Articole despre "est"
Rezultatele 1 - 15 din 1000 (0.267 secunde)
Estul Europei scapa de criza profunda, dar nu are sanse de crEstere
Europa de Est se pare ca a scapat de o criza financiara profunda, datorita prezentei Fondului Monetar International, care a acordat ajutor mai multor state, insa cresterea economica este, inca, departe.
Deprecierea masiva a monedei letone, stresul bancar si problemele politice din mai multe tari pun in pericol programele cu FMI, crede unul dintre cei mai renumiti economisti specializati pe tarile emergente, Nouriel Roubini, profesor la Universitatea New York.
"Romania este cel mai nou punct fierbinte din regiune si ar putea pune Fondul Monetar International intr-o pozitie dificila", spune Roubini, intr-un comentariu pentru Forbes.
Prabusirea brusca a Guvernului, la inceputul lunii octombrie, a lasat un "gol" politic si a provocat temeri in privinta abilitatii tarii de a respecta acordul pentru creditul de 20 de miliarde de euro.
"Concluzia celei de-a doua analize a programului FMI este programata pentru decembrie si include o transa de 1,5 de miliarde de euro. Unii analisti cred ca aceasta transa va fi amanata. Adevarul e ca situatia politica incerta din Romania ar putea afecta viabilitatea intregului program", comenteaza Roubini.
Economistul crede ca programele FMI au jucat un rol vital pentru cele mai vulnerabile economii, Bosnia, Ungaria, Letonia, Romania, Serbia si Ucraina, calmand temerile despre o criza financiara regionala.
Insa, in ciuda programelor FMI, aceste tari nu sunt imune la criza. Una dintre dificultatile majore este reprezentata de ...
Alte articole despre: economie Europa Est, crestere economica Europa Est, acord FMI Europa Est
Economiile din Europa de Est in pericol, la 20 de ani de la caderea comunismului
Criza financiara, care a impins unele economii emergente spre marginea prapastiei, a dezvaluit inegalitati periculoase intre tarile din Europa de Est, la doua decenii dupa cadearea comunismului, potrivit Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD).
Tarile din Uniunea Europeana, impreuna cu cele din sudul Balcanilor, au intrat in recesiune din cauza crizei creditelor si au pierdut investitiile straine.
"Criza a scos la iveala slabiciunile acestor tari", a spus Erik Berglof, economistul sef al BERD, citat de Bloomberg. El a avertizat ca, pentru ca regiunea sa se intoarca la prosperitate, este nevoie de un angajament mai serios.
"Avem de invatat cateva lectii. Este clar ca modalitatea de a gestiona aceste scaderi este de a extinde programul de tranzitie, nu de a-l inlocui", a spus Berglof.
Cele 30 de tari emergente din Europa si Asia unde BERD are investitii se lupta sa scape de cea mai grava recesiune din momentul in care au adoptat regulile de piata libera. Banca a incercat sa limiteze impactul crizei financiare in aceste regiuni, convingand bancile vest-europene sa ramana pe aceste piete.
Potrivit BERD, Europa de Est a avut cel mai mult de suferit, din cauza integrarii pe pietele financiare ale marilor economii.
Eforturile de a ridica standardul de trai la nivelul Occidentului a incurajat un boom al creditarii, imprumuturi in exces si o tendinta de indatorare in monede straine, arata studiul BERD.
Din acest motiv, Fondul Monetar ...
Alte articole despre: economie Europa Est, Banca Europeana Reconstructie Dezvoltare, criza economica tari emergente
BERD: Europa Centrala si de Est, marea victima a crizei mondiale
Nu exista nici un dubiu ca economiile in tranzitie din tarile fost comuniste au fost mai grav afectate de criza decat orice alta regiune din lume, au declarat oficialii Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD).
Banca insista ca zona Europei Centrale si de Est va avea, in continuare, nevoie de sustinere externa puternica, din partea institutiilor cvasi-guvernamentale, chiar daca o mare parte a resurselor acestora au fost, deja, injectate in economie, pentru a face fata recesiunii.
Presedintele BERD, Thomas Mirow, a avertizat ca Europa Centrala si de Est ar trebui sa nu se complaca in situatia de crestere foarte usoara, inregistrata in prezent, aceasta fiind mult mai scazuta decat in tarile emergente din alte regiuni.
"Aliniidu-se la tendintele din alte zone si multumita masurilor anticriza luate, indicatorii privind productia si increderea s-au stabilizat. Insa nu au facut acest lucru intr-un mod uniform si ar fi prematur sa spunem ca a inceput o redresare adevarata. Aceasta criza ca avea consecinte pe termen lung", a spus Mirow, citat de Financial Times.
In timp ce majoritatea institutiilor care ofera prognoze si-au imbunatatit estimarile, BERD a facut exact invers. Astfel, oficialii bancii multilaterale cred ca produsul intern brut al regiunii va scadea cu sase procente, mai mult decat la estimarea din luna mai, de cinci procente.
Totusi, analistii sunt de parere ca sunt slabe sanse ca Europa Centrala si de Est sa mai treaca printr-o ...
Alte articole despre: Europa Centrala Est, crestere economica Europa Est, Banca Europeana Reconstructie Dezvoltare
IMM-urile, esentiale pentru iesirea din criza a Europei de Est
Iesirea din criza a Europei de Est depinde de redresarea situatiei intreprinderilor mici si mijlocii, grav afectate de lipsa creditarii, sunt de parere analistii.
Pe langa factori precum disciplina fiscala, o majorare a cererii in Europa de Vest si investitiile straine directe, rezistenta intreprinderilor mici si mijlocii (IMM) ar putea face diferenta intre tarile din regiune, din punctul de vedere al ratei de redresare economica.
"Pe termen lung, s-a observat ca multinationalele ajuta, la randul lor, dar nu destul cat sa provoace o crestere considerabila. Nu poate exista redresare fara IMM-uri", a declarat economistul Zsolt Kondrat, de la MKB Bank, din Ungaria, citat de Reuters.
In Romania, cele 600.000 de IMM-uri aduc 70% din produsul intern brut, potrivit fostului ministru de resort, Constantin Nita. In Ungaria, Republica Ceha si Polonia, aceste firme sunt responsabile pentru 60 - 70 de procente din totalul locurilor de munca si de aproximativ jumatate din PIB-ul economiei fiecarei tari in parte, facandu-le esentiale pentru cresterea economica post-criza.
Potrivit unui studiu al Erste Bank, remis Ziare.com, IMM-urile genereaza doua treimi din numarul total al locurilor de munca, in cele 27 de tari ale Uniunii Europene, multe dintre acestea fiind in zonele rurale. De asemenea, ele genereaza 60% din valoarea adaugata, cu ponderi diferite in diverse sectoare industriale.
De altfel, in Polonia, se estimeaza ca IMM-urile vor inregistra o crestere, in a doua ...
Alte articole despre: intreprinderi mici mijlocii, finantare IMM, reducere nivel creditare, IMM Europa Est
Sistemul bancar est european pune frane redresarii economice
Lipsa de transparenta in sistemul bancar din tarile emergente din Europa de Est pune in pericol redresarea economica, este de parere economistul sef al Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltarea (BERD), Erik Berglof.
Europa emergenta nu a scapat de probleme si sunt mari sanse ca regiunea sa sufere inca o criza financiara, a spus Berglof.
BERD, creata special pentru sprijinirea proiectelor din tarile fostei Uniuni Sovietice si a tarilor fost comuniste, a ajutat statele din Estul Europei sa suporte efectele crizei financiare internationale, convingand bancile occidentale sa nu-si retraga investitiile din aceasta zona si furnizand finantare de 200 de miliarde de dolari.
Potrivit lui Berglof, impiedicarea unei a doua crize bancare este "primordiala".
"Exista semne de majorare a cererii in tarile din Vestul Europei, iar acest lucru va ajuta si Estul. Insa, cea mai mare amenintare o reprezinta deteriorarea sistemului financiar", a spus economistul sef al BERD, citat de Bloomberg.
BERD a numit 12 banci-mama din vestul continentului drept cele mai importante pentru Est, printre care se numara UniCredit si Societe Generale, dar si cateva banci locale mari, precum Parex Banka AS din Letonia si OTP Bank Nyrt, din Ungaria.
"Exista multe intrebari cu privire la portofoliile bancilor vestice si cele mai multe sunt legate de investitiile din Europa de Est. Cand bancile nu au incredere unele in altele, piata interbancara nu functioneaza si incep sa fie ...
Alte articole despre: sistem bancar estul Europei, criza financiara Europa Est
BM: Economia Europei de Est scade cu 4,2% in 2009
Tarile din Europa de Est, membre ale Uniunii Europene, vor inregistra o scadere economica de 4,2 procente in acest an si ar putea creste cu un procent, anul viitor, potrivit Bancii Mondiale.
Potrivit reprezentantilor institutiei, redresarea economica din regiune, care ajuns de la investitii masive la prabusirea productiei va fi slaba si inegala, Banca Mondiala cerand guvernelor sa grabeasca reformele structurale, relateaza Reuters, citata de Forbes.
Intr-un raport trimestrial al institutiei financiare, se arata ca Europa de Est a ajuns la cel mai scazut nivel posibil, insa estimarile de crestere pe termen mediu sunt pesimiste.
In 2011, regiunea ar putea creste cu 3,6 procente, fata de cresterea totala din 2008, de 3,9 procente. "O majorare semnificativa ar putea avea loc odata ce investitiile si exporturile isi vor reveni, iar consumatorii vor incepe, din nou, sa aiba incredere", se arata in raport.
Cu toate acestea, cele 10 tari fost-comuniste din regiune vor inregistra o crestere mai mare decat restul Uniunii Europene, insa comparativ cu perioada dinaintea crizei, cresterea este cu 1,5 procente mai mica.
Cele mai multe tari vor suferi o scadere a produsului intern brut de 5 - 10 procente, in timp ce Letonia, Lituania si Estonia vor avea scaderi de 15 - 20 de procente. Polonia, cu o piata interna de 38 de milioane de persoane, este singura care a reusit sa evite recesiunea.
Potrivit Bancii Mondiale, fluxurile de capital in regiune s-au diminuat, iar ...
Alte articole despre: scadere economica Europa Est, Banca Mondiala scadere economica
Cinci riscuri ce ameninta economiile din estul Uniunii Europene
O serie de date statistice favorabile din Europa centrala si de est sugereaza ca actuala criza economica ce a afectat intreaga regiune a inceput sa se tempereze, conform unei analize Reuters.
Riscurile economice persista
Riscul falimentului mai multor natiuni si al unui val de falimente bancare in Europa emergenta s-a mai redus, de cand Fondul Monetar International (FMI) a acordat ajutoare pentru Letonia, Ungaria, Romania, Ucraina si alte tari.
Insa degradarea economiei si cresterea cheltuielilor sociale au dus la scaderea veniturilor bugetare si la adancirea deficitelor publice.
Cresterea numarului de falimente si accentuarea ratelor de somaj ar putea duce la cresterea nivelului de credite neperformante pana la 10-20%, majorand presiunile asupra bancilor.
Cele mai multe guverne au reusit sa se imprumute din pietele internationale, in timp ce bancile cu detinere straina au beneficiat de injectii de lichiditate din tarile de origine, infuzii ce au permis extinderea creditarii, chiar daca la un ritm foarte lent.
Insa riscurile persista. Economistii sustin ca daca starea de criza dureaza mai mult decat se estimeaza si daca cererea de produse fabricate in Europa de Est nu se reia, se va ajunge la volatilitate valutara, incapacitate de plata si la retragerea investitorilor.
Reduceri bugetare masive
Problema imediata a tarilor din Europa Centrala si de Est este si cea care ar putea provoca cele mai mari dificultati in viitor, in contextul in care adancirea ..
Alte articole despre: criza Europa Est, criza financiara romania
BERD: Situatia economiilor din Europa de Est ramane fragila
Situatia economiilor din Europa de Est ramane fragila, sustine presedintele institutiei, Thomas Mirow.
El afirma ca esecul de a suplimenta capitalul Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) cu 10 miliarde de euro ar reprezenta pierderea unor oportunitati de dezvoltare, informeaza Ziarul Financiar care citeaza Mediafax.
"Cea mai dificila parte a crizei pare ca s-a incheiat, dar situatia ramane fragila. Am primit cereri foarte multe pentru investitii si am vrea sa facem tot posibilul", a spus Mirow.
Alte articole despre: Thomas Mirow, economii Europa Est, BERD economie bani
Europa Centrala si de Est a primit 24,5 miliarde de euro pentru criza
O suma de 16,3 miliarde de euro a fost alocata din septembrie 2009 de catre Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), Banca Europeana pentru Investitii (BEI) si Grupul Bancii Mondiale (BM) pentru combaterea efectelor crizei in Europa Centrala si de Est.
Din suma mentionata, pentru 12,4 miliarde de euro au fost deja semnate contractele, se arata intr-un comunicat comun al celor trei institutii financiare internationale (IFI).
Lansat in 27 februarie 2009, Planul Comun de Actiune al celor trei IFI a avut ca obiective sprijinirea stabilitatii sectorului bancar si a creditarii economiei reale printr-un plan de finantare de 24,5 miliarde de euro pentru anii 2009-2010, evaluarea in comun a nevoilor de finantare a marilor grupuri bancare si acordarea urgenta de asistenta intr-o maniera coordonata.
Din suma totala de 24,5 miliarde de euro prevazuta in Planul Comun de Actiune, 6 miliarde de euro au fost alocate de BERD, 11 miliarde de BEI si 7,5 de grupul BM.
Alte articole despre: fonduri IFI criza, criza Europa Centrala si Est, nevoi finantare criza
Europa de Est a trecut de perioada cea mai grea din criza
Cea mai dificila perioada din criza economica a trecut pentru Europa Centrala si de Est si, desi tarile din regiune continua sa se confrunte cu riscuri, injectiile de capital din partea FMI si a Uniunii Europene au redus amenintarea unui colaps.
In urma panicii din tarile emergente din Europa de Est, inceputa anul trecut, investitorii incep, acum, sa achizitioneze active cat mai bune, relateaza Reuters.
Totusi, exista inca pericol, spun analistii. Avand in vedere majorarea ratei de somaj si a deficitului bugetar, economiile din zona nu vor avea, prea curand, cresteri economice de 6 procente, asa cum se intampla inainte de criza.
Insa, in urma injectiilor de capital din partea FMI-ului si Uniunii Europene, precum si a masurilor privind lichiditatile luate de bancile centrale, amenintarea unor falimente nationale sau a prabusirii sistemelor bancare din regiune a trecut.
Potrivit analistilor, Letonia, Romania si Ungaria au, inca, o situatie dificila, urmand a purta discutii cu FMI pentru aprobarea unor transe din imprumuturile de miliarde de dolari pe care le-au contractat.
Alte articole despre: Europa Centrala Est, recesiune Europa Est
De ce nu mai vin investitorii in Europa de Est?
Plata datoriilor externe si monedele tarilor din Europa de Est ar putea fi in pericol, in ciuda unui trimestru doi foarte bun, avand in vedere ca investitorii nu au curaj sa se intoarca pe aceste piete.
Desi coroana ceha si lira turceasca au ajuns la nivelul maxim inregistrat in acest an, iar zlotul polonez si forintul ungar sunt, de asemenea, in crestere, iar investitorii sunt din ce in ce mai increzatori in privinta redresarii economice, activele de pe pietele emergente sunt considerate vulnerabile in fata unor probleme la nivel global.
Din aceasta cauza, putini investitori sunt dispusi sa parieze pe afaceri in regiune, amanand injectarea de capital.
Pe de alta parte, cresterile din ultima perioada palesc in fata maximelor atinse anul trecut, dar, totusi, marcheaza o redresare, dupa un prim trimestru dezastruos pentru regiune.
"Exista multa nesiguranta", explica Jonathan Ashworth, analist in macroeconomie la Barclays Wealth, care gestioneaza active evaluate la 145 de mliarde de lire sterline, pentru Wall Street Journal.
Desi se asteapta la o crestere economica globala, ceea ce ar insemna intetirea sprijinului acordat Europei de Est, Ashworth crede ca investitorii nu vor deveni mai optimisti pana cand economiile mari, precum cea a Statelor Unite, nu vor arata semne clare de iesire din criza.
"Economia mondiala este, inca, foarte vulnerabila. Daca ar fi lovita din nou, riscurile din Europa de Est ar fi imense, iar invesitorii ar incepe sa vanda masiv", ...
Alte articole despre: economie Europa Est, investitii Europa Est, risc Europa Est
Economiile din Europa de Est dau semne de revenire
In timp ce tarile din Europa de Vest au inceput sa iasa din recesiune, economiile din Europa Centrala si de Est urmeaza trendul si dau semne de revenire.
Analistii sustin insa ca pentru unele regiuni, cum ar fi Tarile Baltice, revenirea economica va fi probabil "exagerat de lenta", scrie Deutsche Welle.
"Polonia si Slovacia au inregistrat cresteri mai mari decat vecinii lor, in cel de-al doilea trimestru, comparativ cu primul trimestru al anului. Tarile baltice se confrunta cu cea mai proasta situatie, in timp ce Romania, Bulgaria si Ungaria sunt situate undeva la mijloc", a declarat analistul economic Aurelian Dochia, pentru AFP.
Polonia se asteapta ca produsul intern brut (PIB) sa inregistreze o crestere de 1% in acest an. Cu toate acestea, Fondul Monetar International considera ca economia Poloniei va inregistra scaderi cu 0,7 la suta.
Slovacia a inregistrat la randul sau o crestere economica de 2,2 la suta in cel de-al doilea trimestru, in mare masura datorita programelor sale de export.
Economia Romaniei s-a contractat cu 2,1% in cel de-al doilea trimestru. Acest lucru inseamna o imbunatatire fata de scaderea de 4,6% a PIB-ului, din primul trimestru.
Cu toate acestea, tara noastra se confrunta, conform analistilor Deutsche Welle, cu constrangeri bugetare imense si se lupta pentru a plati salariile si pensiile.
Alte articole despre: Economiile din Europa de Est, semne de revenire, probleme economice
Banca Mondiala: Tarile din Europa de Est isi vor reveni din criza lent si dureros
Ritmurile de revenire ale economiilor din Europa de Est vor fi deosebite de lente si dureroase, sustine un oficial al Bancii Mondiale.
Acesta anticipeaza ca economiile din toate tarile din Europa de Est se vor confrunta cu un declin semnificativ. In cea mai proasta situatie se afla, conform analistilor, tarile baltice, informeaza The Baltic Course.
Vicepresedintele pentru Europa si Asia Centrala al Bancii Mondiale, Shigeo Katsu, spune ca tarile din Europa Centrala, dependente de exporturi, se vor confrunta cu o contractie de cel putin 3 la suta.
Banca Mondiala preconizeaza sa majoreze cu 2-3 miliarde de dolari imprumuturile acordate in regiune pentru urmatorul an fiscal cu scopul de a ajuta economiile tarilor din Europa de Est.
Alte articole despre: criza Europa Est, criza lent dureros, Banca Mondiala criza
Germania de Est, mai putin afectata de criza decat vEstul
Dupa 20 de ani de la caderea Zidului Berlinului, se pare ca Germania este, inca, divizata intre est si vest, cel putin din punct de vedere economic.
Potrivit unui raport al guvernului, Germania de Est a fost mai putin afectata de criza economica decat partea vestica, desi cea dintai mai are mult de recuperat, pana sa ajunga la nivelul celei de-a doua, relateaza The Local.
Per total, economia Germaniei se va comprima cu sase procente, in acest an, dar in fosta parte comunista cu doar cinci procente, datorita numarul mai crescut de intreprinderi mici si mijlocii, mai putin dependente de exporturi, potrivit raportului.
"La 20 de ani dupa revolutia pasnica si caderea Zidului, reusitele Germaniei de Est sunt recunoscute, in 2009", a spus Wolfgang Tiefensee, ministrul Transporturilor.
"Pana acum, estul nu a fost lovit atat de tare precum vestul", a adaugat ministrul, care este parte din comisia responsabila pentru dezvoltarea estului.
Cu toate ca economia merge mai bine, in Germania de Est rata somajului este de 13,3 procente, in timp ce in Germania de Vest este doar de 6,9 procente.
In ciuda progresului, cele doua parti ale Germaniei raman "despartite la nivel mintal". Multi germani se refera la acest fenomen drept "zidul din cap", o referinta la Zidul Berlinului, care a separat orasul timp de 28 de ani si a simbolizat diviziuna dintre Est si vest.
"Acceptarea mutuala a cetatenilor din estul si vestul Germaniei este insuficienta. Oamenii din diverse ...
Alte articole despre: Germania Est Vest, diviziune economica Germania
Bancile europene vor avea pierderi masive, cauzate de expunerea in est
Bancile din zona euro ar putea pierde 283 de miliarde de dolari intre 2009 - 2010, mai ales din cauza expunerii pe pietele din Europa de Est.
Pierderile ar putea fi cauzate de operatiunile de reducere a valorii contabile a activelor (writedown), ce se vor desfasura pana la sfarsitul acestui an, potrivit unui raport realizat de Banca Centrala Europeana (BCE).
Pana la sfarsitul anului 2010, pierderile bancilor europene, din cauza activelor toxice vor ajunge la aproximativ 218 de miliarde de dolari, pentru intreaga perioada a crizei, spune BCE.
De asemenea, creditele neperformante vor provoca pierderi in valoare de peste 431 miliarde de dolari, iar valoarea totala a operatiunilor de writedown vor creste pana la 649 de miliarde de euro.
Raportul privind stabilitatea financiara, realizat de BCE, noteaza ca problemele din unele state din Europa Centrala si de Est au devenit un motiv in plus de preocupare, dar, in ciuda acestui lucru, nu va fi afectat sistemul bancar din zona euro per ansamblu, in cazul unui scenariu pesimist, ci doar bilanturile catorva banci, cu expunere mai mare.
Acestea din urma vor avea de suferit si din cauza faptului ca o mare parte din activele si profiturile unor banci din zona euro se afla si provin din Europa Centrala si de Est.
De altfel, din cauza evolutiei slabe a comertului international si iesirilor puternice de capital, conditiile macroeconomice si financiare din aceasta zona s-au deteriorat mai repede decat in alte state din ...
Alte articole despre: Banca Centrala Europeana, pierderi banci europene, Europa Centrala Est
- Romania, in Cartea Recordurilor pentru ... cel mai mare monument dedicat cepei
- Premiu de 1 milion de dolari la loto, nerevendicat
- Considerat in coma timp de 23 de ani, un belgian a fost tot timpul constient
- Nu-l pupa pe Mos Craciun, ar putea avea gripa porcina!
- Twitter, echivalentul cocainei pentru internauti
- Orice pentru a vinde (Galerie Foto)
- Torturi de divort (Galerie Foto)
- Un pilot care a aterizat de urgenta a salvat toti pasagerii
- Asigurarea de viata nu acopera accidentele de masturbare
- Timisoara intra in Cartea Recordurilor cu cea mai mare lampa din lume
Copyright © 2009 Ziare.com
Informatiile si imaginile stirilor sunt ©Copyright-ul ziarelor din care au fost extrase articolele.
Ziare.com nu este raspunzator pentru continutul lor.