Romania, Ucraina si alte tari.
Insa degradarea economiei si cresterea cheltuielilor sociale au dus la scaderea veniturilor bugetare si la adancirea deficitelor publice.
Cresterea numarului de falimente si accentuarea ratelor de somaj ar putea duce la cresterea nivelului de credite neperformante pana la 10-20%, majorand presiunile asupra bancilor.
Cele mai multe guverne au reusit sa se imprumute din pietele internationale, in timp ce bancile cu detinere straina au beneficiat de injectii de lichiditate din tarile de origine, infuzii ce au permis extinderea creditarii, chiar daca la un ritm foarte lent.
Insa riscurile persista. Economistii sustin ca daca starea de criza dureaza mai mult decat se estimeaza si daca cererea de produse fabricate in Europa de Est nu se reia, se va ajunge la volatilitate valutara, incapacitate de plata si la retragerea investitorilor.
Reduceri bugetare masive
Problema imediata a tarilor din Europa Centrala si de Est este si cea care ar putea provoca cele mai mari dificultati in viitor, in contextul in care adancirea ..
In ciuda primelor semne ale incheierii recesiunii in Uniunea Europeana, avand in vedere cresterile inregistrate de principalele sale economii, Franta si Germania, cele 27 de tari membre ar putea iesi din criza cu un potential de crestere mult diminuat, datorii publice imense si o mult mai mica influenta la nivel international.
Parerea ii apartine chiar lui Jose Manuel Barroso (foto), presedintele Comisiei Europene, ce candideaza pentru un al doilea mandat.
Intr-un document trimis membrilor UE, Barosso a avertizat ca, daca europenii nu lupta impreuna impotriva crizei, "Europa va deveni irelevanta".
Desi, din dorinta de a fi reales, Barosso ar putea exagera, nu exista nicio indoiala asupra faptului ca recesiunea a pus frana integrarii europene, comenteaza New York Times.
Redresarea economica este pe primul loc in agenda politica a sefului CE, insa prea putine se pot face, avand in vedere ca liderii statelor membre se concentreaza pe salvarea propriei tari.
"Recenta criza ne-a demonstrat ca ramane o tendinta puternica de a ne intoarce la pietele singulare, cand timpurile sunt grele", a avertizat Barosso, in documentul sau de 41 de pagini.
Desi nu a numit "vinovatii", astfel de tendinte s-au putut observa mai ales in cazul Marii Britanii, al carei guvern a facut presiuni asupra bancilor salvate de la faliment din banii publici sa majoreze creditarea pe piata interna, dar si in Franta si Germania, care au incercat sa protejeze locurile de munca locale, prin ..
Summitul liderilor din 43 de tari din Asia si Europa (ASEM), care se incheie dupa doua zile de discutii, a evidentiat faptul ca puterea economica se orienteaza catre Est, a declarat sambata ministrul britanic de externe.
"Nu cred ca este o intamplare ca ne-am intalnit la Palatul Poporului si ca l-am ascultat pe secretarul general al Partidului Comunist, care a vorbit despre necesitatea de a se consolida un sistem international pentru pietele financiare, ceea ce ne face sa plecam cu sentimentul ca are loc o alunecare a puterii economice" spre Est, a declarat, prin telefon din China, ministrul britanic de externe, David Miliband, pentru postul de radio BBC4, relateaza AFP.
Acest summit, in opinia lui, a evidentiat si interesele participantilor pentru eradicarea "profundelor dezechilibre" ale sistemului, insa a devenit evident si ca "vulnerabilitatea economica a sporit". Premierul pakistanez, Yousuf Raza Gilani, a vorbit despre pericolul ca tara sa sa fie amenintata "de un tsunami economic", a adaugat Miliband.
El a spus ca, in pofida criticilor formulate de Occident fata de Asia in timpul crizei economice de pe acest continent din urma cu zece ani, tarile asiatice "nu au aratat cu degetul" Occidentul in actuala criza.
"Exista in prezent un angajament comun pentru a rezolva problema si cred ca motivul este ca, in timp ce criza financiara a dominat actualitatea in ultimele patru saptamani, majoritatea oamenilor pot sa vada dezechilibrele profunde existente in economia ..
Iesirea din criza a Europei de Est depinde de redresarea situatiei intreprinderilor mici si mijlocii, grav afectate de lipsa creditarii, sunt de parere analistii.
Pe langa factori precum disciplina fiscala, o majorare a cererii in Europa de Vest si investitiile straine directe, rezistenta intreprinderilor mici si mijlocii (IMM) ar putea face diferenta intre tarile din regiune, din punctul de vedere al ratei de redresare economica.
"Pe termen lung, s-a observat ca multinationalele ajuta, la randul lor, dar nu destul cat sa provoace o crestere considerabila. Nu poate exista redresare fara IMM-uri", a declarat economistul Zsolt Kondrat, de la MKB Bank, din Ungaria, citat de Reuters.
In Romania, cele 600.000 de IMM-uri aduc 70% din produsul intern brut, potrivit fostului ministru de resort, Constantin Nita. In Ungaria, Republica Ceha si Polonia, aceste firme sunt responsabile pentru 60 - 70 de procente din totalul locurilor de munca si de aproximativ jumatate din PIB-ul economiei fiecarei tari in parte, facandu-le esentiale pentru cresterea economica post-criza.
Potrivit unui studiu al Erste Bank, remis Ziare.com, IMM-urile genereaza doua treimi din numarul total al locurilor de munca, in cele 27 de tari ale Uniunii Europene, multe dintre acestea fiind in zonele rurale. De asemenea, ele genereaza 60% din valoarea adaugata, cu ponderi diferite in diverse sectoare industriale.
De altfel, in Polonia, se estimeaza ca IMM-urile vor inregistra o crestere, in a doua ...
Economiile emergente din Europa de Est au fost mai grav afectate de criza economica decat majoritatea tarilor si au nevoie de ajutor pentru a se redresa, potrivit lui Thomas Mirow, presedintele Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare.
Dupa mai multi ani de crestere accelerata, aceste tari au fost nevoite sa imprumute miliarde de euro de la institutiile internationale, pentru a supravietui crizei. Chiar si statele care au avut mai putin de suferit au resimtit puternic efectele recesiunii, cum ar fi prabusirea exporturilor, scaderea burselor si limitarea creditarii.
Intr-un comentariu pentru The Guardian, Mirow spune ca, desi au aparut primele semne de stopare a scaderii econonomice in aceste tari, este prematur sa spunem ca s-a incheiat criza, iar multe consecinte ale acesteia vor aparea de acum inainte.
Una dintre cele mai mari probleme o reprezinta deficitele bugetare imense ale tarilor din regiune. In tarile in care s-a recurs deja la o taiere a cheltuielilor bugetare, a fost afectat consumul si standardul de viata.
Pe langa deficit, majoritatea tarilor din Europa de Est au mai multe probleme, cele mai importante fiind dependenta de resursele naturale din exterior, dezechilibru al exporturilor, piete de capital mici si neadacvate si productia si utilizarea ineficienta a energiei.
Insa, ultimele 12 luni au scos la iveala si punctele forte al Europei estice, precum integrarea in pietele internationale, lucru ce a condus la cresteri puternice in ...
Cresterea economica din Europa va fi anemica, pe termen scurt, insa, estimarile pe termen lung sunt pozitive, urmand a se baza pe tehonologiile verzi, potrivit unora dintre cei mai important directori din corporatii.
In ciuda descrierii sale ca fiind blocata intre un continent asiatic in continua crestere si puternica SUA, managerii intervievati de Financial Times au incredere in economia europeana.
"Am trecut printr-o criza economica anormala. Va dura ceva timp pana sa ajungem la nivelul la care eram inainte. Dar, totusi, sunt optimist in privinta Europei", a declarat Michael O'Leary, directorul executiv de la Ryanair.
De asemenea, Peter Sands, director executiv la Standard Chartered, ale carei afaceri se deruleaza mai ales pe piata asiatica, crede ca Europa nu poate fi scoasa, inca, din ecuatie. "Reprezinta o mare parte din economia mondiala", a spus Sands.
Totusi, profitabilitatea companiilor ramane foarte scazuta, desi se imbunatateste. In al treilea trimestru, profiturile firmelor din zona euro au scazut cu 18 procente, comparativ cu perioada similara de anul trecut. Insa, comparativ cu trimestrul anterior, acestea s-au majorat cu 11 procente, sugerand ca cea mai dificila perioada a crizei a trecut.
Pe masura ce profiturile se redreseaza, managerii se pot concentra pe aspectele importante pentru viitor, cum ar fi transferul puterii economice spre pietele emergente, viitorul productiei si rolul guvernelor.
Potrivit lui David Michael, de la Boston ...
Lipsa de transparenta in sistemul bancar din tarile emergente din Europa de Est pune in pericol redresarea economica, este de parere economistul sef al Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltarea (BERD), Erik Berglof.
Europa emergenta nu a scapat de probleme si sunt mari sanse ca regiunea sa sufere inca o criza financiara, a spus Berglof.
BERD, creata special pentru sprijinirea proiectelor din tarile fostei Uniuni Sovietice si a tarilor fost comuniste, a ajutat statele din Estul Europei sa suporte efectele crizei financiare internationale, convingand bancile occidentale sa nu-si retraga investitiile din aceasta zona si furnizand finantare de 200 de miliarde de dolari.
Potrivit lui Berglof, impiedicarea unei a doua crize bancare este "primordiala".
"Exista semne de majorare a cererii in tarile din Vestul Europei, iar acest lucru va ajuta si Estul. Insa, cea mai mare amenintare o reprezinta deteriorarea sistemului financiar", a spus economistul sef al BERD, citat de Bloomberg.
BERD a numit 12 banci-mama din vestul continentului drept cele mai importante pentru Est, printre care se numara UniCredit si Societe Generale, dar si cateva banci locale mari, precum Parex Banka AS din Letonia si OTP Bank Nyrt, din Ungaria.
"Exista multe intrebari cu privire la portofoliile bancilor vestice si cele mai multe sunt legate de investitiile din Europa de Est. Cand bancile nu au incredere unele in altele, piata interbancara nu functioneaza si incep sa fie ...